Stabilire paternitate. Decizia 56/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 56
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 2: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 3: Sorin Drăguț
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 272 din 30 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât R și autoritatea tutelară PRIMĂRIA COMUNEI, având ca obiect stabilire paternitate.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta reclamantă, intimatul pârât R reprezentat de avocat, lipsind autoritatea tutelară PRIMĂRIA COMUNEI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Avocat, pentru intimatul pârât R, depune adresa nr. 93536 din 17.11.2008, eliberată de Postul de Poliția.
Înscrisul i se înmânează recurentei reclamante spre observare.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față,
Recurenta reclamantă solicită admiterea recursului conform motivelor formulate în scris.
Avocat, pentru intimatul pârât R, arată că refuzul reclamantei de a se prezenta la Institutul de Medicină Legală " Minovici" dovedește faptul că pârâtul nu este în mod cert tatăl minorului.
Pune concluzii de respingere a recursului, și menținerea ca legală și temeinică a deciziei pronunțate de Tribunalul Gorj, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg. Cărbunești sub nr-, așa cum a fost precizată, reclamanta a chemat în judecată pe paratul R, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța și în contradictoriu cu Autoritatea Tutelară - Consiliul Local al Primăriei, să se constate că acesta este tatăl minorului, născut la 06.04.2006, să se încuviințeze ca minorul să poarte numele de familie al pârâtului, iar în baza art.86 raportat la art.107 Codul familiei să fie obligat la pensie de întreținere în funcție de dispozițiile art.94 Codul familiei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în fapt, în perioada iunie -septembrie 2005 s-a întâlnit de mai multe ori cu pârâtul la domiciliul acestuia, plecau frecvent cu mașina și în această perioadă au întreținut raporturi sexuale în urma cărora s-a născut minorul.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 56, 59, 60, 64 alin.2 și 86 Codul familiei.
Pârâtul a fost interogat la termenul din 25.09.2007 și a recunoscut că a avut relații sexuale cu reclamanta, de două - trei ori atunci când s-au întâlnit la discoteca organizată în localitate, însă a susținut că este cu neputință ca el să fie tatăl minorului, deoarece reclamanta a avut relații cu mai mulți bărbați și că acesta a fost plecat în Italia în perioada decembrie 2005 - octombrie 2006.
În apărare a solicitat admiterea probei testimoniale și expertiză serologică la un institut de specialitate, probe admise de instanță.
Au fost audiați în cauză martorii și filele 28-29, propuși de reclamantă precum și martorii (fila 87) și (fila 95) propuși de pârât.
Deși a solicitat efectuarea expertizei medico-legale de natură serologică, pârâtul nu s-a mai prezentat în instanță și nici la sediul Institutului de Medicină Legală, împreună cu reclamanta și minorul pentru a fi supus expertizei.
Prin sentința civilă nr. 4224 din 20.11.2007 pronunțată de Judecătoria Tg. Cărbunești în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea civilă pentru stabilire paternitate formulată de reclamanta, împotriva pârâtului R.
S-a stabilit că pârâtul R, născut la 13.05.1983, fiul lui și, domiciliat în comuna, sat, județul G, CNP-- este tatăl minorului, născut la 06.04.2006, încuviințându-se ca minorul să poarte numele de familie al pârâtului, acela de "R".
A fost obligat pârâtul să plătească în favoarea minorului suma de 90 lei lunar cu titlul de pensie de întreținere.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că părțile locuiesc în comuna, județul G, se întâlneau frecvent în discoteca din această localitate și au întreținut relații intime, în urma cărora la data de 06.04.2006 s-a născut minorul.
Prin acțiunea introductivă, reclamanta a precizat în mod eronat că numele de familie al pârâtului ar fi acela de, motiv pentru care nu s-a realizat procedura de citare însă ulterior, a învederat instanței că numele de familie este R și înțelege să se judece cu acest pârât.
Faptul că între reclamantă și pârât au avut loc relații intime rezultă fără echivoc din răspunsul la interogatoriu al pârâtului, care se coroborează cu depozițiile martorilor audiați în instanță.
De fapt, pârâtul precizează că a avut cunoștință că reclamanta este însărcinată întrucât fusese căutat acasă de ea și mama acesteia care i-au spus că trebuie să se căsătorească.
Apărarea pârâtului, în sensul că ar fi fost plecat în Italia începând cu luna decembrie 2005 s-a considerat a fi lipsită de relevanță, deoarece perioada de concepție a copilului potrivit art.61 din Codul familiei, se situează cu mult înainte de această dată.
Pe de altă parte, sustragerea pârâtului de la efectuarea expertizei medico-legale încuviințată de instanță, coroborată cu celelalte probatorii a condus la stabilirea paternității față de acesta, în condițiile în care însuși pârâtul, a solicitat această probă, a avut apărător ales și s-au acordat mai multe termene în acest sens, toate acestea fiind ignorate de pârât.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul R, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea cererii de apel s-a arătat că reclamanta nu a făcut dovada paternității, urmând a se constata totodată că acțiunea promovată este tardivă, deoarece în ședința publică din 26.06.2007 reclamanta a solicitat să se judece cu apelantul.
