Stabilire program vizitare minor. Decizia 536/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE
DOSAR NR- CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 536
Ședința publică din data de 20 mai 2008
PREȘEDINTE: Rodica Duboșaru
JUDECĂTORI: Rodica Duboșaru, Elisabeta Gherasim Eliza Marin
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâta (), domiciliată în P,-, județ, împotriva deciziei civile nr. 28 din 17 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul domiciliat în P, str.-.- nr.169, județ și autoritatea tutelară Consiliul Local, cu sediul în P,--4, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns recurenta pârâtă () personal, lipsind intimatul reclamant G și autoritatea tutelară Consiliul local
Procedura îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 3,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru potrivit chitanței seria - nr. -/5 mai 2008 și timbru judiciar în valoare de 0,50 lei, anulate la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurenta pârâtă () având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Recurenta pârâtă () solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat. Arată că tatăl copilului în speță reclamantul, nu a fost interesat de acesta, a fugit de responsabilități,în prezent este plecat în Spania și căsătorit acolo, iar atunci când a vizitat copilul l-a influențat în mod negativ.
Solicită admiterea recursului. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr. 15893/2006 reclamanții G și au chemat în judecată pe pârâta solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se încuviințeze dreptul lor la legături personale cu minorul, născut la data de 20.- în prima și ultima săptămână a lunii de sâmbătă ora 10,00 până duminică ora 18,00 o săptămână în vacanța de primăvară și prima lună din vacanța de vară la domiciliul reclamanților, fără cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că din relațiile de concubinaj avute cu pârâta a rezultat minorul menționat la sus, care a fost luat de acesta ca urmare a despărțirii în fapt a părților la 4-5 luni după nașterea copilului.
La termenul din data de 11.01.2007 instanța a luat act de faptul că reclamant este doar numitul G, acesta semnând și acțiunea introductivă.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord ca reclamantul să aibă legături personale cu minorul în prima și ultima săptămână din lună, dar numai în prezența sa și la domiciliul său. Invocă faptul că minorul are o vârstă foarte fragedă fiind crescut numai de pârâtă, neputându-se vorbi de un atașament între minor și tatăl său. Solicită cheltuieli de judecată.
Menționează de asemenea că reclamantul lucrează în țară, iar când vine la P locuiește în casa părintească unde condițiile de locuit sunt precare și improprii creșterii și educării unui minor.
Prin sentința civilă nr. 5984/18.06.2007 Judecătoria Ploieștia admis în parte cererea formulată și încuviințată reclamantului dreptul la legături personale cu minorul o dată pe lună (prima sâmbătă) de sâmbătă ora 10,00 până duminică orele 18,00 la domiciliul bunicii paterne, luându-se act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
S-a respins cererea pârâtei de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a apreciat că modalitatea stabilită ca reclamantul să aibă dreptul la legături personale cu minorul este în concordanță cu dispozițiile art.8 pct.2 din CEDO care prevăd că orice persoană are dreptul la respectarea vieții de familie, fiind respectată de asemenea și existența de proporționalitate între scopul legitim urmărit de reclamant și interesul invocat, respectiv relația dintre copil și tatăl său.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în mod greșit instanța de fond a stabilit ca legăturile personale ale minorului cu tatăl său să aibă loc în domiciliul acestuia din urmă, deoarece în prezent nu există legătură afectivă între ei, iar pe de altă parte confortul minorului în perioada derulării legăturilor personale cu tatăl său este net depreciat, deoarece acesta locuiește împreună cu familia sa compusă din alte șase persoane într-o casă compusă din 2 camere fără dependințe.
O altă critică formulată de apelantă a fost aceea că judecătorul fondului nu a ținut cont și de faptul că reclamantul-intimat este o bună parte din an în Spania unde lucrează și vine doar sporadic în țară.
La data de 3.12.2007, intimatul -reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a apelului declarat de pârâtă, apreciind că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, arătând că în mod nefondat se susține de către apelantă că nu există legătură afectivă între el și minor, că nu și-a manifestat interesul de a păstra legături personale cu acesta și că, deși are loc de muncă în Spania, este justă aprecierea judecătorului fondului de a-i permite să păstreze legături personale cu minorul la venirea sa în țară.
