Situație juridică minor. Decizia 345/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 345
Ședința publică din data de 14 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Eliza Marin
JUDECĂTORI: Eliza Marin, Marilena Panait Elisabeta Gherasim
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta, domiciliată în comuna Ciorăști, județ V, cu domiciliul ales la sediul Biroului de avocatură, din B, Bd.-.13F,parter, cabinet nr.6, județ împotriva deciziei nr. 25 din 26 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în, Poșta, județ B și autoritatea tutelară Primăria Comunei Cioraști, județ
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta reclamantă reprezentată de avocat din cadrul baroului B potrivit împuternicirii avocațiale nr.82 din 16.02.2009, lipsind intimatul pârât și autoritatea tutelară Primăria comunei Ciorăști, județ
Procedura îndeplinită.
Cererea de recurs este timbrată cu 4,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru conform chitanței nr. - și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, anulate și atașate la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Curtea, având în vedere că recurenta reclamantă a fost citată doar la domiciliu, nu și la sediul Biroului de avocatură cum a solicitat prin motivele de recurs depuse, constată că lipsa de procedură cu aceasta s-a acoperit prin prezența apărătorului - avocat.
Avocat pentru recurenta reclamantă, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul apărătorului recurentei reclamante în susținerea recursului.
Avocat pentru recurenta reclamantă critică decizia pronunțată de Tribunalul Buzău, prin care s-a anulat apelul ca netimbrat, este o decizie nelegală.
Arată recurenta reclamantă prin apărător că, deși are domiciliu în România, reședința unde locuiește de 5 ani recurenta reclamantă este în Spania la adresa indicată în dosar, iar tribunalul nu a procedat potrivit dispozițiilor art.87 pct. 8 Cod pr.civilă conform cărora trebuia citată cu scrisoare recomandată și dovadă de primire.
Totodată, la termenul de judecată din 26 ianuarie 2009, procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, fiind îndeplinită prin afișare de către factorul poștal, care nu este nici agent procedural și nici alt angajat al instanței, nefiind citată conform procedurii civile în vigoare potrivit dispozițiilor art.86 Cod pr.civilă.
Mai arată recurenta reclamantă că instanța de apel nu a luat în considerare cererea de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător, cerere care a fost respinsă nemotivat.
Solicită admiterea recursului, casarea deciziei tribunalului și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele;
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Rm. S sub nr.1679/287 la data de 30.07.2008, reclamanta a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul, ca prin sentința ce va pronunța să încuviințeze ca minorul - născut la 13 iunie 2001, să locuiască împreună cu reclamanta în străinătate fără acordul pârâtului și să se dispună schimbarea modalității pentru pârât de a avea legături personale cu minorul, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea de fapt reclamanta arată că a fost căsătorită cu pârâtul, căsătorie ce a fost desfăcută prin divorț prin sentința civilă nr. 1448/2004 iar minorul rezultat din căsătoria părților a fost încredințat spre creștere și educare reclamantei și în anul 2006 reclamanta a părăsit țara împreună cu minorul, stabilindu-se în Spania, unde se află și în prezent.
A aai arătat reclamanta că prin sentința civilă nr. 1216/2007 pronunțată de Judecătoria Rm.S i s-a încuviințat pârâtului să aibă legături personale cu minorul în prima și a treia săptămână din lună, prin luarea minorului de la domiciliu și în vacanțe câte o săptămână.
Cum în prezent reclamanta locuiește cu fiul său în Spania, această hotărâre nu se poate executa, astfel încât solicită a se dispune schimbarea modalității pentru pârât de a avea legături personale cu minorul printr-una din modalitățile prevăzute de dispozițiile art. 15 din Lg. 272/2004.
În justificarea acțiunii reclamanta a anexat sentința civilă nr. 1216/2007 pronunțată de Judecătoria Rm.S, acte de rezindență în Spania pentru reclamantă și minor, dovada că minorul urmează cursurile școlare în localitatea din Spania, unde locuiește împreună cu mama sa și un raport de expertiză psihologică efectuat asupra minorului de către un medic specialist din Spania.
Pârâtul, prezent personal la termenul de judecată din data de 10.11.2008, a precizat instanței că nu este de acord cu acțiunea formulată de către reclamantă, deoarece condițiile în care și-ar da consimțământul atât în ceea ce privește deplasarea minorului în străinătate împreună cu mama sa, cât și asupra schimbării modalității de a avea legături personale cu minorul, are convingerea că își va pierde drepturile părintești asupra minorului și nu va mai putea să-l revadă pe acesta niciodată.
Prin sentința civilă nr. 1637 pronunțată de Judecătoria Rm.S în ședința publică din 14.11.2008, a fost admisă în parte acțiunea, a fost respinsă, ca rămasă fără obiect, cererea reclamantei de a i se permite deplasarea în străinătate cu minorul fără acordul pârâtului, a fost admisă cererea reclamantei privind schimbarea modalității pentru pârât de a avea legături personale cu minorul și a fost obligată reclamanta să permită pârâtului să aibă legături personale cu minorul la domiciliul pârâtului timp de două săptămâni în lunile iulie-august ale fiecărui an. A fost obligat pârâtul la 508 lei cheltuieli de judecată către reclamantă, reprezentând taxa judiciară de timbru și onorariu avocat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, referitor la primul capăt de cerere și anume acela de a se încuviința ca minorul să locuiască împreună cu mama în străinătate, este rămas fără obiect, ca urmare a faptului că încă din anul 2006 copilul se află împreună cu mama în Spania, la ieșirea din țară mama, ca urmare a prevederilor art. 30 alin.1 lit.c din Lg. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate și în baza sentinței civile nr. 1448/22.11.2004 definitivă și irevocabilă, a părăsit țara împreună cu fiul său nestingherită, astfel încât prevederile art. 18 alin.2 din Lg. 272/2004 nu sunt incidente în cauză.