De asemenea, în subsidiar, s-a solicitat completarea probatoriilor, respectiv proba testimonială și proba cu expertiza, deoarece este cu neputință să fie tatăl minorului în raport de perioada de concepție a acestuia, respectiv iunie - august 2005, perioadă în care nu a avut nici un fel de relație cu reclamanta.
A mai susținut apelantul pârât că în mod greșit s-a reținut de către instanța de fond că s-a sustras de la efectuarea expertizei medico-legale, deoarece a suferit un accident de circulație și a fost internat în spital, fiindu-i recomandat un repaus la pat pe o perioadă de cel puțin trei luni, conform actelor medicale.
În ședința publică din 19.05.2008, atât apelantul cât și intimata au fost de acord cu efectuarea unei expertize medico-legale și s-a stabilit ca recoltarea probelor biologice să se efectueze în data de 26 mai 2008, când părțile se vor prezenta împreună cu minorul la sediul Institutului Național " Minovici."
Prin decizia civilă nr.272 din 30 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a admis apelul civil declarat de apelantul pârât R, împotriva sentinței civile nr.4224 din 20.11.2007 pronunțată de Judecătoria Tg. Cărbunești în dosarul nr-.
A fost schimbată sentința, în sensul că s-a respins acțiunea civilă în stabilirea paternității formulată de reclamanta, împotriva pârâtului R.
A fost obligată intimata la 400 lei cheltuieli de judecată în apel.
S-a reținut, că din declarația martorului a rezultat că intimata reclamantă a refuzat să se deplaseze la Institutul de Medicină Legală împreună cu apelantul și minorul, motivând că dorește să fie însoțită de o serie de rude, însă în calitatea sa de șofer și de proprietar al mașinii a refuzat, deoarece locurile în mașină erau limitate și s-a oferit să-i transporte la gară, însă și de această dată intimata reclamantă a refuzat.
În consecință, s-a constatat faptul că părțile nu înțeleg să administreze proba cu expertiza medico-legală pentru a se stabili conform dispozițiilor art. 59 din Codul familiei, dacă apelantul pârât este tatăl copilului în mod cert.
În ceea ce privește primul motiv de apel s-a constatat că acesta este întemeiat, deoarece în baza dispozițiilor art. 60 din Codul familiei, acțiunea în stabilirea paternității în afara căsătoriei poate fi pornită în termen de un an de la nașterea copilului având în vedere că, conviețuirea dintre cele două părți nu a continuat, iar din probatoriul administrat la instanța de fond a reieșit că minorul este născut la data de 06.04.2006 și cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la 05.10.2006, însă intimata reclamantă a chemat în judecată pe pârâtul.
În contradictoriu cu această persoană s-au audiat martorii reclamantei, pentru ca ulterior în ședința publică din 26 iunie 2007 reclamanta să învedereze instanței că numele corect al pârâtului este R, și nu, depășindu-se termenul de un an prevăzut de Codul familiei, cu atât mai mult cu cât, perioada de conviețuire dintre cele două părți este consemnată între lunile iunie - septembrie 2005 de către reclamantă în motivarea cererii de chemare în judecată.
Și cel de-al doilea motiv de apel este fondat, deoarece simpla împrejurare că în perioada concepției mama reclamantă a întreținut relații intime cu apelantul pârât, nu este de natură să determine stabilirea paternității față de apelantul pârât, cu atât mai mult cu cât este de principiu că stabilirea paternității din afara căsătoriei nu se bazează pe o prezumție legală, ca și în cazul filiației din căsătorie, aceste probe nefiind suficiente pentru a determina paternitatea.
Ca atare, instanța de apel în baza rolului activ, a dispus completarea probelor prin efectuarea unei expertize medico-legale pentru a se constata dacă apelantul pârât este în mod cert tatăl minorului, având în vedere faptul că în perioada concepției apelantul pârât a recunoscut că a întreținut relații intime cu intimata reclamantă.
Refuzul reclamantei de a se prezenta la sediul institutului în vederea recoltării de probe biologice, împreună cu minorul, deși în fața instanței de apel aceasta a fost de acord cu stabilirea datei conform adresei emisă de Institutul de Medicină Legală " Minovici", reprezintă o prezumție simplă în favoarea apelantului pârât, în sensul că acesta nu este în mod cert tatăl minorului.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs reclamanta -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice.
A susținut că Tribunalul Gorj în mod greșit a trecut la soluționarea cauzei fără a administra proba cu expertiza de specialitate la Institutul Național de Medicină Legală " Minovici" din B, deși această probă fusese încuviințată de instanța de apel.
A învederat că nu a refuzat să se prezinte la Institutul Național de Medicină Legală " Minovici" B, fiind de acord să meargă la B împreună cu minorul și pârâtul R.
Acest lucru nu a fost însă posibil, întrucât în momentul în care pârâtul a aflat de faptul că la B va merge și tatăl reclamantei, a devenit violent, refuzând să se deplaseze în vederea expertizării.
Recursul este fondat.
