Tagada paternitatii. Decizia 121/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 121
Ședința publică de la 04 Februarie 2009
PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
JUDECĂTOR 2: Nela Drăguț
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâta, domiciliată în Tg. J, str. 22 2.. 32,. 3,. 2, jud. G, împotriva deciziei civile nr. 366 din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant G, domiciliat în Tg. J, str. -,. 17,. 1,. 14, jud. G, autoritate tutelară fiind CONSILIUL LOCAL TG. J - SERVICIUL AUTORITATE TUTELARĂ, cu sediul în Tg. J,-, jud. G, având ca obiect tăgadă paternitate.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenta pârâtă, personal și intimatul reclamant G, personal, lipsind autoritatea tutelară CONSILIUL LOCAL TG. J - SERVICIUL AUTORITATE TUTELARĂ.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței depunerea întâmpinării în 2 exemplare și a unui set de înscrisuri de către intimatul reclamant G, după care;
La solicitarea instanței, recurenta pârâtă a prezentat cartea de identitate în care figurează cu adresa de domiciliu în Tg. J, str. 22 2.. 32,. 3,. 2, jud. G, eliberată la data de 16.08.2002.
Recurenta pârâtă a depus la dosar certificat de nomenclatură-/14.01.2009 și un set de facturi fiscale emise pe numele acesteia și la aceeași adresă de domiciliu din str. 22 2.
Intimatul reclamant Gap recizat că strada 22 2. este fosta stradă 8 -, diferită de strada -, care întretaie str. 22 2.
Recurenta pârâtă a confirmat faptul că strada 22 2. este fosta stradă 8 -, așa cum rezultă și din certificatul de nomenclatură stradală depus la dosar; strada 22 2. este diferită de strada -.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurenta pârâtă a depus concluzii scrise, solicitând admiterea recursului, așa cum a fost formulat, casarea ambelor hotărâri pronunțate în cauză și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Intimatul reclamant Gas olicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârilor pronunțate în cauză ca fiind legale și temeinice.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Tg. J, la data de 24.03.2006, reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâta, solicitând, în contradictoriu cu Autoritatea Tutelară - Consiliul Local Tg. J, să se constate că nu el este tatăl minorei, născută la 31 ianuarie 2006.
În motivarea acțiunii a arătat că în urmă cu circa 6 ani a intrat în relații de concubinaj cu pârâta, aceasta a născut la 31 ianuarie 2006 minora, reclamantul a recunoscut-o prin declarația la Oficiul stării civile, dar ulterior a aflat că pe o perioadă de un an înainte de nașterea minorei pârâta a întreținut relații și cu alți bărbați.
Reclamantul este la o vârstă înaintată și nu mai are capacitate de procreare, așa încât recunoașterea lui că este tatăl minorei nu corespunde realității, că a recunoscut paternitatea minorei la rugămintea pârâtei, care avertiza că în caz contrar se va sinucide.
Prin sentința civilă nr.6617/31.10.2006, Judecătoria Tg. Jar espins acțiunea reclamantului, reținând că proba științifică necesară pentru soluționarea cauzei nu s-a realizat din culpa părților, iar din probele aflate la dosar rezultă că reclamantul este tatăl minorei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul G criticând-o ca netemeinică și nelegală, iar prin decizia civilă nr.33A/07.02.2007, a Tribunalului Gorj, s-a admis apelul declarat de apelantul reclamant G, a fost desființată sentința și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
După rejudecare, Judecătoria Tg. J, prin sentința civilă nr. 4640/12.06.2008, a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul G, împotriva pârâtei și în contradictoriu cu Autoritatea Tutelară- Consiliul Local Tg.
S-a constatat că reclamantul nu este tatăl minorei, născută de pârâtă la 31.01.2006, CNP - și s-a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni în registrul de stare civilă al Primăriei Mun. Tg. J, cu privire la numele tatălui minorei.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că la rejudecare, deși a fost citată pentru nouă termene de judecată, pentru unele termene chiar cu mențiunea expresă a prezentării la interogatoriu, pârâta nu s-a prezentat în instanță și nici nu a formulat întâmpinare, iar la solicitarea reclamantului a încuviințat efectuarea în cauză a unei expertize serologice complexe la INML Minovici-B pentru a se stabili dacă reclamantul este sau nu tatăl minorei, născută la 31 ianuarie 2006.
