Pretenţii. Decizia nr. 670/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 670/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 29-10-2015 în dosarul nr. 670/2015
Document finalizat
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 670/A/2015
Ședința publică de la 29 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. G.
Judecător M. I. M.
Grefier A. V.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de reclamanta S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A. împotriva sentinței civile nr. 702/2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ în contradictoriu cu ASOCIAȚIA DE P. NR. 13 A. I..
Obiect cauză – pretenții .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că mersul dezbaterilor a fost consemnat prin Încheierea inițială de amânare a pronunțării, din data de 06.10.2015și prin Încheierile ulterioare de amânare a pronunțării, din data de 20.10.2015 și 27.10.2015, care fac parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. sub dosar nr._ reclamanta S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A. a chemat în judecată pârâta Asociația de P. nr.13 solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 4.353,49 lei, cu titlu de despăgubire, a dobânzii legale aferente acestei sume începând cu data introducerii prezentei cereri până la achitarea integrală a debitului și a tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu în cuantumul și specificația ce urmează a fi precizate ulterior, în temeiul prevederilor art.451 – 453 C.proc.civ.
Prin sentința civilă nr. 702/2015, pronunțată de Judecătoria A. I. a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei Asociația de P. nr. 13, invocata de aceasta prin întâmpinare.
A fost respinsă, ca neîntemeiata, acțiunea civila formulata si precizata de reclamanta . GROUP S.A. în contradictoriu cu parata ASOCIATIA DE P. NR. 13.
A fost obligată reclamanta sa plătească paratei cheltuieli de judecata în cuantum de 430 lei, reprezentand onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
În baza politei . nr._ incheiata la data de 28.04.2010 intre reclamanta, în calitate de asigurator, si numitul Lalut G. C., în calitate de asigurat, a fost asigurat CASCO autoturismul marca Dacia L. cu nr. de inmatriculare_ pentru o perioada de 12 luni, incepand cu 30.04.2010 si pana la 29.04.2011(fl. 26).
La data de 06.08.2010 a avut loc o furtuna în municipiul A.-I., iar numitul Lalut G. C. a adresat reclamantei o cerere de despagubire, aratand ca în urma acestei furtuni urmate de grindina s-au produs avarii la autoturismul asigurat, prin loviri ale bucatilor de gheata si a altor corpuri antrenate de furtuna (fl. 29). În consecinta, reclamanta a deschis dosarul de dauna nr._, în cadrul caruia a aprobat acordarea unei despagubiri totale de 6.016,41 lei.
Prin actiunea civila dedusa judecatii, reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 6.016,41 lei, cu titlu de despagubire, intemeindu-si pretentiile pe dispozitiile din Codul Civil referitoare la raspunderea civila pentru fapta proprie, respectiv la raspunderea civila a persoanei pentru prejudiciul cauzat de lucrurile aflate în paza sa.
Prin intampinare, parata a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, considerand ca doar coproprietarii blocului au legitimare procesuala pasiva în cauza, deoarece acestia detin paza juridica a bunului.
Analizand cu prioritate aceasta exceptie procesuala, instanta a reținut ca, desi prin cererea de chemare în judecata reclamanta a invocat doua temeiuri de drept distincte pentru angajarea raspunderii civile delictuale a paratei, prin raspunsul la intampinare a adus lamuriri în aceasta privinta, precizand ca isi intemeiaza pretentiile pe prevederile art. 998-999 cod civil din 1864. Or, atata vreme cat reclamanta invoca un prejudiciu cauzat printr-o fapta ilicita savarsita de catre parata insasi, respectiv neindeplinirea obligatiilor de mentinere în buna stare a acoperisului cladirii pe care o administreaza, este irelevant cine este titularul pazei juridice asupra imobilului, reclamanta renuntand a se mai prevala de forma de raspundere obiectiva, fara culpa, pentru lucruri.
Pe cale de consecinta, instanta a respins ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei invocate de catre aceasta prin intampinare.
Pe fondul cauzei, instanta a retinut ca potrivit dispozitiilor art. 998-999 Cod Civil din 1864, orice fapta a omului, care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara, raspunzand atat pentru prejudiciul cauzat cu intentie, cat si din culpa.
Asadar, pentru angajarea raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie trebuie intrunite cumulativ patru conditii, si anume: fapta ilicita, prejudiciul, legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia autorului faptei ilicite.
În cauza s-a administrat proba testimoniala în cadrul careia s-au audiat martorii N. M. si Lalut G. C. si proba cu expertiza tehnica judiciara, fiind omologat de catre instanta raportul de expertiza tehnica în constructii intocmit de catre expert G. I..
