Stabilire program vizitare minor. Decizia 1574/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

(1732/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR.1574

Ședința publică de la 17.11.2009.

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Simona Gina Pietreanu

JUDECĂTOR 2: Mirela Vișan

JUDECĂTOR 3: Bianca

GREFIER -

* * * * * * * * * * *

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul pârât-reclamant, împotriva deciziei civile nr. 594 din 07.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă-pârâtă ). și cu Autoritatea tutelară de pe lângă PRIMĂRIA SECTORULUI 5

are ca obiect - stabilire program vizitare minor.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul pârât-reclamant personal și asistat de avocatul, în baza împuternicirii avocațiale nr. - din 05.10.2009, eliberată de Baroul București (fila 12 dosar), intimata reclamantă-pârâtă () - personal și asistată de avocatul, în baza împuternicirii avocațiale nr. 3/06.10.2009, eliberată de Baroul București (fila 10 dosar), lipsind reprezentantul Autorității tutelare de pe lângă Primăria Sectorului 5

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocatul recurentului, în cadrul probei cu înscrisuri încuviințată de instanță la termenul anterior, depune la dosar, în dublu exemplar, un set de înscrisuri în număr de 56 file, în copii certificate pentru conformitate cu originalul.

Avocatul intimatei, față de dispozițiile instanței luate prin încheierea de ședință de la termenul anterior, în sensul că recurentul avea obligația de a depune la dosar înscrisurile de care înțelege să se folosească în prezenta cauză, cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de astăzi, dispoziție nerespectată de partea adversă, arată că se opune la primirea acestor înscrisuri. În opinia sa, nu este vorba decât de o rea credință din partea recurentului în exercitarea drepturilor procesuale.

Curtea, având în vedere că la termenul anterior a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri pentru recurent, primește la dosar setul de acte pe care acesta înțelege să îl administreze, în număr de 56 file, certificate pentru conformitate cu originalul, un exemplar fiind comunicat în ședință publică reprezentantului intimatei, care arată că nu înțelege să solicite amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de conținutul acestor înscrisuri.

De asemenea, avocatul recurentului depune la dosar, în fotocopie, sentința civilă nr. 9199 din 05.12.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 B, în dosarul nr-, prin care s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre părți.

Avocatul intimatei arată că, deși la termenul anterior a administrat toate înscrisurile de care înțelege să se folosească partea pe care o reprezintă, depune la dosar un înscris, pentru a dovedi modul cum recurentul înțelege să-și pregătească copilul.

Curtea, după deliberare, primește la dosar înscrisul de care înțelege să se folosească intimata, însă, apreciază că nu are valoare probatorie, deoarece nu se poate verifica dacă acesta a fost scris de minor la indicațiile tatălui său.

La interpelarea instanței, ambele părți învederează faptul că împotriva sentinței civile nr. 9199 din 05.12.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 B, în dosarul nr-, s-a exercitat calea de atac a apelului.

Reprezentanții părților, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.

Curtea, având în vedere că nu sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.

Recurentul pârât-reclamant, prin avocat, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, modificarea deciziei recurate în sensul de a se dispune modificarea programului de vizitare al minorului, după cum urmează: de a fi luat din domiciliu de către intimată numai o zi și o noapte, fie de vineri până sâmbătă, fie de sâmbătă până duminică; cu privire la programul de vizitare stabilit pentru vacanța de primăvară, solicită a fi luat timp de o Jd in această perioadă.

Consideră că instanța de apel, la stabilirea programului de vizitare, nu a avut în vedere interesul superior al minorului. Astfel, nu a ținut cont de faptul că minorul se află în clasa a doua de școală primară, fiind într-o perioadă de acomodare, iar luarea sa din domiciliul conjugal timp de două zile continuu este prea mult, perturbându-i acestuia continuitatea în pregătirea temelor pentru școală.

Mai mult decât atât, la acest termen, a depus la dosar înscrisuri ce atestă faptul că minorul, datorită stării de sănătate precare pe care o are, trebuie să urmeze un program medical de recuperare, care se desfășoară în zilele de luni, miercuri și vineri. Prin luarea minorului de către mamă în ziua de vineri, acest program de recuperare nu mai poate fi respectat. În plus, recurentul nu i-a interzis niciodată intimatei să își viziteze copilul și să aibă grijă de acesta.

