Stabilire program vizitare minor. Decizia 305/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (2574/2008)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B
SECȚIA A III-A CIVILĂ
SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.305
Ședința publică de la 16.02.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Buzea
JUDECĂTOR 2: Doinița Mihalcea
JUDECĂTOR 3: Daniela Adriana
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea recursurilor promovate de recurenta - pârâtă, împotriva deciziei civile nr.80/02.09.2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant - și cu autoritatea tutelară PRIMĂRIA.
Obiectul pricinii - stabilire program vizitare minor.
La apelul nominal făcut în ședință publicăla prima strigare a cauzeise prezintă recurenta - pârâtă personal și asistată de apărător -, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2008, emisă de Baroul București - Cabinet Individual (fila 11), intimatul - reclamant - personal, lipsind autoritatea tutelară PRIMĂRIA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, motivele de recurs au fost comunicate intimatului - reclamant și autorității tutelare, potrivit dispozițiilor luate prin încheierea de ședință de la termenul anterior - 05.01.2009 (fila 13).
Curtea, având în vedere că la acest moment dosarele sunt apelate spre a fi amânate, în speță, nefiind formulată o cerere în acest sens, lasă cauza la a II-a strigare.
a a_II- strigare a cauzeise prezintă recurenta - pârâtă personal și asistată de apărător -, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2008, emisă de Baroul București - Cabinet Individual (fila 11), intimatul - reclamant - personal, lipsind autoritatea tutelară PRIMĂRIA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul recurentei - pârâte solicită proba cu înscrisuri, în susținerea motivelor de recurs, depune acte medicale eliberate de Spitalul Clinic de Urgență pentru copii " Curie", respectiv adresă înregistrată sub nr. 1689/28.01.2009 și două fișe de examinare ale minorei înregistrate nr.-/02.04.2008 și nr.-/14.03.2008; apreciază utilă și emiterea unei adrese către Direcția de Protecție Socială a Copilului de pe lângă Primăria, pentru a comunica raportul de evaluarea psihologică al minorei.
Intimatul nu se opune probei cu înscrisuri solicitată de partea adversă. Nu propune probe.
La interpelarea Curții, intimatul precizează că plătește pensie de întreținere lunar minorului.
Curtea admite, în parte, recurentei - pârâte proba cu înscrisuri, respectiv înscrisurile depuse la acest termen de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 305 din Codul d e procedură civilă și respinge emiterea adresei către Direcția de Protecție Socială de pe lângă Primăria, în vederea comunicării raportului evaluator psihologic al minorul, nefiind necesară administrarea acestei probe pentru stabilirea programului de vizitare al minorului și în raport de motivul cu care a fost investită în soluționare.
Curtea având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, probe de administrat, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentei - pârâte solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea hotărârii atacate, având în vedere următoarele argumente:
Sub un prim aspect solicită ca minorul, în timpul vizitei tatălui său, să nu fie luat din domiciliul mamei și după împlinirea vârstei de 2 ani.
Apreciază că instanța de fond cât și instanța de apel nu au menționat în dispozitivul hotărârilor pronunțate domiciliul tatălui unde minorul urmează a fi dus în vizită și consideră acest aspect este foarte important; mai mult, intimatul nu și-a mai vizitat copilul de o lună de zile.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Intimatul - reclamant - solicită respingerea recursului.
Solicită Curții a reține că achită lunar pensia de întreținere pentru minor, iar recurenta nu îi permite să-și viziteze copilului, fiind alungat de către aceasta și de bunicii materni, ocazie cu care a solicitat sprijinul organelor de poliție.
Solicită ca minorul să fie luat și la domiciliul său.
CURTEA
Prin cererea introdusă la data de 17.09.2007 la Judecătoria Bolintin Vale reclamantul a chemat în judecată pe pârâta pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se încuviințeze programul de vizitare al minorei astfel: la domiciliul mamei, până la împlinirea vârstei de 2 ani de către minoră, în prima și a treia duminică a lunii, timp de două ore, începând cu orele 1600și la domiciliul său, după împlinirea vârstei de 2 ani de către minoră, de două ori pe lună, de sâmbătă ora 1000până duminică ora 1800.
Prin sentința civilă nr.2927 din 11.12.2007 Judecătoria Bolintin Valea admis acțiunea reclamantului și a încuviințat acestuia să aibă legături personale cu minora născută la 01.08.2006 după următorul program:
- în prima și a treia duminică a lunii, timp de două ore, începând cu ora 1600la domiciliul mamei, până la împlinirea vârstei de 2 ani de către minoră;
- de două ori pe lună, de sâmbătă ora 1000până duminică ora 1800, la domiciliul reclamantului până la împlinirea vârstei de 2 ani de către minoră;
- câte o săptămână în vacanța de iarnă și, respectiv, de primăvară;
- patru săptămâni în vacanța de vară, luând act, totodată, că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Instanța a reținut că, din relația de concubinaj dintre reclamant și pârâtă s-a născut copilul minor care a fost încredințat spre creștere și educare pârâtei și că, față de dispozițiile art.43 și ale art.97 din Codul Familiei, reclamantul are dreptul și obligația de a avea legături personale cu copilul, precum și de a veghea la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea lui profesională.
Tribunalul Giurgiu, prin decizia civilă nr.80 din 02.09.2008 a admis apelul declarat de apelanta - pârâtă împotriva sentinței civile de mai sus și, pe cale de consecință, a schimbat această hotărâre în sensul că a încuviințat reclamantului să aibă legături personale cu minora după următorul program:
- în prima și a treia sâmbătă din lună între orele 1000-1800, în afara domiciliului pârâtei;
- câte trei zile în vacanța de iarnă și respectiv, primăvară, începând din a doua zi de C, respectiv, a doua zi de Paști;
- două săptămâni în vacanța de vară care să coincidă cu concediul de odihnă al reclamantului.
