Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 665/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
decizia civilă nr.665/R/MF Dosar nr-
Ședința publică din data de 18 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniel Marius Cosma judecător
JUDECĂTOR 2: Maria Carmen Tică
Judecător: - -
Grefier: -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr.37 din data de 20 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul pentru minori și familie Brașov, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 11mai 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru astăzi 18 mai 2009.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Constată că prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la Judecătoria Făgăraș sub nr-, reclamanta - a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul -, reîncredințarea minorei - și obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei, în funcție de venitul realizat de către acesta.
În drept au fost invocate dispozițiile art.42-44 raportat la art.100 și 101 Codul familiei.
Prin sentința civilă nr.1785/2007, Judecătoria Făgărașa respins acțiunea civilă formulată de reclamanta ). ) în contradictoriu cu pârâtul și a obligat reclamanta să plătească pârâtului suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr.37/A/20.02.2009, tribunalul pentru Minori și familie Brașova admis apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.1785/6.12.2007 a Judecătoriei Făgăraș, pe care a schimbat-o, în sensul că a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul și, în consecință, a dispus reîncredințarea minorei, născută la data de 10.01.2001 pentru creștere și educare la mama reclamantă și l-a obligat pe pârât să plătească reclamantei în favoarea minorei o pensie de întreținere în cuantum de 500 lei lunar începând din 20.02.2009 până la majoratul minorei sau noi dispoziții ale instanței.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele:
Măsura reîncredințării copilului minor de la un părinte la celălalt își găsește așadar justificare și poate fi luatănumai atunci când interesele minorului o cer.
Probele administrate în cauză dovedesc cu prisosință faptul că pârâtul și-a dat tot interesul pentru a-i oferi fiicei sale toate condițiile necesare pentru o bună creștere și educare. În același sens sunt și concluziile anchetei sociale efectuate în cauză.
Cu toate acestea nstanța nu poate omite și situația de fapt existentă în cauză, constând în îndepărtarea fizică a minorei de mama sa,prin împiedicarea acesteia de către tatăl pârât, împreună cu concubina sa, de a avea legături personale cu minora.Se observă astfel că mama reclamantă a putut lua legătura cu copilul său când a revenit în țarădoar prin intermediul învățătoarei care i-a permis în cele din urmă accesul în clasă, împrejurare care rezultă din depoziția martorilor și.
Tribunalul apreciază că reacția tatălui - ca părinte - nu vine în sprijinul interesului superior al copilului său - și anume acela de a beneficia în egală măsură, sub aspectul relației personale de prezența și afecțiunea ambilor părinți. Indiferent de motivele care au determinat ruperea relației de familie mportant este ca părinții să înțeleagă că orice împotrivire a acestora în exercițiul drepturilor părintești recunoscute de lege afectează în primul rând interesul superior și personalitatea în formare a minorei putându-i cauza urmări negative în planul dezvoltării psihice, mentale și nu în ultimul rând morale.
Instanța a constatat că aceste urmări deja se resimt, minora fiind percepută la circa două luni după înscrierea în primul an școlar ( 2007/2008) ca fiindo fire tăcută, timidă, fără prietene cu care să se joace în pauze, mai multsingură - a se vedea caracterizarea învățătoarei copilului din data de 22.11.2007, fila 91 dosar fond.
Un an mai târziu - în 17.10.2008 - aceeași învățătoare o descrie pe minoră ca fiindinteriorizată, cu tendințe de izolare, foarte puțin comunicativă, neîncrezătoare în sine, apatică și cu o bulversare a imaginii față de familie, fiind apropiată mai mult de bunică decât de părinți.
Mergând mai departe Tribunalul a constatat că dacă la începutul ciclului primar fetița era supravegheată, având temele corect lucrate, pe parcursul anului școlar și până la finele acestuia (2007/2008) minora a început să vină uneori fără lucrurile necesare - fișe, caiete - iar părinții, respectiv tatăl copilului și concubina acestuia care îngrijeau fetița, nu s-au prezentat la toate ședințele de la școală și nu au luat măsurile necesare pentru ameliorarea situației la învățătură a elevei. Se constată astfel că minora a absolvit clasa I cu calificativul"suficient" la principialele materii de învățământ. De asemenea, potrivit depoziției învățătoarei în clasa a II-a minora nu a depășit faza de suficient la anumite materii, la dictări face foarte multe greșeli la socoteli merge greu.
Tribunalul a apreciat că această situație se explică pe de o parte prin contactul extrem de redus al tatălui cu minora - acesta fiind plecat mai mult timp de acasă cu serviciul - și pe de altă parte prinprivarea copilului în mod sistematic de contactul cu mama sacăreia i-a fost recunoscut dreptul de a avea legături personale cu minora de o instanță judecătorească încă din anul 2005.
În caracterizarea realizată de învățătoarea fetiței - fila 50 dosar fond - sunt atinse și aspecte privind legătura dintre minoră și părinții biologici. S-a apreciat astfel în urma luării legăturii cu psihologul școlii că unrol hotărâtor în procesul dezvoltării copilului revine contactului permanent între acesta și mama sa, privarea copilului de acest contact sistematic cu mama din motive obiective ( despărțirea părinților) sau din motive subiective pot avea consecințe negative asupra dezvoltării fetitei.Se relevă de asemenea că relațiile din familie explică poate, comportamentul fetiței care este interiorizată, are tendințe de izolare, este puțin comunicativă, este nesigura, apatică și nu are încredere în sine.