În ceea ce privește stabilirea programului de vizitare al minorului, pe perioada vacanțelor, apreciază că acesta nu este suficient de bune individualizat, având în vedere că se menționează " o Jd in vacanța de primăvară, în anii impari în perioada 22-27.12. iar în anii pari în perioada 28.12- 03.01". Cum perioadele menționate nu erau în timpul vacanței de primăvară ci aparțin celei de iarnă, este necesar a se preciza distinct, care este programul stabilit, în concret; nu solicită cheltuieli de judecată.

Intimata reclamantă-pârâtă () - solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii recurate, ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.

În ceea ce privește primul motiv de recurs, respectiv faptul că este în detrimentul minorului să fie luat de mamă din domiciliul conjugal o perioadă îndelungată, iar, pe de altă parte, acest lucru îi perturbă copilului procesul de acomodare în mediul școlar, este nefondat, având în vedere că minorul, zilnic, își face temele în prezența și sub supravegherea mamei. În plus, zilnic, minorul este îmbrăcat și pregătit pentru școală de către mama sa, care, apoi, seară de seară este prezentă la domiciliul minorului.

Referitor la programul medical de recuperare de care a făcut vorbire recurentul la acest termen, arată că și mama îl poate respecta în ziua de vineri când are dreptul să ia copilul în domiciliul său.

Cu privire la cel de al doilea motiv de recurs, consideră că și acesta este nefondat, având în vedere faptul că, instanța, în mod corect, a dat posibilitate ambilor părinți, ca, o dată la doi ani, să petreacă sărbătorile de iarnă împreună cu minorul.

CURTEA,

Deliberând asupra cererii de recurs de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.12.2008, sub nr-, reclamanta - l-a chemat în judecată pe pârâtul, pentru ca, pe cale de ordonanță președințială, prin hotărârea ce se va pronunța, și în contradictoriu cu Primăria Sector 5 - Autoritatea Tutelară Sector 5 B, să se încuviințeze să aibă legături personale cu minorul, în prezent, încredințat tatălui său, după cum urmează: prima și a treia săptămână din lună, de vineri - ora 16.00, până duminica ora 18.00, J din vacanța de primăvară, o lună și J din vacanța de vară, în perioada sărbătorilor de iarnă (un an Cul la mama și revelionul la tată, iar un an invers).

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 19.06.1998, iar, la data de 30.06.2008, a introdus cerere de divorț la Judecătoria Sector 5

Prin sentința civilă nr. 9199/05.12.2008, s-a dispus desfacerea căsătoriei din culpă comună, iar minorul a fost încredințat spre creștere și educare pârâtului, cu obligarea reclamantei la plata pensiei de întreținere în cuantum de 250 lei lunar, începând cu data pronunțării hotărârii și până la majoratul minorului. A mai arătat reclamanta că, deși până la pronunțarea sentinței de divorț, avea posibilitatea să se ocupe de copil, ulterior, pârâtul, nejustificat, nu i-a mai permis să-și vadă copilul.

În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 43, 97 Codul Familiei, art.14 și următoarele din Legea nr.272/2004 și alt. 581- 582 Cod procedură civilă.

Pârâtul a depus la dosar întâmpinare la termenul de judecată din data de 05.01.2009, solicitând respingerea cererii, ca neîntemeiată.

La termenul de judecată din data de 05.01.2009, în condițiile art.132 Cod procedură civilă, reclamanta și-a modificat cererea de chemare în judecată, în sensul renunțării la valorificarea dreptului, în procedura ordonanței președințiale, solicitând stabilirea programului de vizitare a minorului, pe calea dreptului comun.

