Stabilire program vizitare minor. Decizia 853/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE Nr.853
Ședința publică de la 02 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 3: Mihaela Loredana
Grefier: - -
*****
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr. 77 din 04 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și sentinței civile nr.9191 din 24 noiembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Tg.J, în contradictoriu cu intimata reclamantă (fostă ) -, Autoritate Tutelară fiind Consiliul Local - Serviciul Autoritate Tutelară, având ca obiect stabilire program vizitare minor.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimata reclamantă (fostă ) -, lipsind recurentul pârât și Autoritatea Tutelară Consiliul Local - Serviciul Autoritate Tutelară.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că, recurentul pârât nu a depus înscrisurile încuviințate de instanță, la termenul anterior, după care;
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Intimata reclamantă (fostă ) - a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei civile atacate ca temeinică și legală.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J sub nr-, reclamanta - a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să dispună obligarea acestuia să- permită să aibă legături personale cu minorul, născut la data de 06 iulie 2004.
Prin sentința civilă nr. 9191/24.11.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosar nr-, a fost admisă acțiunea civilă pentru vizitare minori, formulată de reclamanta -, domiciliată în Tg-J,-, jud. G, împotriva pârâtului, domiciliat în comuna, sat Șasa, jud. G, în contradictoriu cu Autoritatea Tutelară Consiliul Local.
S-a încuviințat ca reclamanta să aibă legături personale cu minorul, născut la data de 06 iulie 2004, în prima și a treia săptămână din lună, de vineri de la ora 14:00, până duminică la ora 18:00, o săptămână în vacanța de iarnă, o săptămână în vacanța de primăvară și o lună în timpul vacanței de vară, la domiciliul acesteia.
A fost obligat pârâtul la plata sumei de 63 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut următoarea stare de fapt și de drept;
Drepturile părintești se exercită de către părintele căruia i-au fost încredințați minorii, însă potrivit disp.art.43 al.3 fam. celălalt părinte are dreptul de a avea legături personale cu minorii și de a veghea la creșterea, învățătura și pregătirea lor profesională.
Având în vedere că minorul este puternic atașat de mama sa, care s-a ocupat de creșterea copilului până la divorț, că a mai fost plecat din locuința sa permanentă în prezența mamei, că aceasta poate oferi condiții în care să se ocupe de copil, pe perioada în care o vizitează și având în vedere și vârsta acestuia dar și tensiunile existente între părinții copilului care fac imposibilă desfășurarea relațiilor normale între mamă și copil la domiciliul tatălui, unde locuiește minorul, instanța a încuviințat ca reclamanta să aibă legături personale cu minorul la domiciliul acesteia în prima și a treia săptămână din lună, de vineri de la ora 14.00 până duminică la ora 18.00, o săptămână în vacanța de iarnă, o săptămână în vacanța de primăvară și o lună în timpul vacanței de vară.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că sentința este netemeinică, în raport de disp. art. 97 și 43 alin. 3.fam. și nu este în interesul minorului să i se creeze o stare de agitație și tensiune cu ocazia vizitelor prea dese și a perioadelor de timp stabilite de instanță.
Prin decizia nr.77 din 4 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul pârât, împotriva sentinței civile nr. 9191/24.11.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosar nr-.
A fost obligat apelantul pârât la 200 lei cheltuieli de judecată către intimata reclamantă.
S-a reținut că a stabilirea modului de vizitare, instanța de judecată nu poate restrânge nejustificat dreptul părintelui și în aceeași măsură trebuie să recunoască și să respecte efectiv dreptul copilului, impunându-se în această procedură judiciară ca principiu interesul superior al copilului să prevaleze.
Din probele administrate în cauză, nu rezultă că interesul superior al copilului de a avea legături personale cu mama sa poate fi limitat, neexistând motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală sau socială a copilului.
În drept s-au avut în vedere si s-a facut aplicarea dispozițiilor art.43 alin.3 Codul familiei și art.14 alin.1 și 16 din Legea nr.272/2004.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâtul solicitând admiterea recursului, schimbarea perioadei de timp în care poate fi minorul vizitat doar la domiciliul paratului, întrucât numai în acest mod, se poate respecta interesul acestuia de a nu i se crea o stare de tensiune și agitație cu ocazia vizitelor prea dese la mama reclamantă și a perioadei de timp stabilită de instanță.
Reclamanta a dat dovadă de dezinteres față de minor și i-a solicitat pârâtului anterior să îl ia pe minor, pentru că nu are mijloace de întreținere fiind în interesul minorului de a fi crescut de către pârât.
Prin urmare, este necesar ca legătura minorului cu mama sa, să fie limitată la câteva ore în prima și a treia sâmbătă din lună, la domiciliul paratului, pentru a nu se periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală sau socială a minorului.
S-au depus la dosar: decizia civilă nr.77/2009 a Tribunalului Dolj, sentința civilă nr.2461/2008 a Judecătoriei Tg.J, împuternicire avocat, taxă timbru, timbru judiciar.
Recursul este nefondat.
Dispozițiile art.97 alin.1 Codul familiei, consacră unul dintre principiile fundamentale în cadrul ocrotirii părintești,reprezentat de deplina egalitate în drepturi a părinților față de copii lor minori.
