Stabilire paternitate. Decizia 1185/2009. Curtea de Apel Oradea

Jurisprudenţă şi speţe minori și familie (Jurindex)

RO MÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

completul II recurs

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR 1185/R/2009

Ședința publică din data de 1 iulie 2009

PREȘEDINTE: Felicia Toader JUDECĂTOR 2: Aurora Popa

JUDECĂTOR 3: Doina Măduța

Judecător - -

Grefier - -

Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurentul pârât -, domiciliat în nr.170 /168, județul în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în nr.110, județul împotriva deciziei civile nr. 459/A din 25 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor prin care au fost admise apelurile civile declarate împotriva sentinței civile nr. 222 din 1 aprilie 2008, pronunțată de Judecătoria Salonta, având ca obiect: stabilire paternitate.

La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că la termenul de judecată din 24 iunie 2009,pentru a da posibilitate părților de a depune concluzii scrise și în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea la data de 1 iulie 2009, dată la care s-a pronunțat prezenta hotărâre, după care:

CURTEA DE APEL

DELIBERÎND:

Asupra recursului civil de față, Curtea constată că:

Prin sentința civilă nr.222 din 1 aprilie 2008, pronunțată de Judecătoria Salonta, s- admis acțiunea formulată de reclamanta, în calitate de reprezentantă legală a minorei, în contradictoriu cu pârâtul, având ca obiect stabilire paternitate, încuviințare purtare nume și stabilire pensie de întreținere, și în consecință, s-a constat că pârâtul este tatăl minorei, născută la data de 20.08.2006 în S, conform certificatului de naștere seria - nr.-. S-a dispus ca numele pe care urmează să-l poarte minora după stabilirea filiației față de tată să fie numele de familie al pârâtului acela de "", înscrierea mențiunilor corespunzătoare de stabilire a filiației față de tată pe actul de naștere al minorei, eliberarea unui nou certificat de naștere, iar pârâtul a fost obligat la plata pensiei de întreținere pe seama minorei în cotă de 1/4 din venitul net lunar realizat de pârât, începând cu data introducerii acțiunii și la plata sumei de 2623,77 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Așa cum rezultă din declarațiile martorilor părțile au întreținut relații intime în intervalul de timp cuprins între 03.12.2005 și sfârșitul anului 2006.

Din raportul de expertiză medico-legală (fila 52 dosar) rezultă că minora a putut fi concepută în perioada cuprinsă între 11.11.2005 și 06.12.2005, mai probabil în jurul datei de 24.11.2005.

Expertiza medico-legală privind cercetarea paternității (filele 59-61 dosar) stabilește că probabilitatea de paternitate a numitului asupra copilului este de 99,94658%.

Expertiza medico-legală - examen ADN (filele 79.83 dosar) stabilește că probabilitatea de paternitate este de 99,- %.

Prin urmare s-a stabilit prin probe științifice că pârâtul este tatăl minorei și ca o consecință a stabilirii filiației față de tată minora are dreptul de a purta numele de familie al tatălui și de a beneficia de pensie de întreținere.

În consecință, față de probele administrate în cauză, în baza art.59, 60, 64 alin.2, art.86, 94 Codul Familiei instanța a admis acțiunea formulată de reclamanta, în calitate de reprezentantă legală a minorei, în contradictoriu cu pârâtul, și în consecință a constatat că pârâtul este tatăl minorei, născută la data de 20.08.2006 în S, conform certificatului de naștere seria - nr.-; a dispus ca numele pe care urmează să-l poarte minora după stabilirea filiației față de tată să fie numele de familie al pârâtului acela de ""; a dispus înscrierea mențiunilor corespunzătoare de stabilire a filiației față de tată pe actul de naștere al minorei și eliberarea unui nou certificat de naștere; a obligat pârâtul la plata pensiei de întreținere pe seama minorei în cotă de 1/4 din venitul net lunar realizat de pârât, începând cu data introducerii acțiunii și l-a obligat pârâtul la plata sumei de 2623,77 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel reclamanta și pârâtul.

Prin decizia civilă nr. 459/A din 25 septembrie 2008 s-au admis ca fondate apelurile civile formulate de apelanții reprezentantă legală a minorei și de împotriva sentinței civile nr. 222 din 01.04.2008 pronunțate de Judecătoria Salonta pe care a schimbat-o în parte în sensul că:

A obligat pârâtul la plata pensiei de întreținere pe seama minorei în cotă de 1/6 și nu de 1/4 din venitul net lunar realizat de pârât începând cu data introducerii acțiunii.

A obligat pârâtul la plata sumei de 5000 lei și nu de 2623,77 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Au fost menținute restul dispozițiunilor sentinței apelate.