Prin sentința civilă nr.11/5 ianuarie 2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 B, a fost admisă cererea formulată de reclamanta -, în contradictoriu cu pârâtul și cu Autoritatea Tutelară Sector 5 B și a fost încuviințat ca reclamanta să aibă legături personale cu fiul său, născut la 7.01.2001, potrivit următorului program: primul și al treilea weekend din lună, începând de vineri de la ora 1800și până duminică la ora 1600, o lună în vacanța de vară, o Jd in vacanța de primăvară, în anii impari, perioada 22 - 27.12, iar, în anii pari, perioada 28.12. - 03.01, cu dreptul de a lua minorul de la domiciliu și obligația de a-l readuce la domiciliu la finalul programului.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin sentința 9199/2008, a fost desfăcută căsătoria dintre părți, iar copilul a fost încredințat tatălui, și a făcut aplicarea dispozițiilor art.16 din Legea nr.272/2004, reținând vârsta fragedă a copilului și necesitatea relaționării în continuare a acestuia cu mama sa, pentru a se asigura, din punct de vedere emoțional, depășirea traumei inerente provocate de despărțirea părinților săi.

Împotriva acestei sentințe, pârâtul a formulat, la data de 13.02.2009, apel, cererea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a III - a Civilă, la data de 16.03.2009.

Prin decizia civilă nr.594 din 07.05.2009, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul - pârât, reținând, în considerentele hotărârii, în ceea ce privește critica referitoare la faptul că stabilirea programului, o dată la două sfârșituri de săptămână, cu luarea minorului la domiciliul intimatei, ar afecta pregătirea școlară a copilului, acest lucru nu poate constitui o critică pertinentă, deoarece pregătirea școlară este independentă de prezența minorului într-un anumit domiciliu, aceleași lecții și teme de făcut, la sfârșit de săptămână, putând fi făcute atât la domiciliul tatălui, cât și la domiciliul mamei, și, constatând că, oricât de importantă ar fi pregătirea școlară pentru educația unui copil ea, nu poate fi deasupra relației pe care acesta trebuie să o dezvolte cu fiecare dintre părinți, în cauza de față, în special cu mama sa. În acest sens, o dezvoltare armonioasa a copilului, în situația divorțului părinților, presupune, în primul rând, menținerea relațiilor de afecțiune cu părinții, acumularea de cunoștințe fiind secundară acesteia.

În ceea ce privește cea de-a doua critică, tribunalul a constatat, având în vedere folosirea semnelor de punctuație în enumerarea din dispozitiv, nu există nicio confuzie. Programul a fost stabilit pentru trei vacanțe: de vară, primăvară și iarnă. Pentru perioada iernii (care, evident, include lunile decembrie și ianuarie), s-a stabilit un program diferențiat, în funcție de anii pari și impari, pentru a da posibilitatea fiecăruia dintre părinți să petreacă, pe rând, câte un C și un revelion, alături de copil.

Prin urmare, tribunalul a constatat aplicarea corectă și judicioasă a dispozițiilor art.16 din Legea nr. 272/2004.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei, iar, pe fond, stabilirea programului de vizitare a minorului, în următoarea modalitate: minorul să fie luat din domiciliu, de către intimată, numai o zi și o noapte, fie de vineri, până sâmbătă sau de sâmbătă, până duminică, iar, pentru vacanța de primăvară, să fie luat timp de o Jd in această perioadă.

Un prim motiv de recurs s-a raportat la faptul că instanța de apel nu a avut în vedere situația minorului, în sensul că acesta, fiind în primul an de școală primară, într-o perioadă de acomodare, luarea sa din domiciliul obișnuit, timp de 2 zile continuu, este prea mult, reducându-i posibilitatea de a rămâne în cadrul familial și a grupului de prieteni și colegi; raportul dintre pregătirea școlară pentru educația copilului și relația pe care acesta trebuie să o dezvolte cu fiecare dintre părinți putându-se schimba pe parcursul timpului.

Un alt motiv de recurs s-a raportat la motivarea instanței de fond, pe care recurentul a apreciat-o drept confuză, întrucât perioadele la care face referire instanța - 22 - 27 decembrie, 28 decembrie - 3 ianuarie - nu erau în timpul vacanței de primăvară, ci aparțin vacanței de iarnă, fiind necesar a se preciza distinct, care este programul stabilit în concret, referitor la cele două vacanțe.

Intimata (fostă ) a formulat întâmpinare, obligatorie conform art.308 alin.2 Cod de procedură civilă, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea programului de vizitare a minorului, stabilit de către instanța de fond și menținut de tribunal.

În etapa procesuală a recursului, a fost încuviințată și administrată, pentru ambele părți, proba cu înscrisuri noi, în sensul art.305 Cod de procedură civilă.

Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs formulate și analizând actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Sub un prim aspect, instanța constată că dezvoltarea criticilor invocate de către recurent face posibilă încadrarea lor în motivul reglementat de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, referitor la greșita aplicare a legii, sub aspectul stabilirii programului de vizitare a minorului, de către părintele căruia nu i-a fost încredințat copilul, prin raportare, cu prioritate, la principiul interesului superior al minorului, astfel cum este conturat acesta în Legea nr.272/2004 privind protecția copilului.

Astfel, instanța consideră necesar să sublinieze că păstrarea legăturilor efective între minorul, născut la data de 07.01.2001, și mama acestuia, intimata - reclamantă (fostă ) -, căreia nu i-a fost încredințat copilul, după desfacerea căsătoriei prin divorț, reprezintă o componentă a dreptului la viața de familie, astfel cum este aceasta protejată prin art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, statul având nu doar obligația negativă de a nu aduce atingere exercitării acestui drept, dar și obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare pentru exercițiul normal, în limitele fixate de lege ale acestui drept.

În același sens, Curtea apreciază că, într-o cauză de asemenea natură, instanțele trebuie să stabilească un just echilibru între interesul superior al minorului, care nu trebuie să fie afectat de neînțelegerile între părinții săi și care trebuie să se bucure de creșterea și îngrijirea sa, de către ambii părinți și interesul părintelui, căruia nu i-a fost încredințat copilul, de a veghea, în condiții adecvate, la creșterea și educarea acestuia.

În acest context, Curtea apreciază că ambele critici formulate de recurentul sunt neîntemeiate, constatând că programul de vizitare, stabilit de către instanța de fond, și confirmat de instanța de apel - primul și al treilea week-end din lună, începând de vineri de la ora 1800și până duminică ora 1600, este de natură să mențină o relație de afecțiune constantă a copilului, în vârstă de 8 ani, cu mama sa, care, de altfel, așa cum rezultă din susținerile părților, este persoana care îl îngrijește zilnic pe minor și cu care acesta își pregătește lecțiile, astfel încât Curtea nu decelează niciun motiv întemeiat, pentru care stabilirea acestui program, de păstrare a legăturilor între mamă și copil, ar afecta în vreun fel pregătirea școlară a minorului.

În ceea ce privește pretinsa confuzie, conținută în dispozitivul sentinței civile nr.11/05.01.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 B, invocată de recurent, Curtea apreciază că acesta este doar un motiv formal de recurs, care nu se sprijină pe nicio argumentație legală, câtă vreme este evident că, în stabilirea programului de vizitare, instanța a avut în vedere o lună în vacanța de vară, o Jd in vacanța de primăvară, respectiv vacanța de iarnă, în modalitatea, în anii impari - perioada 22 - 27.12, iar, în anii pari - perioada 28.12. - 03.01, cu dreptul intimatei de a lua minorul de la domiciliu recurentului și obligația corelativă a mamei de a-l readuce la domiciliul tatălui la finalul programului.

Pentru considerentele expuse, Curtea apreciază că nu este incident motivul de recurs reglementat de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, programul stabilit de instanța de fond, și confirmat de instanța de apel fiind de natură să asigure interesul superior al minorului, care, la vârsta de 8 ani, are nevoie de prezența constantă a ambilor părinți, care vor avea obligația să-i asigure un mediu afectiv securizant, adecvat creșterii, îngrijirii și educării sale, motiv pentru care, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul - pârât - reclamat împotriva deciziei civile nr. 594 din 07.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimata - reclamantă - pârâtă ). și cu Autoritatea tutelară de pe lângă PRIMĂRIA SECTORULUI 5

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul - pârât - reclamat împotriva deciziei civile nr. 594 din 07.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă-pârâtă ). și cu Autoritatea tutelară de pe lângă PRIMĂRIA SECTORULUI 5

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 17.11.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.

Tehnodact.//

Ex.2/21.12.2009

Secția a III-a Civ. -

-

Jud.sector 5 -

Președinte:Simona Gina Pietreanu
Judecători:Simona Gina Pietreanu, Mirela Vișan, Bianca

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Stabilire program vizitare minor. Decizia 1574/2009. Curtea de Apel Bucuresti