Stabilire program vizitare minor. Decizia 14/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 14/2008
Ședința publică de la 05 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Aurel Motolea
JUDECĂTOR 2: Sanda Trif președinte secție
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta ( fostă ) împotriva deciziei civile numărul 180/A din 05.10.2008 pronunțată de Tribunalul Alba - secția civilă în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:
- recurent Pârât - ( fostă ) personal
- intimat Reclamant - personal
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin serviciul registratură s-a depus la dosar întâmpinare în două exemplare formulată de reclamantul intimat, din care un exemplar se comunică recurentei prezente care depune la dosar chitanța nr.- din 05.02.2008 reprezentând taxă judiciară de timbru în valoare de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, chestiuni prealabile instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurenta solicită admiterea recursului și restrângerea programului de vizită stabilit de Judecătoria Alba - Solicită ca în vacanța de iarnă minora să stea mai puțin la tată deoarece custodia nu este pe din două și fetița este mică iar mama intimatului foarte bătrână și nu se poate ocupa de.
Intimatul prezent în instanță solicită respingerea recursului declarat deoarece fetița se simte foarte bine la el are condiții și învederează instanței că fetița este supărată când pleacă de la el.
Instanța, în baza actelor și lucrărilor dosarului lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr. 2995/2007 pronunțată de Judecătoria Alba -I în dosar nr- a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâtei dispunându-se obligarea acesteia de a permite reclamantului a avea legături personale cu minora Carla în primul și al treilea week-end din lună, de sâmbăta de la orele 10,00 până duminica la orele 16,00, o lună în timpul vacanței de vară și o săptămână în timpul vacanței de iarnă a minorei prin luarea acesteia și readucerea la domiciliul pârâtei.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria a reținut că reclamantul este îndreptățit la stabilirea unui program de vizitare a minorei potrivit art.43 alin.1 și 3 din Codul Familiei.
Având în vedere vârsta copilului și interesul superior al acestuia, acțiunea a fost admisă în sensul obligării pârâtei de a permite reclamantului a avea legături personale cu minora potrivit programului precizat în dispozitivul hotărârii.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta aducându-i critici de netemeinicie, solicitând schimbarea acesteia în sensul stabilirii de legături personale a intimatului cu minora părților într-un program mai restrictiv, respectiv în prima și a treia duminică a fiecărei luni de la orele 10 la 16 și două săptămâni în vacanța de vară a minorei.
Motivează apelul prin aceea că vârsta minorei impune o supraveghere mai atentă a acesteia din partea apelantei precum și faptul că bunica paternă are 79 de ani.
Prin decizia civilă nr. 180/A din 05.10.2007 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția civilă s-a respins ca nefondat apelul pârâtei, pe considerentul că este în interesul minorei ca să păstreze legături cu tatăl său iar dreptul acestuia de a-și vizita copilul nu poate fi exercitat cu eficiență în modalitatea solicitată de apelantă.
Împotriva acestei decizii civile a declarat recurs în termen, legal timbrat și motivat reclamanta, care a solicitat a se modifica hotărârile atacate în sensul stabilirii de legături personale a intimatului reclamant cu minora într-un program mai restrâns, respectiv în prima și a treia duminică a fiecărei luni de la orele 10,00 la 12,00 și 4 zile în vacanța de iarnă a minorei.
În susținerea cererii de recurs se arată că programul stabilit de cele două instanțe este împovărător pentru minoră.
Cererea de recurs nu a fost motivată în drept.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimatul reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând că decizia atacată este legală și temeinică.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticii formulate de recurentă, precum și din oficiu, conf. art. 306 Cod proc. civilă, Curtea de apel constată că recursul nu este fondat, urmând a fir respins pentru cele ce se vor arăta în continuare:
În primul rând este necesar să se precizeze că recurenta pârâtă nu și-a întemeiat cererea de recurs pe vreunul din cazurile de recurs prev. de art.304 pct.1-9 Cod procedură civilă.
Conform art.306 alin.3 din același act normativ indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prev. de art.304 Cod procedură civilă.
Examinând expunerea de motive din cererea de recurs, Curtea de apel constată că acestea vizează ipoteza prev. de art.304 pct.9 teza finală Cod procedură civilă respectiv hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
În acest context, Curtea urmează a analiza legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma acestui motiv de recurs.
Obiectul prezentei cauze este dreptul la legături personale cu minorul.
Sediul materiei îl reprezintă disp. art. 42 și 101 din Codul Familiei și art. 2 și art. 14 și urm. din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului ( denumită în continuare Legea nr. 272/2004).
Potrivit art.2 alin.3 din Legea nr.272/2004 principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Potrivit legii ambii părinți sunt datori să îngrijească de persoana copilului minor, astfel că părintele căruia nu i-a fost încredințat copilul trebuie să păstreze dreptul de a avea legături personale cu acesta, precum și de a veghea la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea lui profesională.
Dar dreptul părintelui de a păstra legăturile cu minorul, implicând și obligațiile respective, este necesar ca exercitarea lui să fie asigurată pe deplin ( art. 42 alin. 3 și art. 101 Codul familiei, art. 14 și 15 din Legea nr. 272/2004 ).
Restrângerea dreptului recunoscut prin lege părintelui căruia nu i-a fost încredințat copilul, de a păstra legături personale cu acesta, are caracter de excepție, în situații concrete fiecărei cauze, ținând seama de interesele copilului ( art. 16 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 ).
În speță, copilul minor Carla, în prezent în vârstă de 6 ani și 4 luni, fiind încredințat mamei, recurentei pârâte spre creștere și educare, tatăl reclamant are dreptul să solicite să i se asigure legături personale cu acesta prin stabilirea unui program corespunzător de vizitare.
Obiecțiunea formulată de mamă ca vizitarea să aibă loc în prima și a treia duminică a fiecărei luni de la ora 10,00 la ora 12,00 iar în perioada vacanței de iarnă doar 4 zile, nu poate fi însușită de către instanța de recurs. Aceasta deoarece, în condițiile propuse de către recurenta pârâtă, drepturile și obligațiile ce-i revin intimatului reclamant, în calitatea sa de părinte, nu ar putea fi realizate, iar pe de altă parte se observă că, raportat la vârsta minorei, programul stabilit de cele două instanțe de judecată nu ar contravenii intereselor minorei.
Mai mult decât atât, actele dosarului nu relevă temeiuri care să justifice limitarea dreptului tatălui de a păstra legături personale cu minora.
Sub acest aspect, Curtea are a preciza că prin decizia civilă nr. 38 din 30.04.2007 a Curții de APEL ALBA IULIA prin care minora a fost încredințată spre creștere și educare mamei, recurentei pârâte din prezenta cauză, urmare a divorțului părților, s-a reținut, între altele, că ambii părinți pot să-i ofere copilului Carla, condiții de creștere și educare sub toate aspectele: afectiv, moral și material.
Față de aceste considerente, recursul declarat de către recurenta pârâtă se privește ca nefondat urmând a fi respins, conf. art. 312 alin. 1 Cod proc. civilă.
Văzând disp. art. 274 Cod proc. civilă și că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimatul reclamant,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr.180/A/2007 pronunțată de Tribunalul Alba.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 05 Februarie 2008
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.T/Dact.
2ex/11.03.2008
și
Președinte:Marius Aurel MotoleaJudecători:Marius Aurel Motolea, Sanda Trif
| ← Plasament. Decizia 183/2010. Curtea de Apel Bacau | Interdicție. Decizia 317/2009. Curtea de Apel Galati → |
|---|
