Reintegrare în familie. Decizia 1076/2008. Curtea de Apel Craiova

DOSAR NR- - Legea 272/2004 -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

INSTANȚĂ DE RECURS

DECIZIE NR.1076

Ședința publică de la 11 decembrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Tatiana Rădulescu

JUDECĂTOR 2: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu

Judecător: - - -

Grefier - -

*****

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova

*****

Pe rol, judecarea recursului declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt împotriva deciziei civile nr. 146 din 01 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului O și intimații pârâți, și C, având ca obiect reintegrare în familie.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, învederându-se faptul că recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, prevăzut de art.301 civ.Cod Penal coroborat cu art.303 alin. 1 Cod procedură civilă; de asemenea, intimata reclamantă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a depus întâmpinare prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 Cod procedură civilă, după care;

Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față.

Reprezentantul Ministerului Publica susținut motivele scrise de recurs, precizând că, nu este în interesul superior al minorei de 8 ani, întoarcerea la părinții săi, de la bunica paternă; a pus concluzii de admitere a recursului, schimbarea sentinței civile atacate și pe fond respingerea cererii formulată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

CURTEA

Asupra recursului civil de față.

Prin sentința civilă 146/1 oct. 2008 Tribunalul Olta admis cererea formulată de reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului O cu sediul în S,-, județul O, în contradictoriu cu pârâții, domiciliat în comuna, sat, județul O, domiciliat în comuna, sat, județul O, C, domiciliată în comuna, sat de, județul, și dispune încetarea măsurii de protecție specială, plasament cu plata alocației la bunica paternă C, pentru copilul, născut la 11.01.2000, în C, județul O și reintegrarea acesteia în familia naturală.

Pentru a se pronunța astfel, instanța reținut următoarea situație de fapt.

Prin sentința civilă nr. 157/24.11.2005, pronunțată de Tribunalul O l t, s-a instituit măsura plasamentului copilului născută la 11.01.2000 în C jud. O la bunica paternă C întrucât străbunica a decedat.

Prin cererea înregistrată la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului O la data de 25.08.2008 - tatăl a solicitat încetarea măsurii de protecție - plasament pentru fiica sa, la bunicii paterni, și reintegrarea sa în familie pentru a se ocupa personal de creșterea acesteia.

Din ancheta socială nr. 3328/22.08.2008 întocmită de Primăria, a rezultat că in prezent tatăl copilului, pârâtul, dispune de condiții materiale pentru creșterea si îngrijirea copilului, lucrează în Italia, iar prin raportul de ancheta psihosocială s-a propus reintegrarea acestuia în familia naturală.

Concluzionând că, minora poate fi lăsată în grija tatălui care dispune de condiții pentru creșterea și îngrijirea sa, astfel cum rezultă atât din raportul de anchetă socială, întocmit de Colectivul de al Autorității Tutelare al Primăriei, cât și din raportul de anchetă psihosocială al copilului, potrivit căruia manifestă interes față de copil și a solicitat expres reintegrarea în familie, instanța a reținut că în cauză nu se mai impun masurile de protecție specială instituite de legiuitor prin dispoz. art. 55 din Legea nr. 272/2004

Așa fiind si ținând seama de faptul că in prezent copilul nu mai este lipsit de ocrotirea părintelui său, că planul de servicii are ca finalitate reintegrarea în familia naturală și luând în considerare cu prioritate interesul superior al acestuia, in temeiul dispozițiilor art.69 alin. 3 din Legii 272/2004, instanța a constatat că se impune încetarea măsurii plasamentului la bunica paternă și reintegrarea copilului în familie.

Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, în termen și motivat, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.

Criticile sunt în esență următoarele: în mod greșit s-a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru reintegrarea copilului în familia naturală.

Se arată că aprecierea asupra realei posibilități de reintegrare în familia naturală a minorei trebuie realizată în mod riguros, fiind avut în vedere în primul rând interesul superior al minorei și după aceea caracterul subsidiar al responsabilității colectivității locale. În orice caz, intervenția autorităților publice cu atribuții în domeniul protecției drepturilor copilului este necesară și obligatorie atunci când se constată că minorul se încadrează în categoria celor care, potrivit legii beneficiază de protecție specială.

