Stabilire domiciliu minor. Decizia 181/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale,
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 181/R/2009
Ședința publică din 30 ianuarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop Judecător JUDECĂTOR 2: Alina Rodina
JUDECĂTOR 3: Antoaneta
GREFIER:
S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâtul împotriva deciziei civile nr. 391 din 4 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr-, privind și pe intimata, având ca obiect stabilirea domiciliului minorului și a pensiei de întreținere.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta pârâtului recurent, avocat -, în substituirea avocatei titulare, care depune delegație de substituire la dosar- fila 26, reprezentantul reclamantei intimată, avocat, cu împuternicire avocațială la dosar-fila 23, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, Curtea, pune în discuția părților temeiul juridic al recursului, raportat la motivele de fapt cuprinse în dezvoltarea motivelor de recurs, referitoare la îngrădirea dreptului la apărare al recurentului, care a fost citat de la domiciliul din România, deși în apel a fost citat din Spania, unde are reședința.
Reprezentanta pârâtului recurent arată că își menține motivele de recurs, recurentul nefiind citat la adresa din Spania, susținând motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct. 9.pr.civ. Precizează expres că nu solicită casarea cu trimitere spre rejudecare, pentru a nu se tergiversa soluționarea cauzei.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea acestui motiv invocat, întrucât nu s-au contestat veniturile realizate de pârât, iar în mod tardiv s-a invocat neregularitatea actelor de procedură prevăzut de art. 108 pct. 3.pr.civ.
Nefiind alte cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterile judiciare orale.
eprezentanta pârâtului recurent solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul stabilirii pensiei de întreținere în favoarea minorului în cuantum de parte din venitul lunar net, cu cheltuieli de judecată. Susține pe scurt motivele de recurs. Solicită respingerea excepției inadmisibilității motivelor de recurs, invocată prin întâmpinare.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită admiterea excepției inadmisibilității pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar.
În subsidiar, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate, cu menținerea pensiei de întreținere de 300 Euro lunar în sarcina reclamantului pârât, începând cu data introducerii acțiunii și până la majoratul minorului, cu cheltuieli de judecată, pentru motivele arătate în întâmpinare.
CURTEA
Reține că prin sentința civilă nr.1432/2008, pronunțată de Judecătoria Gherla, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul și în consecință s-a stabilit domiciliul minorului, născut la data de 17.07.1999, la reclamantă. Totodată, pârâtul a fost obligat la plata sumei de 160 euro lunar în favoarea minorului, începând cu data pronunțării hotărârii, 27.03.2008 și până la majoratul acestuia. Totodată, pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei suma de 626 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că din căsătoria părților a rezultat minorul, născut la data de 17.07.1999, părinții fiind separați în fapt și în prezent aceștia lucrează în Spania.
S-a mai reținut că reclamanta este cea care se preocupă de creșterea și educarea minorului, supraveghindu-l prin intermediul mamei sale, precum și faptul că se reîntoarce periodic în țară pentru a-și vizita copilul, în timp ce pârâtul ia legătura cu acesta foarte rar.
Prin urmare, s-a dispus stabilirea domiciliului minorului la reclamantă, pârâtul fiind obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului în sumă de 160 Euro lunar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta.
Prin decizia civilă nr.391/A din 4 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis apelul declarat de reclamantă, sentința fiind schimbată în parte, în sensul că pârâtul a fost obligat să plătească în favoarea minorului o pensie de întreținere în cuantum de 300 Euro lunar, începând cu data introducerii acțiunii, 20.09.2007 și până la majoratul minorului.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Tribunalul a reținut că apelul privește doar cuantumul pensiei de întreținere care a fost stabilit de instanță la suma de 160 euro lunar, apreciat ca suficient pentru a susține cheltuielile ocazionate de creșterea minorului.
S-a reținut că, potrivit înscrisurilor depuse la dosar de fond, veniturile lunare obținute de pârât se ridică în medie la suma de 1200 Euro lunar.
În conformitate cu art.86 și 94.fam. pensia de întreținere se stabilește pentru descendenți până la o pătrime din venitul lunar al acestora. În condițiile în care minorul a fost încredințat reclamantei, copilul are nevoie de o îngrijire specială datorită faptului că suferă de astm bronșic cronic, iar reclamanta nu realizează venituri suficiente, pensia lunară stabilită de instanța de fond nu este suficientă pentru a susține cheltuielile legate de creșterea și educarea minorului, cheltuieli ce revin ambilor părinți în funcție de posibilitățile materiale ale acestora.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul obligării sale la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului în cotă de din venitul actual lunar net.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de apel a stabilit obligarea sa la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 300 Euro lunar, reținând din înscrisurile depuse la dosarul de fond că veniturile lunare obținute de pârât se ridică în medie la suma de 1200 Euro, raportat la îngrijirea de care are nevoie minorul și la cuantumul insuficient al veniturilor reclamantei.
Susține că potrivit prevederilor art.94 alin.3 fam. întreținerea datorată de părinte se stabilește până la o pătrime din câștigul din muncă pentru un copil. Cotele stabilite de lege nu sunt fixe, ci doar plafonate, iar instanța poate stabili cote superioare plafonului legal dacă debitorul obligației se oferă să plătească o pensie de întreținere peste acest cuantum și dacă nu se aduce atingere altei persoane îndreptățite la întreținere, sau poate să stabilească o pensie sub limitele prevăzute de lege, ținând cont atât de nevoile minorului cât și de mijloacele părintelui debitor.