Ambii martori au relatat aspecte contrare celor declarate cu ocazia instrumentarii dosarului de dauna. Astfel, martorul Lalut G. C. a aratat ca nu au avut loc . de grindina, ci doar ploaie cu vant puternic, iar autoturismul sau a fost avariat de bucati din placile de azbociment provenite de la acoperisul scarii B a blocului 16A si purtate de vantul puternic. De asemenea, a mai aratat ca la un interval de timp dupa aceasta furtuna, locatarii de la scara B au efectuat reparatii la acoperis (fl. 107).
Martora N. M. a invederat ca nu isi insuseste declaratia data în dosarul de dauna si nu poate preciza ce anume a determinat avarierea autoturismului detinut de martorul Lalut G.. A mai aratat ca acoperisul a fost construit de catre proprietarii apartamentelor de pe scara si nicidecum de catre asociatia de proprietari (fl. 106).
Raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de catre expertul G. I. a stabilit ca acoperisul blocului 16A cu invelitoare din placi ondulate de azbociment a fost executat în perioada anilor 1991-1993, în etape, de catre proprietarii de apartamente, fara a avea la baza un proiect de executie si autorizatie de construire, nerespectand normativele existente la data executarii acestui acoperis.
S-a constatat existenta unei singure zone pe acoperis unde au fost inlocuite placile de azbociment cu placi ondulate bitumate pentru acoperis, aferenta scarii 16 A2, dar nu poate sa precizeze daca motivul inlocuirii a constat în dislocarea lor de rafalele de vant sau fisurarea acestora datorata vechimii.
Avand în vedere modul de executie, în special lipsa coamelor care creeaza zone pe unde vantul poate sa patrunda pe sub placi si sa le disloce, cat si materialele folosite ca suport si pentru prinderea placilor de azbociment, se poate ca o furtuna cu rafale de vant puternic sa disloce placile de azbociment din invelitoarea acoperisului.
Expertul a concluzionat ca în ipoteza în care se demonstreaza ca inlocuirea placilor de azbociment în invelitoarea blocului 16A2 s-a datorat furtunii din data de 06.08.2010, acest fenomen ar fi putut fi preintampinat daca acoperisul ar fi fost executat pe baza unui proiect tehnic de executie intocmit conform normelor tehnice în vigoare (fl. 241-246).
F. de concluziile acestuia raport de expertiza, instanta a constatat ca fapta ilicita cauzatoare a prejudiciului suferit de persoana asigurata consta în executarea necorespunzatoare, iar nu neintretinerea acoperisului, acesta fiind ab initio .. Or, executarea acoperisului nu se regaseste printre obligatiile statutare sau legale ale paratei asociatie de proprietari, iar acoperisul actual a fost realizat de catre coproprietarii apartamentelor din . aceste considerente, instanta a apreciat că nu s-a făcut dovada indeplinirii cumulative a conditiilor raspunderii civile delictuale reglementate de art. 998-999 Cod Civil din 1864, lipsind vinovatia paratei si legatura de cauzalitate dintre fapta imputata acesteia si prejudiciu.
În consecinta, instanta a respins actiunea civila formulata si precizata de catre reclamanta . GROUP S.A. în contradictoriu cu parata ASOCIATIA DE P. NR. 13 din A.-I., ca neintemeiata.
În considerarea prevederilor art. 452 si 453 alin.1 C.pr. civ., deoarece a pierdut procesul, reclamanta a fost obligata sa plateasca paratei cheltuieli de judecata în cuantum de 430 lei, reprezentand onorariu de avocat.”
Impotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta . GROUP S.A aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.
În expunerea de motive se arată următoarele:
Sentința instanței de fond a apreciat greșit ca nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale,lipsind vinovăția paratei si legătura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu,deoarece prejudiciul suferit consta executarea necorespunzătoare si nicidecum neîntreținerea acoperișului de către asociația de proprietari.
Prin cererea de chemare în judecata si prin precizarea de acțiune la data de 06.08.2010 a avut loc un eveniment care a produs o paguba autoturismului asiguratului nostru C. Lalut.
Aceasta dauna a fost achitata în urma instrumentării dosarului de dauna conform extraselor de cont,reprezentând reparația autoturismului,piese+manopera.
Așadar în cadrul acțiunii s-au arătat temeiurile de drept constând în textele legale incidente în cauza (atât pe cele în vigoare la data producerii evenimentului, cat si pe cele în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecata) în vederea sublinierii faptului ca acestea s-au păstrat si în noua reglementare legala. Astfel, subscrisa ne întemeiem pretențiile pe prevederile art. 998 - 999 Cod civil ce reglementează răspunderea civila delictuala generala.