În cauză, minora este un copil care a fost neglijat de părinți de la naștere, mama a abandonat-o iar tatăl a plecat la muncă în Italia, fiind încredințată inițial străbunicii paterne și ulterior bunicii paterne.

Lipsa de implicare a părinților în creșterea, îngrijirea și educarea minorei este evidentă, iar intenția tatălui de a lua copilul și de a-l duce în Italia, unde se află în relații de concubinaj cu o altă femeie, nu corespunde cu interesul său superior, întrucât condițiile pe care le poate oferi tatăl și posibilitatea de a urma cursuri școlare, nu au fost stabilite pe bază de probe administrate în cauză, ci numai în baza afirmațiilor pârâtului. De altfel, instanța de judecată nu a avut în vedere și schimbarea totală a modului de viață a minorei, ca urmare a mutării ei din România în Italia.

Se solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței și pe fond respingerea ca neîntemeiată a cererii de reintegrare în familie a minorei și menținerea măsurii de protecție specială a acestuia, în considerarea interesului superior al copilului.

Recursul de față este nefondat și se va respinge ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Intr-adevar, orice copil lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor sau care nu poate fi lasat in grija acestora, beneficiaza potrivit art.39 din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, de protectie alternativa: tutela, masura de protectie speciala, adoptie.

In speta, fata de minora, s-a luat masura de protectie speciala a amplasamentului in familia extinsa, la strabunica, respectiv bunica paterna, retinandu-se ca aceasta este temporar lipsita de ocrotirea parinteasca.

Parintii nu au fost decazuti din exercitiul drepturilor parintesti si nici nu este cunoscut ca tatalui, cel care solicita incetarea masurii de plasament si reintegrarea minorei in familia sa, i s-ar fi aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti.

Dar, masurile de protectie speciale nu sunt definitive, ci temporare, respectiv plasamentul - art. 58 din legea 272/2004, acesta fiind monitorizat si imprejurarile ce au justificat masura fiind verificate trimestrial, iar in cazul de fata planul individualizat de protectie intocmit in cauza potrivit art. 53 si urm. din acelasi act normativ, a avut ca finalitate reintegrarea minorei in familie.

Mai mult, la incetarea masurilor de protectie speciala prin reintegrarea copilului in familia sa, serviciul public de asistenta sociala, organizat la nivelul municipiilor si oraselor, persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, precum si directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, in cazul sectoarelor municipiului B, de la domiciliul sau, dupa caz, de la resedinta parintilor au obligatia de a urmari evolutia dezvoltarii copilului, precum si modul in care parintii isi exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile cu privire la copil. In acest scop acestea intocmesc rapoarte lunare pe o perioada de minimum 3 luni, potrivit art. 70 din Legea 272/2004.

Potrivit disp. art. 2 alin. 3 si 4 din aelasi ct normativ, principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti. Persoanele prevazute la alin. (3) sunt obligate sa implice familia in toate deciziile, actiunile si masurile privitoare la copil si sa sprijine ingrijirea, cresterea si formarea, dezvoltarea si educarea acestuia in cadrul familiei.

De asemenea, copiii au dreptul la realizarea si exercitarea deplina a drepturilor lor potrivit art. 65 alin. 1 din lege, iar interpretarea fiecarei norme juridice referitoare la drepturile copilului se realizeaza in corelatie cu ansamblul reglementarilor din aceasta materie, in conformitate cu disp. art. 6 lit. l din acelasi act normativ.

In aceiasi ordine de idei, potrivit disp. art. 6 lit. c, d si h - respectarea si garantarea drepturilor copilului se realizeaza conform si urmatoarelor principii: responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti; primordialitatea responsabilitatii parintilor cu privire la respectarea si garantarea drepturilor copilului; ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate.

Or, copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii si nu poate fi separat de acestia sau de unul dintre ei, impotriva vointei acestora, cu exceptia cazurilor expres si limitativ prevazute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului, potrivit art. 30 si 33 din lege.

De asemenea, copilul are dreptul de a fi informat si de a fi ascultat in orice demers care il priveste, potrivit art. 24 din acelasi act normativ.

