Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 620/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

DECIZIE Nr. 620

Ședința publică de la 01 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Părău

JUDECĂTOR 2: Liliana Ciobanu

JUDECĂTOR 3: Jănică Gioacăș

Grefier - -

******************************

La ordine a venit spre examinare recursul promovat de pârâta () împotriva deciziei civile nr. 347/AC/11.12.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat: avocat pentru recurenta lipsă și intimatul (legitimat cu CI seria - nr.-/10.12.2002 eliberată de Poliția P N).

Procedura fiind legal îndeplinită, s-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:

Instanța constată că recursul se află la primul termen de judecată, este declarat în termen,motivat, inițial netimbrat.

Avocat depune la dosar taxă de timbru de 4 lei achitată cu chitanța seria - nr. -/25.05.2009.

Depune la dosar copie tradusă după un contract de muncă intermitent, o declarație tradusă din care rezultă că minora este înscrisă în anul școlar 2008/2009, certificat de atribuire a numărului de cod fiscal, atestat eliberat de Primăria din, declarație a numitei, certificat de atestare a dreptului de ședere în Italia pentru recurentă (actele sunt depuse atât în italiană, cât și în traducere autorizată), cu care face dovada că recurenta locuiește în Italia și lucrează cu forme legale, iar minora este înscrisă și urmează cursurile unei școli din și locuiesc la sora recurentei. Un set din aceste acte îl înmânează și intimatului.

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Avocat având cuvântul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat.

Arată că, acest recurs are în vedere faptul că la data pronunțării hotărârii judecătorești atacate - iunie 2008, minora era deja plecată în Italia cu mama sa. Minora a fost încredințată mamei printr-o hotărâre judecătorească pronunțată pe ordonanță președințială.

Înainte de promovarea acțiunii de reîncredințare în 2007, minora a fost luată cu forța de către tatăl său și a locuit la acesta, iar mama sa a luat legătura cu aceasta numai la școală deși de mai multe ori a încercat să pună în executare hotărârea.

În iunie 2008 minora a plecat cu recurenta în Italia și în prezent este elevă în clasa a 5a în Italia și locuiește cu mama sa la maternă.

Apreciază că în mod greșit Tribunalul Neamța pronunțat decizia pentru care s-a formulat recurs, fapt pentru care solicită admiterea recursului cum a fost formulat, casarea deciziei Tribunalului Neamț și menținerea hotărârii de fond ca fiind temeinică și legală.

Cu cheltuieli de judecată.

Intimatul având cuvântul având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat, precizând că minora a fost luată de către recurentă la 13 iunie 2008 fără aprobarea lui și scoasă din țară.

Minora a locuit cu el în 2007, dar nu a luat-o cu forța.

De când e plecată cu mama sa din țară, el nu ține legătura cu minora și nici nu știe dacă aceasta este cu mama sa, deoarece nu este lăsat să vorbească cu minora.

Precizează că este angajat, locuiește în apartamentul bun comun și are posibilitățile necesare creșterii și educării minorei.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

În replică avocat arată că apartamentul în care locuiește intimatul a fost atribuit la partaj recurentei.

S-au declarat dezbaterile închise, instanța reținând cauza în pronunțare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului civil de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.1915 din 24 aprilie 2008 Judecătoriei Piatra Neamțs -a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta pentru reîncredințare minor.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin cererea introductivă reclamantul a chemat în judecată pârâta pentru reîncredințarea minorei - născută la 30 martie 1997 și obligarea pârâtei la plata unei contribuții de întreținere lunare în favoarea minorei.

S-a reținut că prin sentința civilă nr.2158 din 30 mai 2006 Judecătoriei Piatra Neamța fost încredințată minora - pârâtei, cu care a locuit până când reclamantul a luat-o pe minoră de la școală fără acordul pârâtei.

În prezent minora este bine îngrijită de reclamant și sora acestuia, fiind atașată de ambii părinți.

S-a apreciat de instanța de fond că nu s-au schimbat împrejurările avute în vedere la pronunțarea sentinței menționate și că minora este la vârsta la care are în special nevoie de prezența mamei sale, iar relațiile tensionate dintre părți și atitudinea reclamantului care îi interzice să ia legătura cu pârâta, creează minorei o stare de stres, fiind în interesul minorei ca aceasta să rămână împreună cu pârâta.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul, iar Tribunalul Neamț prin decizia civilă nr.347 din 11 decembrie 2008 admis apelul, a schimbat în tot sentința în sensul că a admis cererea de reîncredințare minor, și a fost reîncredințată reclamantului spre creștere și educare minora -, născută la 30 martie 1997, fiind obligată pârâta să contribuie la întreținerea minorei lunar cu suma de 130 lei.