S-a mai reținut că, deși reclamantul s-a prezentat la INML Minovici-B la 10.03.2008 și 02.06.2008, termene stabilite de instanță și despre care a fost încunoștințată și pârâta, proba nu a putut fi administrată datorită neprezentării pârâtei și minorei, iar la cercetarea judecătorească efectuată anterior casării pârâta a fost citată cu mențiunea prezentării la interogatoriu, cu mandate de aducere și a fost chiar amendată, dar nu s-a prezentat, din procesele-verbale întocmite cu ocazia executării mandatelor de aducere rezultând refuzul expres al pârâtei de a se prezenta în instanță.
În motivarea sentinței instanța a mai reținut că, potrivit art.225 pciv. dacă partea, fără motive temeinice, refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfățișează, instanța poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină sau numai ca un început de dovadă în folosul părții potrivnice și din declarațiile martorilor audiați a reținut că relația dintre reclamant și pârâtă se terminase cu mult înainte de nașterea minorei.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că motivarea în drept a sentinței civile trebuia să cuprindă dispozițiile Codului d e procedură civilă, Codului familiei și în special Legea 119/1996 privind actele de stare civilă completată și modificată și după menționarea soluției se va consemna dacă hotărârea este supusă apelului sau recursului și în ce termen, ori dacă este definitivă sau irevocabilă.
Singura adresă la care a locuit și locuiește este cea arătată în certificatul de nomenclatură stradală, iar instanța de judecată putea să facă aplicarea disp.art. 95 Cod pr. civilă pentru ca procedura citării să fie îndeplinită.
A mai criticat sentința și cu privire la timbrajul cererii, susținând că reclamantul nu a timbrat corespunzător având în vedere că potrivit art. 7 lit.c din Legea 146/1997, acțiunea introdusă trebuia să fie timbrată conform nivelului ajustat pe anul 2006 cu suma de 6 lei și chitanța era pe numele lui, însă instanța la rejudecare nu a mai verificat timbrajul, soluționând cauza pe fond.
Ca un alt motiv de apel s-a mai susținut că efectuarea expertizei privind capacitatea de procreare nu s-a realizat din culpa exclusivă a intimatului și nu a fost citată legal pentru a se prezenta la IML B împreună cu minora.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a mai susținut că sentința civilă este nulă conform art. 105 alin. 2 Cod pr. civilă, pentru nerespectarea dispoz. art. 261 Cod pr. civilă, iar hotărârea criticată nu poartă nici o semnătură nici la președinte, nici la grefier.
Intimatul Gad epus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că apelanta are studii juridice și a dat dovadă de rea credință, făcând tot posibilul să obstrucționeze mersul procesului însă, a avut cunoștință de toate termenele de judecată.
Tribunalul Gorj, prin decizia civilă nr. 366 din 01.10.2008, a respins ca nefondat apelul civil declarat de apelanta pârâtă împotriva sentinței civile nr. 4640/12.06.2008, pronunțată de Judecătoria Tg. J, în dosarul nr-.
Pentru a se pronunța astfel, s-au reținut următoarele:
Prin cererea adresată instanței la 24.03.2006, timbrată cu suma de 100.000 lei ROL, taxă de timbru judiciar și 3000 lei ROL timbru judiciar, așa cum rezultă din rezoluția judecătorului de serviciu, reclamantul a solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să se constate că nu este tatăl minorei, născută la 31.01.2006.
După rejudecare, cauza a fost înregistrată la Judecătoria Tg. J, sub nr- și deci cererea a fost timbrată corespunzătore în primul ciclu procesual și nu se mai impunea timbrarea din nou după casarea cu trimitere.
Potrivit dispoz. art. 266 ( alin. 3) Cod pr. civilă, hotărârea se comunică părților în copie în cazul când aceasta este necesară pentru curgerea termenului de solicitare a apelului sau recursului, astfel că hotărârea a fost comunicată pârâtei și a luat cunoștință de conținutul acesteia, așa cum rezultă din motivele de apel depuse.
S-a mai reținut că pârâta a fost citată la ambele adrese, iar din adresa dată de apelantă cu ocazia declarării apelului a rezultat că locuiește pe str. 22 2.. 32,. 3,. 2 G și nu pe str. -, însă este schimbată numai denumirea străzii fiind vorba de același bloc, același apartament și aceeași scară, ceea ce înseamnă că avea cunoștință de judecarea cauzei având în vedere că și hotărârea a fost comunicată la aceeași adresă.