A fost obligată apelanta să plătească cheltuieli de judecată în favoarea apelantului.

Din considerentele deciziei se reține că, deși la dosarul cauzei nu se regăsește o notă de calcul a cheltuielilor de judecată ocazionate de apelanta reclamantă în primă instanță, din actele dosarului (fila3,5,47, 54.56 și 85) reiese că acestea ar totaliza aproximativ 5000 lei, urmând ca în baza art.274 pr.civ. tribunalul să le acorde în totalitate.

Din cuprinsul certificatului de naștere, aflat în copie la dosar, tribunalul reține că apelantul mai are în întreținere un copil minor pe născut la data de 4 august 2008, astfel încât cuantumul pensiei lunare de întreținere la care poate fi obligat în favoarea minorei - trebuie să se încadreze în limitele prevăzute de art.94 alin.3 fam, o treime pentru doi copii, motiv pentru care, tribunalul, va schimba sentința apelată în sensul că îl a obligat pe acesta la plata unei pensii lunare de întreținere în favoarea minorei de 1/6 din venitul său net lunar.

Cu privire la solicitarea apelantului ca minora să nu-i poarte numele, tribunalul a apreciat-o ca nefondată, întrucât este de principiu ca copilul să poarte numele tatălui, acesta neoferind nici un motiv rezonabil pentru care nu ar fi de acord ca minora să-i poarte numele, astfel încât în cauză sunt deplin aplicabile disp.art.64 alin.2 fam.rap la art.63 fam.

Față de cele arătate tribunalul în baza art.296 pr.civ a admis ca fondate apelurile civile formulate de apelanții reprezentantă legală a minorei și de împotriva sentinței civile nr. 222 din 01.04.2008 pronunțate de Judecătoria Salonta pe care a schimbat- în parte în sensul că a obligat pârâtul la plata pensiei de întreținere pe seama minorei în cotă de 1/6 și nu de 1/4 din venitul net lunar realizat de pârât începând cu data introducerii acțiunii și a obligat pârâtul la plata sumei de 5000 lei și nu de 2623,77 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, fiind menținute restul dispozițiunilor sentinței apelate.

Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate în apel d e către părți tribunalul a reținut că apelantul nu s-a opus admiterii apelului părții adverse, apelanta, astfel încât nefiind în culpă procesuală, tribunalul a respins cererea de obligare a sa la plata de cheltuieli de judecată.

Dat fiind că apelanta a avut o poziție de opunere cu privire la apelul declarat de, fiind astfel în culpă procesuală, tribunalul în baza art.274 pr.civ o obligat-o să plătească acestuia cheltuieli de judecată în apel constând în onorariu avocat.

A fost respinsă cererea apelantei de obligare a apelantului la plata de cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei in sensul admiterii cereri sale cu minora să nu-i poarte numele.

În motivele de recurs se invocă faptul că printr-o completare la motivele de apel a formulat o astfel de cerere, iar instanța deși o apreciază ca nefondată în motivarea hotărârii, nu se pronunță și în dispozitivul deciziei asupra cereri.

Recurentul învederează instanței că nu este de acord ca minora să-i poarte numele, deoarece este căsătorit și are un copil din această căsătorie și consideră că acest aspect ar dăuna dezvoltării relației de familie cu soția și fiul său. Totodată invocă faptul că ar fi și în favoarea minorei să poarte numele mamei sale, câtă vreme nu intenționează să dezvolte o legătură afectivă, neavând o relație serioasă cu mama minorei nedorind acest copil.

Recurentul recunoaște că de principiu copilul poartă numele tatălui său dar nefiind o obligație se poate dispune și în sens contrar.

Recursul nu este motivat în drept.

Intimata și-a precizat poziția în scris solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu sub aspectul nulității de ordine publică se apreciază că aceasta este legală și temeinică, sens în care în condițiile art. 312 aliniatul 1 cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.

Criticile aduse hotărârii instanței de apel sunt neîntemeiate.

În primul rând, instanța s-a pronunțat asupra cererii apelantului atât în considerentele deciziei cât și în dispozitivul acesteia, atunci când, după admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței și detaliind cererile admise iar pentru cele respinse a menținut dispozițiile sentinței; nici nu putea să dispună din nou respingerea câtă vreme aceasta a fost respinsă la prima instanță când s-a admis cerere reclamantei de încuviințare purtare nume.

Instanța de control verifică întotdeauna hotărârea atacată, modifică sau schimbă anumite dispoziții și le menține pe altele, ceea ce s-a și dispus în cauză.