S-a reținut, de instanța de apel, că fetița a fost încredințată mamei, care însă a plecat din țară, lăsând-o în grija tatălui care s-a ocupat de creșterea și pregătirea ei școlară, iar minora este atașată de ambii părinți, dorind să locuiască împreună cu aceștia. În prezent minora locuiește cu tatăl său, care o îngrijește efectiv, iar mama doar o vizitează sporadic.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta, recursul fiind declarat și motivat în termen și legal timbrat cu taxă de timbru de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.

În motivarea recursului se arată în esență că hotărârea pronunțată e nelegală și netemeinică, întrucât nu s-au analizat temeinic probele administrate și nu s-a avut în vedere interesul superior al minorului, deoarece în interesul minorei este să fie educată și protejată de ea, iar intimatul nu are venituri să se întrețină pe el și pe minoră, fiind șomer.

Susține recurenta că intimatul a fost sancționat contravențional și a fost privat de liberate o perioadă de timp, nu are loc de muncă, iar minora este înscrisă la școală în Italia unde recurenta lucrează și îi asigură cele necesare pentru studiu și îngrijire.

Arată și că nu s-au schimbat condițiile existente la data pronunțării hotărârii de divorț, când minora i-a fost încredințată spre creștere și educare.

Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reține următoarele:

Minora - născută la 30 martie 1997 fost încredințată prin hotărârea judecătorească prin care s-a pronunțat divorțul părților, mamei spre creștere și educare, respectiv prin sentința civilă nr.2518/3 mai 2006, sentință ce a fost pusă în executare cu privire la încredințarea minorei prin executorul judecătoresc la data de 3 noiembrie 2006.

Ulterior insă, intimatul a luat minora de la școală fără acordul recurentei, minora locuind cu acesta. Recurenta a încercat să ia minora în grija sa, însă, nu a reușit, vizitând minora la școală.

În prezent recurenta lucrează cu contract de muncă în Italia și a înscris minora la școală pentru anul școlar 2008-2009 în clasa a 5 în Italia la Școala Elementară, unde frecventează cu regularitate cursurile. Deci minora se află în prezent la recurentă care are drept de ședere legală permanentă în Italia și locuiește la sora sa în Italia, 35 -.

Minora a fost audiată la instanța de fond și a arătat că este atașată de ambii părinți.

Se va aprecia însă că, recurenta are condiții materiale și morale bune pentru creșterea și educarea minorei, iar minora se află la vârsta când are nevoie de îngrijirea și îndrumarea mamei.

Intimatul deși a îngrijit în mod corespunzător minora în perioada în care aceasta a locuit cu el, a luat-o de la mamă fără acordul acesteia și în contra dispozițiilor cuprinse în hotărârea judecătorească menționată.

De asemeni, acesta are un comportament violent fiind sancționat contravențional, așa cum se reține în cuprinsul sentinței civile 1763/4 mai 2006 Judecătoriei Piatra Neamț. Intimatul a fost condamnat penal la 1 an închisoare în anul 1997 (sentința penală 519/2 septembrie 1997 Judecătoriei Tîrgu N) neprezentând garanții morale pentru creșterea și educarea corespunzătoare a minorei.

În cauză la instanța de fond s-a efectuat anchetă socială la domiciliul intimatului în care se arată că în martie 2008 intimatul locuia cu minora în domiciliul comun al părților, însă apartamentul în care locuia a fost atribuit prin sentința civilă nr. 1352 din 29 martie 2007 Judecătoriei Piatra Neamț, recurentei. De asemeni, se arată și că mama a vizitat minora la școală.

De aceea se va aprecia că în interesul minorei este ca aceasta să rămână în grija mamei care s-a interesat permanent de aceasta și care are condiții optime pentru creșterea și educarea acesteia.

Având în vedere situația reținută, Curtea de Apel în baza art.304 pct.9 Cod procedură civilă, va admite recursul, va modifica în tot decizia recurată, în sensul că va respinge apelul ca nefondat, urmând a menține hotărârea instanței de fond.

În bazaart.274 Cod procedură civilă, instanța va obliga intimatul să plătească recurentei cheltuieli de judecată în apel și recurs reprezentând taxă de timbru și onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul promovat de pârâta () împotriva deciziei civile nr. 347/AC/11.12.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.

Modifică în tot decizia civilă nr.347 din 11 decembrie 2008 Tribunalului Neamț în sensul că:

Respinge, ca nefondat apelul formulat de apelantul-reclamant.

Obligă intimatul să plătească recurentei 109,15 lei cheltuieli de judecată în apel și recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 1 iunie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Red./

Red.

Tehn.3 ex.AA 10.06.2009

Președinte:Daniela Părău
Judecători:Daniela Părău, Liliana Ciobanu, Jănică Gioacăș

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 620/2009. Curtea de Apel Bacau