Tagada paternitatii. Decizia 607/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE Nr.607
Ședința publică de la 07 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 3: Paula Păun
Grefier: - - - -
*****
Pe rol, judecarea judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea -, împotriva deciziei civile nr.121 din 04 februarie 2009 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul G și Autoritatea tutelară Consiliul Local Tg.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns contestatoarea -, personal și prin procurator și intimatul G, lipsind Autoritatea Tutelară Consiliul Local Tg.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Procurator, pentru contestatoarea -, a depus procură judiciară specială și copie de pe cartea de identitate a contestatoarei.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare, punându-i în vedere procuratorului contestatorului că, în raport de dispozițiile art. 68 alin. 4 Cod procedură civilă, nu poate depune decât concluzii scrise.
Procurator, pentru contestatoarea -, a solicitat admiterea contestației în anulare, anularea deciziei atacate și fixarea unui termen de judecată, pentru rejudecarea recursului. A depus concluzii scrise.
Intimatul Gas olicitat respingerea contestației în anulare și menținerea deciziei civile atacate, ca temeinică și legală. A depus concluzii scrise.
CURTEA:
Asupra contestației în anulare de față.
1. Prin sentința civilă nr. 4640/12.06.2008 pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr. 4955/M/ 2006 s-a admis acțiunea civilă în tăgada paternității formulată de reclamantul G, împotriva pârâtei și în contradictoriu cu Autoritatea Tutelară - Consiliul Local Tg.
S-a constatat că reclamantul nu este tatăl minorei, născută la 31.01.2006, CNP - și s-a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni în registrul de stare civilă al Primăriei Mun. Tg. J, cu privire la numele tatălui minorei.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că la rejudecare, deși a fost citată pentru nouă termene de judecată, pârâta nu s-a prezentat în instanță și nici nu a formulat întâmpinare, iar la solicitarea reclamantului a încuviințat efectuarea în cauză a unei expertize serologice complexe la INML Minovici - B pentru a se stabili dacă reclamantul este sau nu, tatăl minorei.
S-a mai reținut că, deși reclamantul s-a prezentat la INML Minovici-B la 10.03.2008 și 02.06.2008, termene stabilite de instanță și despre care a fost încunoștințată și pârâta, proba nu a putut fi administrată datorită neprezentării pârâtei și minorei, iar la cercetarea judecătorească efectuată anterior casării, pârâta a fost citată cu mențiunea prezentării la interogatoriu, cu mandate de aducere și a fost chiar amendată, dar nu s-a prezentat, din procesele-verbale întocmite cu ocazia executării mandatelor de aducere rezultând refuzul expres al pârâtei de a se prezenta în instanță.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta - criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că motivarea în drept a sentinței civile trebuia să cuprindă dispozițiile Codului d e procedură civilă, Codului familiei și în special Legea 119/1996 privind actele de stare civilă completată și modificată și după menționarea soluției se va consemna dacă hotărârea este supusă apelului sau recursului și în ce termen, ori dacă este definitivă sau irevocabilă.
Singura adresă la care a locuit și locuiește este cea arătată în certificatul de nomenclatură stradală, iar instanța de judecată putea să facă aplicarea disp.art. 95 Cod pr. civilă pentru ca procedura citării să fie îndeplinită.
A mai criticat sentința și cu privire la timbrarea cererii, susținând că reclamantul nu a timbrat corespunzător, un alt motiv de apel susținând că efectuarea expertizei privind capacitatea de procreare nu s-a realizat din culpa sa exclusivă și nu a fost citată legal pentru a se prezenta la IML B împreună cu minora.
Intimatul Gad epus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că apelanta are studii juridice și a dat dovadă de rea credință, făcând tot posibilul să obstrucționeze mersul procesului însă, a avut cunoștință de toate termenele de judecată.
2. Prin decizia civilă nr. 366 din 01.10.2008, Tribunalul Gorja respins ca nefondat apelul civil declarat de apelanta pârâtă - împotriva sentinței civile nr. 4640/12.06.2008, pronunțată de Judecătoria Tg. J, în dosarul nr-.