Legat de această cerere din apel este de remarcat că recurentul de față nu a formulat cererea reconvențională, mai mult, după ce în principiu se opune admiterii acțiunii, precizează că în măsura în care probele științifice vor fi concludente este de acord cu admiterea acțiunii cu toate capetele de cerere, unul dintre acesta fiind purtarea numelui, acestea fiind și concluziile de final, probele științifice fiind într-adevăr indubitabile, atât expertiza efectuată la Universitatea de Medicină și IML T ( filele 59-61 dosar fond) cât și expertiza efectuată de INML Minovici B( filele 79-83 dosar fond) concluzionând în probabilitate de 99,9 %, ori în aceste condiții față de poziția sa procesuală la prima instanță, aceasta ar echivala cu o cerere nouă în apel care apare ca inadmisibilă.

Cât privește celelalte motive și acestea sunt mai mult ca neîntemeiate. Doar scuza necunoașterii legislației privind protecția drepturilor minorilor nu-l îndreptățește pe recurentul să susțină astfel de motive nu numai puerile și fără corespondent juridic dar și jignitoare la adresa propriului copil. Nu este culpa unui copil că se naște din relații dinafara căsătoriei dar este inadmisibil ca părinte să susții că " nu dorești să dezvolți o legătură afectivă cu propriul copil, că nu l-ai dorit". Nu numai din punct de vedere moral dar întreaga legislație cu privire la situația copilului stipulează ca obiect primordialinteresul superior al copilului, apărarea dreptului acestuia fiind pusă în prim plan, atât de legislației internă,respectiv codul familiei și Legea nr. 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului cât și de legislația internațională.

În acest sens, la art. 6 din Legea nr. 272/2004 se stipulează că respectarea și garantarea drepturilor copilului se realizează conform unor principii ca: respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului, egalitatea de șanse și nediscriminarea, respectiv responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești.

Pentru că tocmai despre acest lucru este în esență de discutat, ambii părinți deci și tatăl au atât drepturi cât și obligații cu privire la copil. Nu este suficient ca minorul să fie recunoscut de părinte, să i se achite o pensie de întreținere dar acesta are și dreptul la stabilirea și păstrarea identității sale, aceasta incluzând numele, relații de familie, etc, astfel, cum se prevede în același art. 6 din același actul normativ sus enunțat.

Ambii părinți trebuie să vegheze la creșterea, îngrijirea, educarea, pregătirea pentru viață a copilului, indiferent că acest copil este din căsătorie sau din afara căsătoriei - art. 63 codul familiei - conferind copilului din afara căsătoriei aceeași situație ca și situația legală a unui copil din căsătorie.

Recurentul ca tată nu poate nici moral, nici legal să facă această discriminare între copiii săi, având atât dreptul cât și obligația să vegheze la buna creștere și educare, îngrijire a acestuia, să stabilească legături afective în acest sens cu acesta - legea referindu-se nu numai la părinte dar și rudele acestuia chiar. De altfel, nu ar avea ce dăuna imaginii în comunitate câtă vreme s-a stabilit că este copilul său și are același statut ca și celălalt copil din căsătorie. Așadar, în această situație primează interesul superior al copilului și nu al părinților sau aprobarea comunității în acest sens,ori interesul copilului în cauză este să poarte numele tatălui său.

În contextul celor mai sus expuse, urmează a fi respins ca nefondat recursul, în condițiile art. 312 alin 1 cod procedură civilă și menținute în totalitate hotărârile instanțelor prin purtarea de către copil a numelui tatălui său.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurentul pârât -, domiciliat în nr.170 /168, județul în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în nr.110, județul împotriva deciziei civile nr. 459/A din 25 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 1 iulie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

- - - - - - - -

Red dcz A

16.07. 2009

Jud fond

Jud apel,

Dact CC

2ex/23.07.2009

RO MÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

completul II recurs

Dosar nr-

ÎNCHEIERE

Ședința publică din data de 24 iunie 2009

Președinte - - - judecător

Judecător - -

Grefier - -

La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, la dosar a parvenit prin Serviciul Registratură la data de 24 iunie 2009 cererea de amânare formulată de intimată, după care:

Instanța, respinge cererea de amânare.

CURTEA DE APEL

Pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și în vederea deliberării

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de1 iulie 2009, cam. 39, oar 9.00

Pentru când părțile au termen în cunoștință.

Dată în ședința publică din 24 iunie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

- - - - - - - -

Președinte:Felicia Toader
Judecători:Felicia Toader, Aurora Popa, Doina Măduța

← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia...		Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... →

Stabilire paternitate. Decizia 1185/2009. Curtea de Apel Oradea

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Stabilire paternitate. Decizia 1185/2009. Curtea de Apel Oradea