În egală măsură, acest principiu este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părintelui/părinților în deciziile pe care le iau cu privire la copii, potrivit art. 2 alin. 2 din același act normativ.Principiul respectarii si promovarii cu prioritate a interesului superior al copilului,va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii intreprinse de autoritatile publice,precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti, asa cum rezulta din prevederile art.2alin.3din Lg.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului,interpretate in corelatie cu reglementarile cupprinse in Conventia d l New york cu privire la drepturile copilului.
Respectarea și garantarea tuturor drepturilor copilului se mai realizează conform următoarelor principii: responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești; asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil; respectarea demnității copilului, potrivit art. 6 din același act normativ.
În considerarea celor mai sus expuse, instanța care analizează astfel de cereri întemeiate pe dreptul comun sau pe legea specială, este datoare să stabilească în mod obiectiv starea de fapt, să administreze toate probele concludente și apte să furnizeze informații complete și suficiente pentru atingere acestui scop și să analizeze cu deosebită atenție și în egală măsură toate aceste probe propuse de părți, urmând ca în concordanță cu starea de fapt reală să se pronunțe asupra cererilor pe baza criteriilor adecvate și a elementelor de apreciere consacrate, respectând și promovând în final, numai principiul interesului superior al copilului.
Tribunalul a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale incidente în cauză respectând principiul interesului superior al copiilor - consacrat și legislativ, pronunțând din acest punct de vedere o hotărâre legală. De asemenea, a făcut o apreciere completă a probelor administrate în cauză, neexistând nici o neregularitate cu privire la încuviințarea și administrarea probelor.
Evaluarea probelor și stabilirea situației de fapt, reprezintă atributul exclusiv al instanțelor de fond și aceste aspecte nu pot face obiectul unui control judiciar în recurs, cale extraordinară de atac, în care nu poate fi pusă în discuție temeinicia unei hotărâri, potrivit art. 304 partea introductivă cod procedură civilă.
Având în vedere tocmai vârsta copilului, care presupune un grad ridicat de adaptabilitate și în lipsa unor elemente care să demonstreze neglijența, dezinteresul mamei, sau ca ar fi periclitată dezvoltarea minorului, Curtea nu privește ca fiind un obstacol serios stabilirea legăturii cu acesta în modalitatea pronunțată de instanța de fond.
Faptul că mama reclamantă a fost de acord ca minorul să fie crescut de către tată care are mijloace materiale mai bune, înseamnă că a avut într-adevăr în vedere interesul superior al copilului și legătura cu acesta în maniera stabilită este adecvată, asigurării unui echilibru emoțional al copilului care este firesc să dezvolte relații de atașament și cu mama sa.
Conform art.43 alin.3 Codul Familiei, părintele divorțat căruia nu i s-a încredințat copilul, păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta, precum și de a veghea la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea lui profesională.Potrivit art.16 alin.1 Lg.272/2004,copilul care a fost separat de unul dintre parintii are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu ambii parinti,cu exceptia situatiei in care acest lucru contravine interesului sau superior.
Minorul este puternic atașat de mama sa, care poate oferi condiții în care să se ocupe de copil pe perioada în care o vizitează, iar tensiunile dintre părinți fac imposibilă desfășurarea relațiilor normale între mamă și copil la domiciliul tatălui unde locuiește minorul.
Instanța de judecată la stabilirea modului de vizitare, nu poate restrânge nejustificat drepturile părintelui.
În aceiași ordine de idei, a respectării drepturilor copilului, Curtea reamintește tatălui că dreptului minorului de a menține relații personale și contacte directe cu toate rudele lor, precum și cu alte persoane față de care au dezvoltat legături de atașament, reglementat de disp. art. 14 din Legea 272/2004, îi corespunde în mod corelativ obligația părintelui, de a permite realizarea efectivă acestui drept în modalitățile prev. de art. 15 din același act normativ.
În această privință, Curtea recomandă tatălui să permită voluntar copilului să-și exercite efectiv drepturile pe care le are, să respecte dreptul mamei de păstra legături personale cu acesta, prin înțelegere și fără intervenția instanței, fiind preîntâmpinate astfel, o serie de dificultăți și de efecte negative asupra minorului, în cazul punerii în executare silită a unei eventuale hotărâri judecătorești. Acest fapt ar fi perceput favorabil și de copil, astfel că problemele personale dintre tată și reclamantă nu vor afecta conduita și calitatea lor de membrii ai familiei extinse și nici relațiile dintre ei și copil.
Asadar,fata de cele expuse, tribunalul pronuntand o hotarare temeinica si legala văzând și dispozițiile art.312 teza II-a Cod pr.civilă, instanța va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr. 77 din 04 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și sentinței civile nr.9191 din 24 noiembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Tg.J, în contradictoriu cu intimata reclamantă (fostă ) -, Autoritate Tutelară fiind Consiliul Local - Serviciul Autoritate Tutelară.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 iulie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - |
Red.Jud.
Tehn.2 ex
15.07.2009
Președinte:Tatiana RădulescuJudecători:Tatiana Rădulescu, Paraschiva Belulescu, Mihaela Loredana
| ← Plasament. Decizia 447/2009. Curtea de Apel Cluj | Supraveghere specializată. Decizia 56/2008. Curtea de Apel... → |
|---|