Pentru a se pronunța astfel, s-au reținut următoarele:
Prin cererea adresată instanței la 24.03.2006, timbrată cu suma de 100.000 lei ROL, taxă de timbru judiciar și 3000 lei ROL timbru judiciar, așa cum rezultă din rezoluția judecătorului de serviciu, reclamantul a solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să se constate că nu este tatăl minorei, născută la 31.01.2006.
După rejudecare, cauza a fost înregistrată la Judecătoria Tg. J, sub nr- și deci cererea a fost timbrată corespunzătore în primul ciclu procesual și nu se mai impunea timbrarea din nou după casarea cu trimitere.
Potrivit dispoz. art. 266 ( alin. 3) Cod pr. civilă, hotărârea se comunică părților în copie în cazul când aceasta este necesară pentru curgerea termenului de solicitare a apelului sau recursului, astfel că hotărârea a fost comunicată pârâtei și a luat cunoștință de conținutul acesteia, așa cum rezultă din motivele de apel depuse.
S-a mai reținut că pârâta a fost citată la ambele adrese, iar din adresa dată de apelantă cu ocazia declarării apelului a rezultat că locuiește pe str. 22 2.. 32,. 3,. 2 G și nu pe str. -, însă este schimbată numai denumirea străzii fiind vorba de același bloc, același apartament și aceeași scară, ceea ce înseamnă că avea cunoștință de judecarea cauzei având în vedere că și hotărârea a fost comunicată la aceeași adresă.
Din actele depuse de reclamant la instanța de fond a rezultat că acesta s-a prezentat la data de 12.02.2008 la IML C la Laboratorul de serologie în vederea efectuării spermogramei, dar nu s-a putut recolta probă de spermă, iar la solicitarea reclamantului instanța a încuviințat efectuarea unei expertize serologice complexe la INML Minovici B, însă reclamantul s-a prezentat la două termene 10.03.2008 și 02.06.2008, termene stabilite de instanță, proba nu a putut fi administrată datorită neprezentării pârâtei și minorei.
Din analiza motivelor de apel invocate de pârâtă s-a constatat că aceasta nu a solicitat efectuarea unei expertize pentru a se stabili dacă reclamantul este sau nu tatăl minorei, ci a criticat sentința pe motive de nelegalitate în raport de citarea sa și de timbrarea necorespunzătoare a cererii.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs pârâta -, criticând-o pentru nelegalitate deoarece soluționarea cauzei atât în instanța de fond cât și în instanța de apel s-a făcut prin încălcarea procedurii de citare, prin indicarea eronată a numelui străzii, situație în care hotărârea este nulă conform art. 105 Cod pr. civ.; hotărârea nu cuprinde motivele de drept care au format convingerea instanței, fiind încălcate dispoz. art. 261 Cod pr. civ.; lipsa semnăturilor din sentința apelată constituie motiv de nulitate a hotărârii de fond; a fost încălcat rolul activ al judecătorului, nefiind administrate probele încuviințate; nu au fost achitate taxele de timbru aferente în condițiile Lg. 146/1997; instanța în mod greșit nu a făcut aplicarea dispoz. art. 95 Cod pr. civ.
3. Prin decizia civilă nr. 121/4 februarie 2009 pronunțată Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- a respins recursul declarat de pârâta -, împotriva deciziei civile nr. 366 din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant G, autoritate tutelară fiind CONSILIUL LOCAL TG. J - SERVICIUL AUTORITATE TUTELARĂ.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de recurs a avut în vedere următoarele considerente:
S- constatat că recurenta pârâtă a avut în mod constant o atitudine subiectivă, rău voitoare în ceea ce privește procesul intentat de reclamantul
Cu toate că procesul s-a judecat în două cicluri procesuale, pârâta a refuzat în mod constant să se prezinte în instanță pentru a susține interesele minorei a cărei paternitate era tăgăduită.
Este adevărat că pe tot parcursul procesului pârâta a fost citată în str. - și nu str. 22 2. însă restul adresei privind blocul, scara și apartamentul au fost indicate corect.