Din actele depuse de reclamant la instanța de fond a rezultat că acesta s-a prezentat la data de 12.02.2008 la IML C la Laboratorul de serologie în vederea efectuării spermogramei, dar nu s-a putut recolta probă de spermă, iar la solicitarea reclamantului instanța a încuviințat efectuarea unei expertize serologice complexe la INML Minovici B, însă reclamantul s-a prezentat la două termene 10.03.2008 și 02.06.2008, termene stabilite de instanță, proba nu a putut fi administrată datorită neprezentării pârâtei și minorei.
Din analiza motivelor de apel invocate de pârâtă s-a constatat că aceasta nu solicită efectuarea unei expertize pentru a se stabili dacă reclamantul este sau nu tatăl minorei, ci critică sentința pe motive de nelegalitate în raport de citarea sa și de timbrarea necorespunzătoare a cererii.
În termen legal, împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate deoarece soluționarea cauzei atât în instanța de fond cât și în instanța de apel s-a făcut prin încălcarea procedurii de citare, prin indicarea eronată a numelui străzii, situație în care hotărârea este nulă conform art. 105 Cod pr. civ.; hotărârea nu cuprinde motivele de drept care au format convingerea instanței, fiind încălcate dispoz. art. 261 Cod pr. civ.; lipsa semnăturilor din sentința apelată constituie motiv de nulitate a hotărârii de fond; a fost încălcat rolul activ al judecătorului, nefiind administrate probele încuviințate; nu au fost achitate taxele de timbru aferente în condițiile Lg. 146/1997; instanța în mod greșit nu a făcut aplicarea dispoz. art. 95 Cod pr. civ.
S-a depus la dosar în scop probator certificatul de nomenclatură stradală, potrivit căruia str. 8 - a fost schimbată în str. 22 19879, blocul 3 devenind blocul 32, precum și facturi de expedieri a produselor la această adresă, iar pârâtul a depus întâmpinare, prin care a contestat susținerile recurentei.
Criticile formulate nu sunt întemeiate, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art. 723 Cod pr. civ. drepturile procedurale trebuie exercitate cu bună-credință și potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege.
Abuzul de drept procesual constituie o varietate a abuzului de drept, concretizată în exercitarea unui drept procesual cu rea-credință, contrar scopului în vederea căruia a fost recunoscut de lege.
Examinând cauza de față se constată că recurenta pârâtă a avut în mod constant o atitudine subiectivă rău voitoare în ceea ce privește procesul intentat de reclamantul
Cu toate că procesul s-a judecat în două cicluri procesuale, pârâta a refuzat în mod constant să se prezinte în instanță pentru a susține interesele minorei a cărei paternitate era tăgăduită.
Este adevărat că pe tot parcursul procesului pârâta a fost citată în str. - și nu str. 22 2. însă restul adresei privind blocul, scara și apartamentul au fost indicate corect.
La dosarul cauzei se află fotografii din care rezultă că blocul 32 este un bloc în formă de L, cu o parte a laturii pe strada - și o altă latură pe str. 22 2. situație ce a și creat posibilitatea citării în str. - și nu în str. 22 2.
Procedura de citare însă s-a efectuat prin afișarea actului pe ușa apartamentului din blocul 32, situație în care nu se poate reține că procedura de citare a fost viciată și că s-a produs pârâtei o vătămare pentru a se putea invoca atât nulitatea prev. de art. 100 alin.3 Cod pr. civ. pentru mențiunile de la pct. 4, cât și nulitatea întregii hotărâri judecătorești în condițiile art. 105 Cod pr. civ.
- mult, la instanța de fond, tocmai pentru a se apăra interesul minorei a cărei paternitate făcea obiectul tăgăduirii, s-a luat măsura citării și chiar a aducerii pârâtei în fața instanței prin organele de poliție, fiind emis mandat în acest sens, chiar dacă legea de procedură civilă nu prevede această modalitate pentru niciuna din părțile implicate în litigiu.
Așa cum rezultă din procesul-verbal încheiat la 14.09.2006, de către agentul din cadrul Poliției Tg. J, acesta s-a deplasat la locuința din str. -,. 32,2, unde i s-a răspuns de către pârâtă, dar care a declarat că, deși are cunoștință de termenul de judecată, refuză primirea mandatului de aducere, tocmai pentru că aceasta nu era o modalitate de citare în procesul civil.
Cu toate acestea, instanța de fond a insistat în ideea prezentării pârâtei prin mandat de aducere, tocmai pentru a nu se invoca neîndeplinirea procedurii de citare de către această parte, care evident a cunoscut derularea procesului, în mod constant a refuzat prezentarea în fața instanței.