Această soluție a fost stabilită față de faptul că minora a împlinit la data de 01.08.2006 deja doi ani, iar față de prevederile art.97 și ale art.43 din Codul Familiei, tribunalul a considerat că programul de vizitare stabilit de instanța de fond este prea larg.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, pârâta a formulat recurs în temeiul dispozițiilor art.304 pct.6,7,8 și 9 din Codul d e procedură civilă, arătând că instanța de apel a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut, deoarece prin apelul formulat și declarat de pârâtă acesta nu a solicitat tribunalului modificarea orelor de program sau reducerea numărului de zile, ci a solicitat doar ca programul de vizitare stabilit de instanța de fond să se desfășoare la domiciliul apelantei.
Fără a fi învestită de către reclamant cu o cerere de apel prin care se solicită modificarea sentinței apelate și fiind învestită numai de către pârâtă, fără a fi incidente dispozițiile art.293, 2931din Codul d e procedură civilă, tribunalul a pronunțat o hotărâre prin care a modificat sentința apelată prin acordarea unor drepturi în favoarea intimatului - reclamant fără ca hotărârea să cuprindă motivele pe care se sprijină și fără a fi avut în vedere întreg materialul probator administrat în cauză.
Tribunalul nu a avut în vedere vârsta fragedă a minorei, respectiv vârsta de doi ani și nici faptul că programul de vizitare stabilit de instanță nu se poate îndeplini având în vedere că nu se specifică unde anume va fi dusă minora între orele 1000- 1800în prima și a treia sâmbătă din lună.
Programul de vizitare trebuie stabilit de așa manieră încât să asigure o relativă stabilitate și continuitate a legăturii dintre copil și tatăl ei, fără ca acest lucru să dăuneze în vreun fel copilului ale căror interese trebuie protejate cu prioritate.
Potrivit dispozițiilor art.2 alin.3 din Legea nr.272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, iar instanța de apel nu motivează în ce constă complexitatea elementelor ce concură la precizarea înțelesului noțiunii de vârstă fragedă a minorei și a interesului major al minorei, nici una dintre instanțe nedispunând efectuarea unui raport de anchetă socială.
Nu s-a formulat întâmpinare în recurs.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate în motivarea recursului, având în vedere ansamblul probator administrat în cauză, Curtea apreciază că recursul este nefondat.
Sub aspectul motivului de recurs care vizează critica relativă la nerespectarea principiului disponibilității procesului civil respectiv, acordarea de către instanța de apel a ceea ce reclamantul nu a cerut ori mai mult decât acesta ar fi cerut, Curtea apreciază că această critică este neîntemeiată.
Astfel, în această materie potrivit cu dispozițiile art.2 alin.3 din Legea nr.272/2004 și ale art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, interesul superior al copilului primează dreptului părintelui la viața de familie și față de această cerință legală instanțele sunt ținute să adopte soluția corespunzătoare respectării acestui principiu.
Prin urmare, tribunalul a respectat prevederile art.293 - 2931din Codul d e procedură civilă și, față de apelul declarat, care a declanșat controlul de legalitate și temeinicie al hotărârii primei instanțe, considerând că acesta este întemeiat, a modificat hotărârea în sensul argumentat prin decizie și prin raportare la principiile incidente în speța de față.
Dreptul copilului la viața de familie, la propria sa identitate și la a-și cunoaște deopotrivă ambii părinți și de a dezvolta relații de familie cu fiecare dintre ei, primează, așa cum s-a arătat mai sus, dreptului părintelui la stabilirea unui program de vizitare a copilului.
În aceste condiții, tribunalul a argumentat în fapt și în drept soluția pe care a adoptat-o, așa încât, nici critica relativă la nemotivarea hotărârii nu poate fi primită de
Referirea la greșita interpretare a probelor administrate în cauză este lipsită de relevanță juridică în prezenta cale extraordinară de atac, pentru motivul că, prin Legea nr.219/2005 dispozițiile art.304 pct.10 și 11 din Codul d e procedură civilă au fost abrogate.
De asemenea, Curtea a înlăturat și criticile relative la necesitatea încuviințării de către instanța de fond a anchetei sociale și la lipsa domiciliului reclamantului, acestea fiind invocate direct în recurs,omisso medio.
Chiar trecând peste această situație, față de probatoriul administrat în cauză de instanțele anterioare, aceste susțineri sunt nefondate, intimatul - reclamant arătând prin întâmpinarea depusă la dosar în fața instanței de apel că minora se poate deplasa la domiciliul său unde se află și bunicii paterni.
În condițiile prevăzute de dispozițiile art.312 din Codul d e procedură civilă, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta - pârâtă împotriva deciziei civile nr.80 din 02.09.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu în dosarul cu nr- în contradictoriu cu intimatul - reclamant și cu Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Comunei.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.02.2009.
PREEȘDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnored.
Ex.2/3.03.2009
Tribunalul Giurgiu -
- Gh.
Jud.B - Gh.
Președinte:Ioana BuzeaJudecători:Ioana Buzea, Doinița Mihalcea, Daniela Adriana
| ← Divort. Decizia 16/2009. Curtea de Apel Alba Iulia | Plasament. Decizia 467/2009. Curtea de Apel Bucuresti → |
|---|