Procedura de citare însă s-a efectuat prin afișarea actului pe ușa apartamentului din blocul 32, situație în care nu se poate reține că procedura de citare a fost viciată și că s-a produs pârâtei o vătămare pentru a se putea invoca atât nulitatea prev. de art. 100 alin.3 Cod pr. civ. pentru mențiunile de la pct. 4, cât și nulitatea întregii hotărâri judecătorești în condițiile art. 105 Cod pr. civ.
Mai mult, la instanța de fond, tocmai pentru a se apăra interesul minorei a cărei paternitate făcea obiectul tăgăduirii, s-a luat măsura citării și chiar a aducerii pârâtei în fața instanței prin organele de poliție, fiind emis mandat în acest sens, chiar dacă legea de procedură civilă nu prevede această modalitate pentru niciuna din părțile implicate în litigiu.
Așa cum rezultă din procesul-verbal încheiat la 14.09.2006, de către agentul din cadrul Poliției Tg. J, acesta s-a deplasat la locuința din str. -,. 32,2, unde i s-a răspuns de către pârâtă, dar care a declarat că, deși are cunoștință de termenul de judecată, refuză primirea mandatului de aducere, tocmai pentru că aceasta nu era o modalitate de citare în procesul civil.
Cu toate acestea, instanța de fond a insistat în ideea prezentării pârâtei prin mandat de aducere, tocmai pentru a nu se invoca neîndeplinirea procedurii de citare de către această parte, care evident a cunoscut derularea procesului și în mod constant a refuzat prezentarea în fața instanței.
Procedurile au fost afișate chiar pe ușa apartamentului, așa cum s-a mai precizat, astfel încât instanța a constatat că procedura de citare s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale cuprinse în art. 100 Cod pr. civ. art. 95 Cod pr. civ. negăsindu-și aplicabilitatea în speța de față, deoarece se referă la situația în care reclamantul nu cunoaște domiciliul pârâtului.
În ceea ce privește neefectuarea expertizelor serologice și ADN, s-a apreciat că nu este imputabilă reclamantului care, așa cum rezultă din probele dosarului, s-a prezentat de mai multe ori la laboratorul de expertiză, dar aceasta nu s-a putut efectua din cauza lipsei mamei și a minorei care trebuia testată.
Curtea a mai reținut că hotărârile pronunțate în cauză sunt semnate de către judecătorii participanți la judecată, iar eventuala lipsă a semnăturilor de pe hotărâri nu atrage nulitatea hotărârii, nulitatea acționând numai în situația în care nu ar fi semnată de către judecătorii participanți la judecată minuta întocmită la încheierea deliberării, potrivit art. 258 Cod pr. civ. Pe de altă parte, hotărârea comunicată reprezintă o copie de pe originalul hotărârii din dosar, iar această copie nu este obligatoriu să fie semnată de către judecători, aceștia având obligația legală de a semna numai hotărârea originală, nu și copiile acesteia, situație pe care pârâta o cunoaște având în vedere profesia acesteia.
De asemenea, instanța de recurs stabilit că neachitarea corespunzătoare a taxei de timbru nu constituie motiv de anulare a hotărârilor judecătorești, aceasta putându-se complini chiar în calea de atac a recursului, în condițiile Lg. 146/1997, însă verificând dosarul cauzei s-a constatat că au fost achitate taxele de timbru corespunzătoare obiectului acestuia.
În final, s-a apreciat că atât instanța de fond cât și instanța de apel, au avut rol activ, în conformitate cu dispoz. art. 129 Cod pr. civ. așa cum rezultă chiar din expunerea de mai sus, luând toate măsurile pentru ca pârâta să se prezinte în instanță pentru a se putea administra probele cu expertiză încuviințate și aduse la cunoștința acesteia prin adresele de la dosar.
4. Împotriva acestei decizii recurenta pârâtă a formulat contestație în anulare, în termen, motivat și timbrat.