Consideră că instanța de apel în mod netemeinic a înțeles să stabilească cuantumul pensiei de întreținere datorate minorului la suma de 300 Euro, ca urmare a calculului efectuat de către instanța de fond prin aplicarea cotei de la valoarea veniturilor pârâtului.
Arată că reclamanta a prezentat instanței de fond în susținerea apelului, o situație de fapt neconformă realității, datele cuprinse în înscrisurile depuse în probațiune nemaifiind reale la momentul formulării cererii de apel; contractul de muncă depus era încheiat pe perioadă determinată, respectiv 10.04.2006 - 09.07.2006, iar retribuțiile încasate priveau lunile martie și iunie 2007. În prezent pârâtul este șomer, singurele sume încasate fiind ajutorul de șomaj, sume care nu se ridică la plafonul de 1200 Euro, după cum rezultă din cererea de acordare a ajutorului contributiv înregistrat la Institutul de angajare din Spania, cu data de 16.06.2008.
Susține că i-a fost îngrădit dreptul la apărare, întrucât judecarea apelului și comunicarea actelor de procedură în apel, au fost efectuate la adresa din comuna nr.14 jud. C, deși pârâtul are reședința în Spania 39, El, astfel încât nu a putut propune probe pentru a demonstra netemeinicia susținerilor reclamantei. Apreciază că se impune stabilirea sumei pe care o datorează cu titlu de pensie de întreținere procentual și nu cu titlu de sumă fixă.
Mai arată că stabilirea pensiei de întreținere, instanța de judecată trebuie să aibă în vedere nu numai copii minori rezultați din căsătorie, ci și pe cei din afara căsătoriei, pe care îi are persoana debitoare a obligației de întreținere, pârâtul având încă un copil în întreținere, născut la 23.10.2008 în Spania.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, (21-22), reclamanta a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
Examinând hotărârea recurată, din perspectiva cauzei de nelegalitate susținut de pârât, Curtea constată că recursul este nefondat.
Recurentul afirmă, din perspectiva cazului de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 proc. civ. care permite modificarea hotărârii când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, însă motivele invocate nu se circumscriu acestui caz de modificare.
Astfel, recurentul susține că instanța a reținut o situație de fapt neconformă realității, "datele cuprinse în înscrisurile depuse în probațiune nefiind reale la momentul formulării cererii de apel".
Cu referire la această susținere trebuie precizat că baza de calcul a pensiei de întreținere, respectiv suma de 1200 Euro lunar, a fost stabilită de prima instanță, iar pârâtul nu a contestat realitatea acelor venituri, astfel cum au rezultat din înscrisurile depuse la dosar înaintea Judecătoriei.
Pe de altă parte, însuși pârâtul recurent invocă omodificarea situației sale financiare, arătând că în prezent nu este încadrat în muncă, beneficiind de un ajutor de șomaj, care nu depășește 600-800 Euro lunar, fără însă a face această dovadă. Totodată, pârâtul a învederat instanței de recurs faptul că mai are în întreținere un copil, rezultat din afara căsătoriei, născut la 23 octombrie 2008.
Curtea apreciază că acesteschimbări intervenite ulteriorpronunțării hotărârilor în primele cicluri procesuale puteau fi valorificate de pârât într-o acțiune de reducere a pensiei de întreținere, iar nu în cadrul unei căi extraordinare de atac, în care recurentul a criticat hotărârea instanței de apel pentru reținerea unei stări de fapt eronate.
Aprecierea probelor administrate în cauză nu poate fi făcută în calea de atac a recursului, deoarece s-ar încălca limitele impuse judecății în recurs prin dispozițiile art. 304 proc. civ. iar în ședința publică din 9 ianuarie 2009 s-a pus în discuția părților excepția inadmisibilității motivelor de recurs ce vizează netemeinicia hotărârii recurate, excepție invocată de reclamanta intimată prin întâmpinarea depusă la dosar ( 21).
În ce privește susținerea recurentului în sensul că i s-a îngrădit dreptul la apărare întrucât a fost citat de la domiciliul din România, deși are reședința în Spania, la termenul din 30 ianuarie 2009, Curtea a pus în discuția părților temeiul juridic al recursului, raportat la motivele de fapt menționate. Avocatul ales al recurentului a precizat că își menține motivul de recurs invocat, respectiv cel de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 proc. civ. învederând instanței expres că nu solicită casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Așa fiind, pentru considerentele expuse, se va respinge recursul ca nefondat, conform art. 312 alin. 1 proc. civ.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 proc. civ. recurentul va fi obligat să plătească intimatei suma de 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial justificat prin împuternicirea avocațială și chitanța depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 39/A din 4 sept.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
--- - - - - -
Red.
Dact.Sz./2 ex./20.02.2009 GREFIER
Președinte:Anca Adriana PopJudecători:Anca Adriana Pop, Alina Rodina, Antoaneta
| ← Ordonanță președințială. Decizia 719/2009. Curtea de Apel... | Stabilire program vizitare minor. Decizia 202/2009. Curtea de... → |
|---|
