Tagada paternitatii. Decizia 407/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 407/2010-
Ședința publică din 25.02.2010
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța
JUDECĂTOR 2: Trif Doina
JUDECĂTOR 3: Moșincat
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul reclamant G, cu domiciliul în M,-, județul B, în contradictoriu cu intimata pârâtă cu domiciliul în O,-, - 64,. 2, județul B, împotriva deciziei civile nr. 134/A din data de 27.04.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect tăgada paternității.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă intimata pârâtă personal, lipsă fiind recurentul reclamant.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este legal timbrat, fiind achitată taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și faptul că, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 15.02.2010, întâmpinare formulată de intimata pârâtă, și o cerere formulată de recurentul reclamant prin care solicită a se lăsa cauza la sfârșitul dezbaterilor întrucât la ora 9 este programat la un test psihologic la Poliția, după care:
Față de cererea formulată de recurentul reclamant prin care solicită a se lua cauza la sfârșitul dezbaterilor, cauza a fost strigată la ora 11,25, aceasta fiind ultima cauză pe rol.
Intimata pârâtă arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.
Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimata pârâtă solicită respingerea recursului conform întâmpinării, respectiv, menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
rin sentința civila nr.8078 din 10 dec.2008, s-a respins cererea formulata de reclamantul - împotriva paratei, fără cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța aceasta soluție, instanța de fond a reținut ca părțile s-au căsătorit la data de 02.09.2006, aspect ce rezulta din certificatul de casatorie nr. 1251 /2006 emis de Primăria Mun.O, iar la data de 18.05.2007 s-a născut in loc. O, jud.B minorul, conform Certificatului de naștere nr. 2110/05.06.2007 emis de Primăria Mun..
constatat ca, din raportul de expertiza medico-legala nr. 1317/Ii/d/2/05.05.2007 efectuat de Serviciul medico-legal B-O, rezulta că minorul " -" a putut fi conceput in perioada cuprinsa intre 11.08.2006 - 05.09.2006, mai probabil in jurul datei de 24.08.2006, iar din Raportul de expertiza medico-legala privind cercetarea paternității nr. 3983 efectuat de Institutul de Medicina Legala T, la data de 14.05.2008 rezulta ca, probabilitatea de paternitate a reclamantului asupra copilului este de 99,99909 %.
A mai reținut conform Raportului de expertiza medico -legala nr. 3927/10.11.2008 întocmit de Institutul de Medicina Legala Tg.M, faptul ca capacitatea de procreare a reclamantului este ușor diminuată,dar păstrată,
De asemenea a constatat ca reclamantul nu si-a dovedit susținerile, si in raport de concluziile rapoartelor de expertiza medicale dispuse in cauza, in baza art 54 cod fam a respins cererea ca nefondata.
Împotriva acestei sentințe in termen legal la data de 15.01.2009, reclamantul Gad eclarat recurs, solicitând instanței al admite și a admite acțiunea așa cum a fost formulată.
Prin decizia civilă nr. 134 din data de 27.04.2009 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Bihor a respins ca nefondat apelul civil declarat de recurentul G în contradictoriu cu intimata împotriva sentinței civile nr.8078 din 10.10.2008 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care a păstrat-o în totalitate.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente:
Criticile aduse sentinței recurate au fost apreciate de instanță ca fiind nefondate, deoarece din expertiza medico-legala nr. 1317/Ii/d/2/05.05.2007 efectuata de Serviciul medico-legal B-O, rezulta ca minorul " -", a putut fi conceput in perioada cuprinsa intre 11.08.2006 - 05.09.2006, mai probabil in jurul datei de 24.08.2006, iar din Raportul de expertiza medico-legala privind constatarea paternității nr. 3983 efectuat de Institutul de Medicina Legala T, la data de 14.05.2008 rezulta ca probabilitatea de paternitate a reclamantului asupra copilului este de 99,99909 %.