In speta, copilul a fost informat si isi doreste sa locuiasca cu tatal sau si cata vreme nu exista niciun element pentru a concluziona ca exista o situatie de risc ce ar putea justifica separarea in continuare a minorei de tatal sau, in sensul existentei potentiale a unui comportament abuziv din partea tatalui si/sau persoanei cu care se afla in concubinaj, a violentei in familie, nu poate sa exista nici motive temeinice de a suspecta ca viata si securitatea copilului sunt primejduite in familie sau ca dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului nu se va realiza in conditii corespunzatoare.

Prin urmare, in mod corect prima instanta a concluzionat pe baza probatoriului administrat, concludent si suficient, ca in prezent minora nu se mai incadreaza in categoria copiilor ce beneficiaza de masuri speciale de protectie, nemaifiind lipsita de ocrotirea parinteasca, putand fi lasata in grija tatalui sau.

Prin incetarea masurii de plasament, minora nu va mai avea domiciliul la persoana care l-a avut in ingrijire potrivt art. 59 din lege, ci domiciliul sau se stabileste potrivit dreptului comun, aceasta urmand sa locuiasca in mod firesc la parintele care a solicitat reintegrarea, intrucat parintii sunt separati.

In masura in care acest parinte care are dreptul la ocrotirea vietii sale de familie, acela de a circula si dreptul de a munci chiar si in alta tara, fie ea si Italia, tara membra UE - exista suficiente garantii legale interne si comunitare, pentru ca drepturile minorei ca si al altor copii ce nu au fost niciodata in evidenta statului ca fiind lipsiti de ocrotirea parinteasca, sa nu faca obiectul unor incalcari, abuzuri sau restrangeri nejustificate a drepturilor, in asa fel incat interesul lor superior sa fie respectat.

In orice caz, varsta minorei permite o adaptare rapida a acesteia la un nou mod de viata, chiar si in ipoteza in care in familie si in conditii legale privind deplasarea in strainatate, se va lua decizia ca minora sa plece din tara impreuna cu tatal sau.

In concluzie, imprejurarea ca in primii ani de viata acest parinte s-a separat voluntar de copilul sau, ori ca traieste sau ar putea trai in alta tara, impreuna cu o alta femeie, nu reprezinta in sine un argument suficient pentru a nu dispune reintegrarea copilului in familia tatalui, in lipsa altor elemente puternice si convingatoare, de natura sa demonstreze existenta unui pericol real pentru cresterea, dezvoltarea si educarea minorei.

In orice caz, Curtea reaminteste cu aceasta ocazie, tatalui care a solicitat incetarea masurii de plasament, pentru a acorda atentia cuvenita deciziilor pe care le va lua in viitor in privinta minorei, ca principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor copilului, potrivit art. 2 alin. 2 din legea 272/2004, astfel ca acesta are si obligatia sa permita minorei sa-si cunoasca rudele, sa aiba legaturi personale cu ceilalti membri ai familiei si cu persoanele fata de care a dezvoltat relatii de atasament.

De asemenea, reaminteste acestuia ca, prin hotararea de incetare a masurii plasamentului si de reintegrare a copilului in familie, nu s-a produs o scindare a ocrotirii parintesti, neavand efect echivalent incredintarii spre crestere si educare a copilului unuia dintre parinti, in sensul art.42 si 43 codul familiei.

Pentru toate aceste motive si nesubzistand niciun motiv de ordine publica in sensul disp. art. 306 alin. 2 Cod procedura civila ce poate fi invocat si din oficiu si pus in dezbaterea partilor, in baza art. 312 alin. 1 teza II cod procedura civila, se va respinge recursul de fata ca nefondat, fiind mentinuta sentinta atacata ca legala si temeinica.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII
DECIDE

Respinge recursul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt împotriva deciziei civile nr. 146 din 01 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului O și intimații pârâți, și

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 11 decembrie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

--- - -

Judecător,

- -

Grefier,

-

Red.

2 ex/09.01.09

Tehn.red.

Președinte:Tatiana Rădulescu
Judecători:Tatiana Rădulescu, Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Reintegrare în familie. Decizia 1076/2008. Curtea de Apel Craiova