Examinând lucrările dosarului, Curtea constată că în cauză subzistă motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, raportat la prevederile art. 312 alin. 5 Cod pr. civilă, hotărârea atacată fiind afectată de nelegalitate.
Observând considerentele deciziei civile ce formează obiectul recursului, se constată că instanța de apel a soluționat acțiunea atât pe cale de excepție, cât și pe fond, încălcând flagrant dispozițiile art. 137 alin. 1 Cod pr. civilă.
Astfel, tribunalul a reținut că acțiunea în stabilirea paternității promovată de reclamanta -, a fost formulată peste termenul de un an prevăzut de art. 60 din Codul familiei, întrucât minorul s-a născut la data de 6 aprilie 2006, iar cererea de chemare în judecată a pârâtului fost înregistrată la data de 5 octombrie 2006.
Cu privire la fondul cauzei, instanța de apel a reținut că refuzul reclamantei de a se prezenta la Institutul Național de Medicină Legală " Minovici" reprezintă o prezumție simplă în favoarea apelantului pârât, în sensul că acesta nu este în mod cert tatăl minorului.
Soluționarea acțiunii pe cale de excepție s-a făcut în mod greșit de către instanța de apel, fiind de necontestat faptul că aceasta a fost promovată cu respectarea termenului prevăzut de art. 60 din Codul familiei.
Potrivit art.60 din Codul familiei, acțiunea de stabilire a paternității din afara căsătoriei poate fi pornită în termen de un an de la nașterea copilului.
Minorul - s-a născut la data de 6 aprilie 2006, iar acțiunea pentru stabilirea paternității acestuia a fost formulată de reclamanta - la data de 5 octombrie 2006, deci în interiorul termenului de un an prevăzut de art. 60 din Codul familiei,
Este adevărat că prin cererea de chemare în judecată formulată la 5 octombrie 2006, reclamanta a menționat numele pârâtului ca fiind, domiciliat în comuna, sat, județul G, pentru ca ulterior, respectiv la 26 iunie 2007 să precizeze că numele corect al pârâtul este R, acesta având domiciliul în comuna, sat, județul
Acest aspect nu este însă de natură să ducă la concluzia că acțiunea față de pârât a fost promovată abia la 26 iunie 2007, peste termenul legal de un an prevăzut de art. 60 din Codul familiei, deoarece este de netăgăduit că reclamanta nu a fost în eroare asupra persoanei pârâtului, ci numai cu privire la numele de familie și domiciliul acestuia.
În atare situație, Curtea constată că acțiunea de stabilirea paternității din afara căsătoriei formulată de reclamanta - împotriva pârâtului R, a fost introdusă în termenul de un an prevăzut de art. 60 din Codul familiei, soluția Tribunalului Gorj sub acest aspect, fiind criticabilă.
În ce privește fondul cauzei, se constată că acesta nu a fost rezolvat în mod legal, deoarece în condițiile în care nu a fost administrată proba cu expertiza serologică la Institutul Național de Medicină Legală " Minovici", nu s-a făcut cercetare pe deplin a fondului procesului, pentru a se concluziona cu privire la filiația minorului -.
Din lucrările dosarului nu rezultă că reclamanta a refuzat să se prezinte la Institutul Național de Medicină Legală " Minovici" în vederea expertizării, ci dimpotrivă, rezultă că aceasta a solicitat să fie însoțită la expertiză de cineva din familie, situație pe care pârâtul nu a acceptat-
Așadar, expertiza serologică, probă deosebit de pertinentă și utilă pentru stabilirea adevărului în cauza de față nu a fost administrată, deoarece părțile nu s-au înțeles asupra modalității de deplasare la B în vederea expertizării.
O astfel de situație îndreptățea instanța de apel să facă aplicarea dispozițiilor art. 1551din Codul d e pr. civilă, și să dispună suspendarea judecății arătând în încheierea pronunțată obligațiile ce nu au fost respectate de către părți.
Instanța de apel nu a făcut aplicarea dispozițiilor art. 1551Cod pr. civilă, trecând la soluționarea pe fond a litigiului pe baza unui material probatoriu incomplet, ceea ce a condus la pronunțarea unei hotărâri afectată de nelegalitate.
Față de considerentele expuse, recursul declarat de reclamantă este fondat, astfel că în baza art. 312 alin. 5 Cod pr. civilă raportat la art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, urmează a fi admis.
Pe cale de consecință, se va casa decizia Tribunalului Gorj și se va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare, instanța de apel va depune diligențele necesare în vederea administrării probei cu expertiza serologică la Institutul Național de Medicină Legală " Minovici", pentru ca în raport de concluziile specialiștilor să se stabilească în mod legal filiația față de tată a minorului -.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 272 din 30 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât R și autoritatea tutelară PRIMĂRIA COMUNEI.
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Judec.-
Tehn./4 ex.
28.01.2009
Jud.apel
Președinte:Costinela SălanJudecători:Costinela Sălan, Oana Ghiță, Sorin Drăguț
| ← Divort. Decizia 8/2010. Curtea de Apel Alba Iulia | Stabilire program vizitare minor. Decizia 243/2009. Curtea de... → |
|---|