Pentru lămurirea pe deplin a situației de fapt reliefate de câtre parți si in virtutea rolului activ al instanței de judecata, așa cum acesta este reglementat de dispoz. imperative cuprinse in art. 129 alin. (5) proc. civ. in cauza s-a impusefectuarea expertizelor medico-legale de specialitate, care sa ateste, daca era cu putința ca apelantul sa fie tatăl copilului, a cărui paternitate se contesta in cauza, pentru pronunțarea unei soluții legale si temeinice,si care sa cuprindă un ansamblu probator cat mai diversificat si care sa înlăture orice urma de îndoiala in speța.
Aceste lucrări de specialitate, au fost incuviintate de instanta, in considerarea si a împrejurării ca proba științifica de specialitate are o forța probanta covârșitoare, in detrimentul celei testimoniale, care lasa loc de subiectivism si care, singura, nu poate duce la stabilirea cu certitudine a faptului ca apelantul este cu adevărat tatăl minorului.
Instanța a avut in vedere si faptul ca daca expertiza medico-legala, nu îl exclude pe parat de la paternitatea minorului, împrejurarea ca acesta are o capacitate redusa de procreare, nu este de natura sa înlăture prezumția de paternitate.
Probele s-au administrat in cauza, in raport de obiectul dedus judecații, cu respectarea principiului contradictorialității in procesul civil, care consta in posibilitatea acordata parților de a participa in mod activ la prezentarea si argumentarea drepturilor lor si dovedirea acestora in cursul desfasurarii judecații.
In speta instanta a, dat partilor posibilitatea de a-si susține si argumenta dovezile, de a invoca probe, de a cunoaște dovezile solicitate de adversar, de a ridica si cunoaște excepțiile de procedura, insa se constata ca apelantul nu a solicitat audierea vreunui martor pentru dovedirea susținerile sale.
In raport de dis part.1169 civ, oricine pretinde un drept trebuie sa dovedeasca existenta acestuia, caci astfel dreptul sau este lipsit de orice eficienta juridica.
Astfel, instanța a reținut că starea de "neputinta" prevazuta de lege privește existenta unei situații obiective, care se cere a fi dovedita si din care sa rezulte fie ca soțul s-a aflat intr-o imposibilitate ce urmează a fi confirmata pe calea probei științifice, fie ca el s-a aflat, din alte cauze, de asemenea, obiective, in imposibilitate de a avea legături cu soția sa in perioada concepției.
In speța, nu s-a făcut nici o dovada in sensul celor arătate mai sus, soluția fiind pronunțata pe baza expertizelor de specialitate efectuate in cauza, motiv pentru care apelul a fost respins ca neîntemeiat.
Împotriva acestei decizii, în termen, legal timbrat cu 6,66 RON prin chitanță fiscală și timbru judiciar, a declarat recurs apelantul G, solicitând admiterea acestuia.
Prin motivele de recurs s-a invocat că s-au căsătorit la 02.09.2006, iar în urma unui control din 01.11.2006 s-a constatat că pârâta era însărcinată de 10 săptămâni, raportul expertizei datei probabile a concepției confirmând că data concepției a fost 24.08.2006, anterior căsătoriei. În întâmpinare, aceasta a sugerat ca dată a concepției începutul lunii august iar la triplul-test la a declarat că ultimul ciclu l-a avut în 19.08.2006, ceea ce infirmă că ar fi rămas însărcinată înaintea acestei date. După căsătorie și naștere, i-a sugerat că a rămas însărcinată după 10.09.2006.
A rămas surprins la aflarea după căsătorie a faptului că este însărcinată pârâta, deoarece el nu obținuse erecția, a apelat și la ajutor medical în acest sens, iar analizele din 05.09.2009 au conchis că șansele de procreare sunt foarte mici. Copilul are grupa sanguină 0 1, iar ei A II, rezultatele analizelor sunt diferite, astfel că, a cerut un test în Germania pe care pârâta l-a refuzat.
După o lună de la căsătorie, nu i-a mai permis să locuiască în domiciliul conjugal, doar în februarie 2007 l- chemat acasă. După naștere i-a înscenat o acțiune la poliție și din 01.06.2007 i- interzis accesul la domiciliu, tot mariajul durând 45 de zile. S-a dus fără el la maternitate, iar mama ei l- întrebat ce caută acolo, nu l-au consultat cu privire la prenumele copilului, singurul lui drept este de-a da bani. El a dorit să poarte copilul și prenumele de, alături de, dar s-au făcut demersuri pentru ca acesta să fie schimbat.