Motivele contestației în anulare sunt următoarele: respingând recursul, instanța a omis să cerceteze toate motivele de recurs invocate în cerere, astfel: nu au fost analizate cazurile de recurs prev. de art. 304 pct. 7 și pct. 9, dar și pct. 5 Cod procedură civilă. Arata că s-a invocat în cererea de recurs faptul că decizia civilă atacată nu cuprindea motivele care au condus la respingerea apelului și că hotărârea pronunțată de tribunal, s-a dat cu aplicarea greșită a legii.
Susține, așadar, că în măsura în care se analizau motivele de recurs invocate, instanța de recurs s-ar fi aflat în situația de a nu putea exercita controlul judiciar și, pe de altă parte, ar fi constatat că singura probă concludentă în cauză - expertiza medicală de stabilire a paternității prin amprentare genetică ADN, nu s-a realizat, dar nu din vina pârâtei, aceasta nefiind legal citată.
Al treilea motiv de recurs neanalizat complet, se referă la judecarea greșită a cauzei cu lipsă de procedură cu pârâta, aceasta nefiind legal citată la fond, astfel că hotărârea pronunțată era nulă, impunându-se casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare. În această privință, contestatoarea arată că în mod greșit s-a concluzionat că procedura de citare a fost legal îndeplinită, în strada -, iar nu în strada 22 2. contrar certificatelor de nomenclatură stradală și a facturilor de utilități depuse la dosar, înscrisuri ce au fost fără temei legal înlăturate, dându-se în mod greșit valoare probantă unor planșe fotografice și unui proces verbal întocmit de agentul de poliție.
De asemenea, mai arată că, un alt aspect invocat ca motiv de recurs pe care instanța nu l-a analizat, este cel referitor la timbraj - și susține că la dosar nu există nicio chitanță din care să reiasă achitarea taxei de timbru de către
Invocă în drept, dispozițiile art. 317 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă.
Deși sunt invocate aceste dispoziții legale, față de motivele arătate și dezvoltarea acestora, rezultă că în cauză se invocă disp. art. 318 teza II Cod procedură civilă.
Se solicită admiterea contestației, anularea deciziei și fixarea unui termen pentru rejudecarea recursului.
Intimatul a depus concluzii scrise, solicitând respingerea contestatiei în anulare ca nefondată.
De asemenea, contestatoarea a depus concluzii scrise, reiterând susținerile din cererea de contestație în anulare.
Contestația în anulare de față este neîntemeiată și se va respinge ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Contestația în anulare specială este o cale de atac extraordinară, de retractare, ce se poate exercita în cazurile anume prevăzute de art. 318. pr. civ.
Potrivit disp. art. 318 teza II Cod procedură civilă, hotărârile instanței de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare.
Instanța de recurs, de regulă examinează fiecare motiv de recurs care se încadrează în cazurile prevăzute de lege și care sunt invocate de parte, iar motivele de ordine publică - în măsura existenței acestora, se ridică și din oficiu indiferent de momentul procesual, fiind puse în dezbaterea părților.
Instanța de recurs este în drept și să sistematizeze motivele de recurs, în măsura in care exista mai multe motive din cele prev de art. 304 pct. 1 - 9 Cod procedura civila, pentru o analiză logica si raționala a caii de atac și să aprecieze care din motivele de recurs este determinant pentru lămurirea raporturilor juridice dintre părți, să-l examineze cu prioritate, apreciind că discutarea și rezolvarea acestui motiv face inutilă cercetarea celorlalte motive subsumate si a celorlalte argumente prezentate, răspunzându-se recursului prin considerente unice și valabile în mod corespunzător pentru toate criticile.
De asemenea, instanța de recurs este în drept să grupeze motivele și argumentele folosite de recurent care au elemente comune, fiind apte de a fi analizate din aceiași perspectivă în fapt și în drept și de a primi aceiași soluție și să aprecieze că discutarea motivelor de casare în acest mod, comasat, face inutilă cercetarea distinctă a fiecărui motiv, răspunzându-se recursului prin considerente comune fiecărui grup de motive în parte.
In cauza, recurenta pârâtă criticat solutia data în apel prin care s-a menținut hotărârea primei instanțe, care admis acțiunea reclamantului în tăgăduirea paternității.
