Stabilire paternitate. Decizia 1485/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1254/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1485
Ședința publică de la 04.11.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Andreea Doris Tomescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Aurora Herold
JUDECĂTOR -
GREFIER -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-pârâtă, împotriva deciziei civile nr.545 A din 13.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant și cu Autoritatea Tutelară - PRIMĂRIA SECTORULUI 2
Cauza are ca obiect - stabilire paternitate.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurenta-pârâtă, prin avocat, în baza delegației de substituire, pe care o depune la dosar și intimatul-reclamant, personal și asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 02.09.2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual, lipsind Autoritatea Tutelară - Primăria Sectorului2
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că s-a depus, prin serviciul registratură, din partea intimatului-reclamant, întâmpinare, în patru exemplare.
Apărătorul recurentei-pârâte depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei, consemnată cu chitanța nr.-/1/22.06.2009 și timbru judiciar de 0,15 lei.
Curtea procedează la înmânarea unui exemplar al întâmpinării către recurenta-pârâtă și acordă părților cuvântul pe excepția de nulitate a recursului invocată de intimatul-reclamant prin întâmpinare.
Apărătorul intimatului-reclamant solicită admiterea excepției și constatarea nulității recursului, având în vedere că motivele de recurs invocate de recurenta-pârâtă nu pot fi încadrate în dispozițiile art.304 pct.1-9 Cod procedură civilă.
Apărătorul recurentei-pârâte solicită respingerea excepției nulității recursului, ca neîntemeiată, întrucât motivele de recurs invocate se încadrează în dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Curtea, după deliberare, respinge excepția nulității recursului, ca neîntemeiată, având în vedere că dezvoltarea motivelor de recurs face posibilă încadrarea lor în dispozițiile art.304 Cod procedură civilă și constatând cauza în stare de judecată, acordă părților cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Avocatul recurentei-pârâte solicită admiterea recursului, desființarea deciziei recurate și menținerea hotărârii instanței de fond, ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
Arată că instanța de fond în mod corect a admis excepția lipsei calității procesuale active reclamantului, având în vedere că acesta nu și-a manifestat interesul de a se prezenta la serviciul de stare civilă pentru a declara că este tatăl minorei și nici să dea în termen legal declarația autentificată în vederea stabilirii filiației, conform art.60 alin.1 Codul familiei.
Avocatul intimatului-reclamant solicită respingerea recursului, ca nefondat, având în vedere că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.57 din Codul d e familie, întrucât pârâta nu l-a notificat cu privire la data nașterii copilului.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5097/20.05.2008, Judecătoria Sectorului 3 B a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și a declinat în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 B acțiunea reclamantului îndreptată împotriva pârâtei, prin care solicita să se dispună stabilirea paternității față de minora, completarea certificatului de naștere al acesteia cu privire la numele tatălui, încredințarea minorei spre creștere și educare reclamantului iar, în subsidiar, încuviințarea legăturii personale cu minora.
Prin sentința civilă nr.8223/02.10.2008, Judecătoria Sectorului 2 Baa dmis excepția lipsei calității procesuale active invocată de către pârâtă, a respins acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta și cu Autoritatea Tutelară - Primăria Sector 2 B, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, din analiza actelor și lucrărilor dosarului prin prisma excepției lipsei calității procesuale active invocată de către pârâtă, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art.59 alin.1 Codul familiei, acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei aparține copilului și se pornește în numele său de către mamă, ori de reprezentantul său legal, astfel încât instanța a apreciat ca fiind întemeiată această excepție față de lipsa de identitate între titularul dreptului la acțiune conform normei legale sus menționate și persoana reclamantului în cauza de față.
Prin decizia civilă nr.545/13.04.2009, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis apelul declarat de apelantul - reclamant împotriva sentinței civile nr.8223/02.10.2008, pe care a desființat-o și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că potrivit dispozițiilor art.56 din Codul Familiei, filiația față de tată se stabilește, în afară de cazurile prevăzute în art.53, prin recunoaștere sau hotărâre judecătorească. Iar potrivit dispozițiilor art.57 din Codul Familiei, copilul conceput și născut în afară de căsătorie poate fi recunoscut de către tatăl său, iar recunoașterea se face prin declarație făcută la serviciul de stare civilă, fie odată cu înregistrarea nașterii, fie după această dată; recunoașterea poate fi făcută și prin înscris autentic sau prin testament.
Față de această dispoziție legală și având în vedere și declarația autentificată dată de către apelantul-reclamant și depusă în apel, tribunalul a constatat că filiația acestuia din urmă față de minora în cauză a fost stabilită conform legii prin aceasta declarație, nefiind făcută dovada contrară de către intimata - pârâtă în sensul ca ar fi fost căsătorită cu o altă persoana la data nașterii sau concepției acestei minore.