În cursul ascultării sale în Camera de Consiliu minora a arătat că se înțelege bine și cu Mari (concubina tatălui) și cu ( mama sa ), însănu se înțelege cu Mari, iar lui Mari nu-i place de. În continuare minora a relatat cădacă Mari ar fi de acord i-ar plăcea să se ducă lacăci tati o lasă și, de asemenea, că mama sa o caută la școală iar ea se bucură când o vede.
Față de cele ce preced Tribunalul a constatat că de la data încredințării minorei tatălui său - respectiv din anul 2005 - împrejurările avute în vedere de instanță la acea dată s-au schimbat, în sensul că deși ambii părinți dispun de condiții materiale și morale pentru creșterea și îngrijirea copilului, la acest moment, mama are o mai mare disponibilitate pentru a se ocupaea însășide supravegherea, îngrijirea și educarea acestei minore, față de tatăl pârât care este mai mult plecat din localitate. La acest moment cu siguranță minora are nevoie de prezența constantă a unui părinte în viața sa care să îi fie alături, să o sprijine, să o supravegheze în mod continuu și să o susțină necondiționat pentru a-și redobândi încrederea în sine și, ulterior, pentru a putea depăși problemele întâmpinate la școală. La ora actuală acest părinte este mama reclamantă care în ciuda faptului că nu i s-a permis în mod constant a avea legături personale cu minora, a reușit să o vadă, să îi cumpere cadouri să discute cu aceasta astfel încât minora să nu o respingă, ci dimpotrivă să își dorească aov izita.
Pentru considerentele expuse mai sus Tribunalul a admis apelul reclamantei împotriva sentinței civile nr. 1785/06.12.2007 a Judecătoriei Făgăraș, pe care a schimbat-o în sensul că a admis acțiunea formulată de reclamantă și a dispus reîncredințarea minorei spre creștere și educare mamei sale.
În final Tribunalul a apreciat în acord cu art.9 din Convenția cu privire la drepturile copilului, alături de practica constantă a CEDO căsepararea de părinți și întreruperea contactului cu un părinte pot fi justificate numai dacă sunt necesare și în acord cu interesul superior al copilului, dacă nu există o altă măsură disponibilă care să îi protejeze sănătatea și dezvoltarea. În acest caz, ca de altfel în marea majoritate a situațiilor, excluzând cazurile copiilor abuzați sau neglijați,contactul copil - părinți este benefic și în acord cu interesul superior al copilului,și anume, de a beneficia de dragostea, grija și afecțiunea ambilor părinți, indiferent cărui părinte a fost încredințat.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâtul, solicitând modificarea în tot a acesteia, în sensul respingerii apelului declarat de reclamanta și păstrării sentinței civile nr. 1785/2007 a Judecătoriei Făgăraș.
În dezvoltarea motivelor de recurs se evidențiază condițiile materiale corespunzătoare oferite de pârât, care s-a îngrijit permanent de creșterea și educarea minorei și totodată, lipsa condițiilor materiale ale reclamantei, reacția negativă a minorei față de reclamantă și interesul copilului.
De asemenea, se arată că împrejurările noi, produse după introducerea acțiunii nu pot fi avute în vedere la pronunțarea hotărârii.
Analizând decizia în raport cu actele, lucrările dosarului și cu motivele de recurs, Curtea reține următoarele:
Potrivit art.44 Codul familiei, în cazul schimbării împrejurărilor, la cererea oricăruia dintre părinți, instanța judecătorească va putea modifica măsurile privitoare la drepturile și obligațiile personale sau patrimoniale între părinții divorțați și copii.
La stabilirea acestei măsuri, instanța va avea in vedere în primul rând, interesul superior al minorei, precum si vârsta, sexul, nevoia de îngrijirea mamei și interesul reclamantei pentru minoră.
Se reține pe de o parte preocuparea reclamantei de a asigura minorei o situație materială corespunzătoare, de a nu influența negativ dezvoltarea acesteia, prin expunerea minorei la stările conflictuale între părți și se are in interesul acesteia de a beneficia de îngrijirea mamei mai mult decat a concubinei tatălui.
Totodată, din probele administrate în cauză, și din declarația minorei data cu ocazia ascultării în Camera de Consiliu, rezultă că minora isi doreste sa locuiasca cu mama sa, iar sentimentele acesteia față de reclamantă nu sunt negative, astfel cum susține pârâtul.
Nu numai împrejurările intervenite ulterior introducerii cererii de chemare în judecată, dar și starea de fapt anterioară acestei date sunt de natură a îndreptăți soluția încredințării minorei la reclamantă.
Pentru aceste considerente, în baza prevederilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de recurentul pârât.
În baza art.274 Cod procedură civilă, reținând culpa procesuală a recurentului pârât, instanța urmează a-l obliga la plata către intimata reclamantă () sumei de 1200 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul pârât împotriva deciziei civile nr.37/A/20.02.2009 a Tribunalului pentru Minori și familie Brașov, pe care o menține.
Obligă recurentul pârât la plata către intimata reclamantă () a sumei de 1200 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 mai 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red./19.06.09
Tehnored. 19.06.09- 2 ex.
Jud. apel AM /AN
Președinte:Daniel Marius CosmaJudecători:Daniel Marius Cosma, Maria Carmen Tică
| ← Completare dispozitiv. Decizia 125/2008. Curtea de Apel Iasi | Stabilire program vizitare minor. Decizia 37/2010. Curtea de... → |
|---|