Cererea de recurs este amplă și dezvoltă argumentat criticile formulate și cuprinde următoarele motive de recurs, fiind invocate în drept cazurile de recurs de modificare prev. de art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă: lipsa semnăturilor din sentința apelată; nemotivarea hotărârii recurate, respectiv inexistența unei motivări clare, exacte și necontradictorie - care să indice obligatoriu probele care au fost administrate, motivele pentru care au fost reținute sau înlăturate, excepțiile invocate și modul de rezolvare; lipsa de rol activ al instanței și neefectuarea în calea devolutivă a apelului a expertizei serologice complexe la INML B; neobservarea nelegalității procedurii de citare a pârâtei, prin pronunțarea hotărârii cu încălcarea și aplicarea greșită a legii - art. 95, art. 261, art. 266 Cod procedură civilă, inclusiv în ceea ce privește excepția timbrajului, raportat la disp. legale cuprinse în legea 146/1997.
Analizând decizia contestată, Curtea constată că toate motivele de recurs au fost redate ca atare, mai înainte de analizarea propriu-zisă a fiecăruia dintre acestea. Nu au fost invocate motive de ordine publică.
După redarea motivelor, instanța de recurs nu le-a grupat sau sistematizat, ci a procedat punctual la analizarea criticilor, având prioritate în examinare cea vizând citarea neregulată a pârâtei la fond, făcându-se în final constatarea motivat și argumentat, că nu au fost nesocotite dispozițiile legale privind citarea părții, nefiind incidente disp. art. 95 Cod procedură civilă invocate în recurs - aplicabile în situația în care nu se cunoaștea domiciliul pârâtului.
După analizarea cu prioritate a acestei critici, instanța de recurs a analizat distinct fiecare din celelalte motive, respectiv: - cel vizând neefectuarea expertizelor serologice complexe și ADN; - critica vizând nemotivarea corespunzătoare a hotărârii judecătorești pronunțată în apel, în raport cu exigențele impuse de art. 261 Cod procedură civilă; - motivul vizând nesemnarea deciziei (hotărâre redactată și comunicată), în raport cu disp. art. 258 Cod procedură civilă; - critica vizând neachitarea corespunzătoare a taxei judiciare de timbru de către reclamant și în final, critica vizând lipsa de rol activ al instanței raportat la disp. art. 129 Cod procedură civilă.
În concluzie, față de constatările expuse în precedent, Curtea reține că prin hotărârea pronunțată în recurs, prin care s-a respins recursul apelantei pârâte, nu s-a omis cercetarea vreunui motiv de recurs din cele invocate de contestatoarea de astăzi, criticile fiind analizate punctual și integral.
Modul de rezolvare a criticilor formulate, caracterul incomplet sau greșit al analizei motivelor de recurs, așa cum se susține printre altele, în contestație și în concluziile scrise depuse la dosar, exced cadrului procesual oferit de calea extraordinară de atac de retractare a contestației în anulare, nu se încadrează în cazul de contestație în anulare invocat și nu poate fi analizat de instanța care soluționează cererea, nici din perspectiva identificării acestora ca producând efecte vătămătoare pentru minor, întrucât contestația în anulare s-ar transforma dintr-o cale de atac de retractare, într-o cale de atac de reformare.
Dispozițiile legale ale art. 318.pr.civ. au un câmp limitat de aplicare, astfel că ele trebuie să fie interpretate, în toate cazurile, în mod restrictiv, pentru a nu deschide în ultimă instanță calea unui veritabil recurs la recurs și unei reformări a hotărârii a cărei anulare se cere.
Acestea sunt considerentele pentru care s-a respins ca neîntemeiată contestația în anulare de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea -, împotriva deciziei civile nr.121 din 04 februarie 2009 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul G și Autoritatea tutelară Consiliul Local Tg.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red.
2 ex/05.06.09
Tehn.red.
Președinte:Tatiana RădulescuJudecători:Tatiana Rădulescu, Paraschiva Belulescu, Paula Păun
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 782/2009. Curtea de... → |
|---|