Sub aspectul capetelor accesorii ale cererii introductive privind solicitarea apelantului ca minora să îi poarte numele conform art.64 Codul Familiei, precum și completarea actului de naștere al minorei în privința rubricilor corespunzătoare, de asemenea solicitarea privind încredințarea minorei către apelantul-reclamant spre creștere și educare ori cererea subsidiară privind încuviințarea în favoarea acestuia a unui program de vizitare a minorei față de care a fost stabilită în acest mod filiația față de tată din afara căsătoriei, tribunalul a constatat pe această cale ca apelantul reclamant este tatăl minorei, urmare a dispozițiilor legale amintite anterior și prin prisma declarației autentificate dată de către acesta privind recunoașterea filiației față de minora în cauză, astfel încât față de modul în care a fost soluționată inițial corect cererea, în special sub aspectul capătului de cerere vizând stabilirea paternității din afara căsătoriei conform art.59 Codul Familiei, precum și față de dispozițiile art.297 alin.1 Codul Familiei, cauza fiind soluționată integral prin admiterea excepției lipsei de calitate procesuală activă a apelantului-reclamant, care ulterior a recunoscut minora și în consecință, a fost admis apelul și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru capetele accesorii de cerere formulate de către apelant, respectiv încuviințarea purtării numelui apelantului de către minoră, completarea cu aceste mențiuni a rubricilor corespunzătoare din actul de naștere al minorei, cererea apelantului privind încredințarea minorei sau în subsidiar încuviințarea exercitării unui program de vizitare a minorei, cereri pentru care sunt aplicabile dispoziții legale distincte și implicit trebuie administrate pe fondul acestora probe distincte, urmând a fi analizate din această perspectivă și susținerile părților privind aceste cereri invocate în apelul și respectiv întâmpinarea formulată la apelul - reclamantului.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta - intimată, criticând-o ca nelegală, prin prisma dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă, pentru următoarele motive:
- instanța de apel în mod greșit a reținut că reclamantul este tatăl minorei, având astfel calitate procesuală activă în cauză. Declarația autentificată sub nr.261/09.03.2009 a BNP a fost făcută cu încălcarea art.60 alin.1 din Codul familiei, cu depășirea termenului de 1 an de la nașterea copilului, aceasta fiind tardivă;
- reclamantul se putea prezenta după nașterea minorei să declare paternitatea față de aceasta, dar nu a făcut- În prezent rațiuni de ordin material îl determină pe reclamant să dorească admiterea acțiunii.
Potrivit dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va găsi nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Instanța de apel a pronunțat o hotărâre corectă, deși cu o motivare greșită, și a schimbat în tot sentința instanței de fond, reținând că reclamantul are calitate procesuală activă pentru capetele de acțiune având ca obiect încredințare minorei spre creștere și educare, completarea numelui tatălui pe certificatul de naștere al minorei, stabilirea, în subsidiar, a legăturilor personale cu minora.
Sub aspectul primului capăt de acțiune instanța de apel a reținut că reclamantul este tatăl minorei, calitate pe care a dobândit-o în urma declarației autentificate sub nr.261/09.03.2009 de BNP. Instanța de apel nu arată însă ce soluție trebuie dată de instanță pentru primul capăt de acțiune și desființează sentința apelată pentru soluționarea capetelor accesorii.
Curtea constată că instanța de apel trebuie, în virtutea rolului activ al judecătorului, să califice acțiunea introductivă de instanță și să rețină că voința reală a reclamantului a fost aceea de a se judeca într-o acțiune în recunoaștere de paternitate întemeiată pe dispozițiile art.56 Codul familiei și nu într-o acțiune în stabilirea paternității (întemeiată pe dispozițiile art.59 Codul familiei), așa cum din eroare a reținut instanța de fond. Această calificare juridică a temeiului acțiunii rezultă din petitul acțiunii în care reclamantul solicită să se stabilească că el este tatăl minorei, precum și din întreaga motivare a acțiunii. În mod eronat, neavând cunoștințe juridice, reclamantul a indicat în acțiune ca temei dispozițiile art.56, 59 și 60 Codul familiei, fără să realizeze că invocă instituții de drept diferite. Voința certă a reclamantului a fost însă aceea de a se stabili prin hotărâre judecătorească că el este tatăl minorei.
În acțiunea în stabilirea filiației față de tată, calitate procesuală activă are prezumtivul tată, respectiv reclamantul urmând ca, analizându-se cauza pe fond în contradictoriu cu minora reprezentată de mama sa pârâtă, să se stabilească de către instanța de judecată dacă pretențiile reclamantului sunt întemeiate.
Având în vedere că reclamantul prin declarația autentică nr.261/09.03.2009 a recunoscut minora ca fiind copilul lui, că această declarație a fost făcută după judecarea cauzei de către instanța de fond, și având în vedere și faptul că această declarație este contestată de către pârâta - recurentă în apel și în recurs urmează ca instanța de recurs să mențină hotărârea instanței de apel privind desființarea sentinței apelate cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Pentru a nu se încălca principiul dublului grad de jurisdicție ce guvernează procesul civil, în rejudecare urmează să se analizeze de către instanță: acțiunea în baza art.56 Codul familiei, ce valoare juridică are o declarație de recunoaștere a filiației față de tată după introducerea acestei acțiuni, și să se permită pârâtei să formuleze eventuale cereri față de declarația autentică, cereri ce nu puteau fi primite direct în căile de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta - pârâtă, împotriva deciziei civile nr.545 A/13.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul - reclamant și cu Autoritatea Tutelară - PRIMĂRIA SECTORULUI 2
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - --
GREFIER
Red.
.
2 ex./29.01.2010
TB-4 - -;
Jud.2 -
Președinte:Andreea Doris TomescuJudecători:Andreea Doris Tomescu, Ioana Aurora Herold
| ← Divort. Decizia 1270/2009. Curtea de Apel Bucuresti | Răpire internațională de copii. Decizia 1618/2009. Curtea de... → |
|---|