Urmare examinării motivelor de apel, Tribunalul Prahova - Secția civilă a pronunțat decizia nr.28 din 17 ianuarie 2008, prin care a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă, obligând-o la 100 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că prima instanță a interpretat corect probele administrate în cauză, motiv pentru care menținut sentința, considerând că și tatăl copilului are dreptul de a păstra legături personale cu copilul.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs în termen pârâta (), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie astfel:
Susține recurenta pârâtă că din relația de concubinaj cu reclamantul intimat a rezultat minorul, că o perioadă destul de lungă după despărțirea definitivă, reclamantul nu s-a interesat de a avea o legătură cu minorul, de a se preocupa de creștere și îngrijirea lui în vreun fel.
Arată recurenta că în cauză trebuie să primeze interesul minorului, că într-adevăr trebuie să existe o relație firească între copil și tatăl său, relație care nu trebuie să-l afecteze în mod negativ, să nu-i influențeze în mod negativ comportamentul și mai ales această vizitare care în momentul de față nu este dorită de minor să intervină progresiv după ce relațiile afective dintre ei se vor restabili și tatăl va demonstra că nu este mânat în acest demers de setea sa de a se răzbuna pe aceasta, ci de dragostea și afecțiunea pentru fiul său.
Mai arată recurenta că minorul aflat la o vârstă foarte fragedă, va fi foarte afectat cu ocazia vizitei la domiciliul tatălui său, deoarece între tată și fiu nu există la această dată nicio legătură afectivă, minorul nefiind despărțit de mama sa și șansele de a vrea să înnopteze în altă casă și departe de mama sa fiind inexistente.
Totodată, tatăl reclamant lucrează și locuiește împreună cu familia sa în Spania, nu are o locuință proprie în țară și nici condiții la părinții săi pentru a asigura un grad de confort creșterii și educării copilului.
Se solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și pe fond modificarea în parte a sentinței în sensul ca reclamantul să aibă legături personale cu minorul în prima și ultima săptămână a lunii, dar numai în prezența recurentei sau a bunicilor materni, fără ca minorul să fie luat la domiciliul reclamantului.
Curtea examinând decizia atacată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și a normelor legale incidente în soluționarea cauzei, conform art.304 rap.la art. 312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Conform normei interne în materie de drepturi și obligații părintești, dar în acord și cu dispozițiile art.8 alin.2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, atâta timp cât o persoană nu este decăzută din drepturile părintești, are dreptul de a păstra legăturile personale și firești cu propriul copil.
Aceasta cu atât mai mult cu cât, contribuie lunar la creșterea sa achitând pensia de întreținere în cuantumul stabilit de o instanță judecătorească.
În speța dedusă judecății, din probele de la dosar rezultă că deși minorul locuiește cu mama sa și tatăl manifestă afecțiune față de minor și dorește să-l viziteze periodic.
Având în vedere conflictul dintre părinți, finalitatea măsurii luată de instanța de fond și menținută de cea de apel, nu se poate realiza decât în varianta dispusă de instanță.
Pentru cele ce preced, Curtea va respinge conform art.304 rap. la art. 312 alin.1 Cod pr.civilă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta (), domiciliată în P,-, județ, împotriva deciziei civile nr. 28 din 17 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul domiciliat în P, str.-.- nr.169, județ și autoritatea tutelară Consiliul Local, cu sediul în P,--4, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 mai 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Rodica Duboșaru, Elisabeta Gherasim Eliza Marin
- - - - - -
fiind plecata in concediu
prezenta se semnează de
Președintele instanței
Grefier,
- -
Red. EG/BA
2 ex./24.05.2008
f- Jud.
a- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Președinte:Rodica DuboșaruJudecători:Rodica Duboșaru, Elisabeta Gherasim Eliza Marin
← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Divort. Decizia 10/2009. Curtea de Apel Iasi → |
---|