Obținerea foii de observație a fost tergiversată mai bine de 6 luni pentru împiedicarea analizei ADN, la fel și cea a datei probabile a concepției. Solicită ca probele de sânge prelevate la IML de la el, copil și mamă să fie sigilate.
Nu s-a motivat în drept cererea de recurs.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea recursului.
Examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța constată următoarele:
Recurentul s-a căsătorit cu intimata pârâtă la data de 02.09.2006 în localitatea O, iar conform certificatului medical constatator al născutului nr. 1679/23.05.2007 eliberat de Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie O - fila 6 dosar fond -, la data de 18 mai 2007 s-a născut minorul, prenumele acestuia însă în certificatul de naștere - fila 13 - fiind doar.
Ca urmare a promovării prezentului litigiu, fiind contestată paternitatea minorului, instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize medico-legale având ca obiect cercetarea paternității, astfel că, potrivit raportului având nr. 3983/14.05.2008 întocmit de Institutul de Medicină Legală T - filele 40 - 42 - s-au recoltat probe de sânge de la tatăl recurent, minor și mama intimată, la data de 10.03.2008, concluzia acestui raport a fost în sensul că, posibilitatea de paternitate a recurentului asupra copilului este de 99,99909%, paternitatea fiind confirmată la nivelul tuturor locilor analizați.
Referitor la data probabilă concepției minorului, conform raportului de expertiză medico-legală, întocmit de Serviciul Medico-legal B O - fila 46 dosar fond - aceasta s-a stabilit că putea fi în perioada cuprinsă între 11.08.2006 și 05.09.2006, mai probabil în jurul datei de 24.08.2006.
Cât privește capacitatea de procreare a recurentului, conform Institutului de Medicină legală din Târgul M - fila 67 - capacitatea de procreare a acestuia este ușor diminuată, dar păstrată, concluzii emise la data de 10.11.2008, astfel că, din acest punct de vedere, apărarea acestuia în sensul că șansele de concepție erau foarte mici, sunt nefondate, mai mult, acesta este rezultatul din anul 2009, ori concepția minorului a avut loc cu mul timp înainte, în anul 2006.
Probele administrate, arătate mai sus, nu au fost contradictorii, nu au avut concluzii diferite. Ori, întrucât probabilitatea ca recurentul să fie tatăl minorului s-au apreciat ca fiind de 99,99909%, nu se mai impunea, într-adevăr, suplimentarea acestora. Faptul că recurentul are o capacitate redusă de procreare nu poate duce la concluzia că prezumția de paternitate se impune a fi înlăturată.
Cât privește data exactă concepției minorului, aceasta nu poate fi decât una probabilă, iar în speță recurentul nu a produs dovezi din care să reiasă că intimata ar fi întreținut relații sexuale cu un alt, faptul că nu era sigură în ceea ce privește data exactă concepției, nu este de natură a înlătura concluziile rapoartelor de expertiză de specialitate administrate în cauză.
Faptul că intimata nu i-a permis recurentului să locuiască împreună, că nu l-a anunțat când a mers la maternitate, că nu i-a respectat dorința referitor la prenumele minorului, că foaia de observație a copilului s-a obținut într-un interval de timp mare, nu sunt aspecte de natură a modifica cele expuse și analizate de instanța de fond și apel.
Luând în considerare cele expuse, nefiind aplicabile dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime decizia recurată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurentul reclamant G, cu domiciliul în M,-, județul B, în contradictoriu cu intimata pârâtă cu domiciliul în O,-, - 64,. 2, județul B, împotriva deciziei civile nr. 134/A din data de 27.04.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 25.02.2010.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat hotărâre în concept - judecător - - - - - 05.03.2010
- judecători fond -
- judecători apel -,
- dact. gref. - 05.03.2010 - 4 ex.
- emis 2 com. - 05.03.2010 - G,
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Moșincat
| ← Divort. Decizia 77/2009. Curtea de Apel Constanta | Divort. Decizia 775/2009. Curtea de Apel Pitesti → |
|---|