Referitor la capătul doi de cerere, instanța de fond a reținut că față de situația că minorul se află împreună cu mama sa în Spania, modalitatea de a avea legături personale cu fiul său stabilită prin sentința civilă nr. 1216/03.10.2007 nu este posibilă.
În aceste condiții, făcând aplicarea prevederilor art. 14-15 din Lg. 272/2004, instanța de fond a stabilit ca aceste legături personale să aibă loc timp de două săptămâni în lunile iulie-august ale fiecărui an, perioadă în care copilul poate fi adus în România.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, cu mențiunea că motivele de apel le va depune până la primul termen de judecată.
În conformitate cu prevederile art. 112 alin.1 din Lg. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50 % din taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani soluționată de prima instanță.
În speța de față cererea a fost timbrată cu suma de 8 lei și 0,30 lei timbru judiciar, astfel încât prin rezoluția din 16.12.2008 președintele completului a dispus citarea apelantei cu mențiunea de a achita taxa de timbru în cuantum de 4 lei și 0,15 lei timbru judiciar, mențiune făcută pe citația emisă apelantei - a se vedea filele 1 și 5 dosar.
Primul termen de judecată a fost stabilit la data de 26.01.2009, când la dosar, prin serviciul registratură, a fost depusă o cerere din partea apelantei, prin care solicita acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui avocat, fără însă ca la dosar apelanta să depună taxa de timbru dispusă de instanță.
Potrivit art.20 alin.1 din Lg. 146/1997, taxele de timbru se plătesc anticipat, iar potrivit art. 114 Cod proc.civilă, președintele instanței are obligativitatea de a verifica dacă s-a plătit taxa de timbru și să se procedeze în consecință ori neîndeplinirea obligației de plată a taxei de timbru până la primul termen stabilit se sancționează cu anularea cererii sau acțiunii conform art. 20 alin.3 din Lg. 146/1997, dispoziții incidente și în cazul neachitării timbrului judiciar.
Față de cele ce preced, tribunalul a anulat apelul ca netimbrat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate, în baza art. 304 pct.5 Cod pr.civilă, susținând în esență că în mod greșit s-a anulat ca netimbrat apelul declarat de ea împotriva sentinței civile nr. 1637/14 noiembrie 2008 Judecătoriei Rm.S în condițiile în care deși a precizat că domiciliază în comuna Ciorăști, sat, județ V și are reședința în Spania, Familiare,instanța a dispus citarea numai la domiciliu unde procedura de citare s-a realizat prin afișare,fără a dispune citarea sa conform disp.art.87 pct.8 Cod pr.civilă, astfel că nu a avut cunoștință de termen și nici de faptul că, trebuia să timbreze, după cum nu a cunoscut nici suma cu care trebuia să timbreze.
A arătat recurenta că se impunea citarea sa la reședința indicată deoarece acolo locuiește efectiv și că neprocedând astfel instanța a pronunțat o hotărâre nelegală.
Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Curtea constată că recursul de față este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare astfel:
Prin acțiunea pe care a formulat-o și cu care a investit instanța de fond, reclamanta recurentă a precizat că domiciliază în comuna Ciorăști, sat, județ V, și are reședința în Spania, Familiare.
După pronunțarea sentinței civile nr. 1637/14 noiembrie 2008 Judecătoriei Rm.S, reclamanta a formulat apel și instanța de apel a dispus citarea acesteia la domiciliu fără a dispune să fie citată și la reședința unde locuiește efectiv încălcând dispozițiile art.85 și 87 pct.8 Cod pr.civilă.
Instanța de apel constatând greșit că procedura de citare cu recurenta este legal îndeplinită, a pronunțat decizia atacată prin care a anulat ca netimbrat apelul.
În aceste condiții recurenta nu a avut cunoștință nici de termen și nici de faptul că trebuia să timbreze calea de atac și suma pe care trebuia să o achite, împrejurări în care decizia recurată apare nelegală, urmând ca în conformitate cu disp.art. 312 alin.2 rap.la art.304 pct.5 Cod pr.civilă să fie admis și pe cale de consecință să se caseze decizia, să se trimită cauza spre rejudecare la același tribunal, care va proceda conform considerentelor prezentei decizii pentru înlăturarea nulități.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta, domiciliată în comuna Ciorăști, județ V, cu domiciliul ales la sediul Biroului de avocatură, din B, Bd.-.13F,parter, cabinet nr.6, județ împotriva deciziei nr. 25 din 26 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în, Poșta, județ B și autoritatea tutelară Primăria Comunei Cioraști, județ V și în consecință;
Casează decizia sus menționată și trimite cauza spre rejudecare la același tribunal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 aprilie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Eliza Marin, Marilena Panait Elisabeta Gherasim
- - - - - -
fiind plecată în concediu de odihnă
prezenta se semnează de
Președintele Instanței
Grefier,
- -
Red.EM/BA
2 ex./16.04.2009
f- Jud.Rm.
a- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120/2006
Președinte:Eliza MarinJudecători:Eliza Marin, Marilena Panait Elisabeta Gherasim
| ← Divort. Decizia 41/2010. Curtea de Apel Constanta | Divort. Decizia 531/2009. Curtea de Apel Pitesti → |
|---|