Faptul că în mod notoriu blocul se află situat și pe strada - rezultă și din fotografiile depuse la dosar, pe bloc fiind inscripționată această stradă, precum și din declarațiile părinților pârâtei, așa cum sunt consemnate de agentul de poliție în procesul - verbal din 10.09.2006, aceștia precizând că fiica lor locuiește pe str. -,. 32,.3,.2.
Procedurile au fost afișate chiar pe ușa apartamentului, așa cum s-a mai precizat, astfel încât instanța constată că procedura de citare s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale cuprinse în art. 100 Cod pr. civ. art. 95 Cod pr. civ. negăsindu-și aplicabilitatea în speța de față, deoarece se referă la situația în care reclamantul nu cunoaște domiciliul pârâtului.
Pe de altă parte, pentru ca nulitatea să afecteze actul procedural trebuie să se demonstreze producerea unei vătămări, ce nu poate fi înlăturată altfel. Chiar dacă reclamantului i s-a admis acțiunea împotriva pârâtei, nu se poate considera că aceasta a suferit o vătămare prin neîndeplinirea procedurii de citare prin consemnarea str. - în loc de 22 2. atât timp cât toate probele din dosar converg spre dovedirea faptului cunoașterii de către pârâtă a tuturor termenelor de judecată, citația fiind afișată chiar pe ușa apartamentului locuit de pârâtă.
Neefectuarea expertizelor serologice, ADN nu este imputabilă reclamantului care, așa cum rezultă din probele dosarului, s-a prezentat de mai multe ori la laboratorul de expertiză, dar aceasta nu s-a putut efectua din cauza lipsei mamei și a minorei care trebuia testată.
Motivarea instanțelor s-a făcut raportat la probele administrate în cauză și la poziția procesuală constată a pârâtei în ambele cicluri procesuale, astfel încât nu se poate reține că au fost încălcare dispoz. art. 261 Cod pr. civ. privind nemotivarea hotărârii în fapt și în drept conform pct. 5 din textul de lege.
Hotărârile pronunțate în cauză sunt semnate de către judecătorii participanți la judecată, iar eventuala lipsă a semnăturilor de pe hotărâri nu atrage nulitatea hotărârii, nulitatea acționând numai în situația în care nu ar fi semnată de către judecătorii participanți la judecată minuta întocmită la încheierea deliberării, potrivit art. 258 Cod pr. civ. Pe de altă parte, hotărârea comunicată reprezintă o copie de pe originalul hotărârii din dosar, iar această copie nu este obligatoriu să fie semnată de către judecători, aceștia având obligația legală de a semna numai hotărârea originală, nu și copiile acesteia, situație pe care pârâta o cunoaște având în vedere profesia pe care o exercită, juristă la..
Neachitarea corespunzătoare a taxei de timbru nu constituie motiv de anulare a hotărârilor judecătorești, aceasta putându-se complini chiar în calea de atac a recursului, în condițiile Lg. 146/1997, însă verificând dosarul cauzei se constată că au fost achitate taxele de timbru corespunzătoare obiectului acestuia.
Atât instanța de fond cât și instanța de apel a avut rol activ, în conformitate cu dispoz. art. 129 Cod pr. civ. așa cum rezultă chiar din expunerea de mai sus, luând toate măsurile pentru ca pârâta să se prezinte în instanță pentru a se putea administra probele cu expertiză încuviințate și aduse la cunoștința acesteia prin adresele de la dosar.
În considerarea celor de mai sus, urmează ca, aplicând art. 312 alin.1 Cod pr. civ. să se respingă ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta, domiciliată în Tg. J, str. 22 2.. 32,. 3,. 2, jud. G, împotriva deciziei civile nr. 366 din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant G, domiciliat în Tg. J, str. -,. 17,. 1,. 14, jud. G, autoritate tutelară fiind CONSILIUL LOCAL TG. J - SERVICIUL AUTORITATE TUTELARĂ, cu sediul în Tg. J,-, jud.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
-
Grefier,
Red. jud. -
Tehn.
2 ex./12.02.2009
Președinte:Mihaela Loredana Nicolau AlexandroiuJudecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Nela Drăguț
| ← Divort. Decizia 69/2009. Curtea de Apel Craiova | Divort. Decizia 1426/2009. Curtea de Apel Craiova → |
|---|