În acest context a arătat întrunirea cumulativa a tuturor condițiilor ce angajează aceasta răspundere, respectiv fapta ilicita, constând în neîndeplinirea obligațiilor de menținere în buna stare a acoperișului clădirii administrate de către parata, precum si în neluarea masurilor ce se impun pentru efectuarea de reparații, spre a se evita situațiile apărute în speța; existenta unui prejudiciu ce nu mai impune alte explicații, având în vedere ca apelanta a achitat despăgubirea asiguratului, în cuantumul si specificația arătate prin cererea de chemare în judecata, astfel ca în temeiul art. 2210 Cod civil, regresul apelantei se realizează în vederea recuperării unei creanțe ce îndeplinește condițiile cumulative prevăzute de art. 662 Cod procedura civila; de asemenea, a arătat ca exista în speța si legătură de cauzalitate intre fapta ilicita săvârșita culpabil de către parata si existenta prejudiciului constând în avariile suferite de autoturismul implicat în evenimentul din data de 06.08.2010, si nu în ultimul rând, apreciază ca în cauza s-a făcut dovada culpei paratei, constând în omisiunea de a-si respecta obligațiile impuse în sarcina sa de către lege, în calitate de administrator al clădirilor.
Astfel argumentelor susținute de către Asociația de proprietari nr. 13 sunt lipsite de sprijin legal, niciuna dintre susținerile potrivit cărora la structura acoperișului blocului au fost aduse îmbunătățiri fără acordul Asociației, încălcându-se astfel obligațiile prevăzute prin art. 11 din Legea nr. 230/2007 nu au fost probate,astfel chiar parata recunoaște ca au fost aduse îmbunătățiri la acoperiș,acest lucru este întărit de raportul de expertiza care constata ca au fost înlocuite bucăți din acoperiș.
În același timp, având în vedere constituirea asociației abia în anul 2004, cat timp conform dispozițiilor aceluiași act normativ citat de către parata, printre obligațiile Asociației de proprietari se găsesc si „art. 30 Ut. m). asigura urmărirea comportării clădirii în timp a construcției, pe toata durata de existenta a acesteia”, precum si ca în situația în care proprietarii încalcă obligațiile decurgând din lege sau acordul de asociere, sa ia masuri în timp util.
Având aceasta prevedere, este evident ca instanța în mod greșit a apreciat ca asociația nu răspunde deoarece aceasta doar întreține acoperișul iar cel ce răspunde este executantul.
Așa cum reiese din aceasta prevedere asociația asigura urmărirea comportării în timp a construcției. Deci ea trebuia sa verifice clădirea care este în paza sa pentru a preîntâmpina orice eveniment.
Mai mult trebuia sa verifice orice lucrare, îmbunătățire adusă clădirii, chiar daca a fost efectuata fără acordul ei. Așadar trebuia sa ia masuri în timp util. Astfel ca în baza statutului Asociația de proprietari răspunde pentru clădirea pe care o administrează. Astfel consideră ca instanța de fond a interpretat în mod greșit aceste prevederi
Cu privire la eveniment instanța a constatat ca acesta s-a produs,în acest sens,în cauza s-au audiat 2 martori, Laiut C. care a confirmat evenimentul si dinamica producerii,iar N. M. a confirmat parțial evenimentul,expunând o situație prin care arata ca nu-si mai amintește exact ce s-a întâmplat si ca nu a declarat în fata reprezentantului subscrisei ca ar fi căzut placi de pe . la data de 23.09.2010 da o declarație scrisa prin care arata ca au căzut bucăți de acoperiș de pe . la aprecierea instanței daca cele arătate în instanța de către primul martor si anume ca șeful asociației i-a comunicat martorei ca daca își menține declarația data,locatarii vor fi obligați la plata acestui prejudiciu.
În cauza s-au efectuat 2 expertize în construcții,iar din prima expertiza,după refacerea acesteia la solicitarea instanței, reiese ca bucăți din acoperișul blocului a fost schimbat si mai mult experta arata la fila 6 din expertiza ca numiții S. V. de la blocul 16B(din fata celui de pe care au fost căzute bucăți din acoperiș),arata ca de la scara la care scrie . a fost evenimentul,au căzut placi care au deteriorat roleta de la o vecina si autoturismul L. aparținând lui Lalut,de asemenea martora Lalut.... a confirmat ca au căzut placi de pe .> În cauza a fost efectuata o alta expertiza în construcții de către un alt expert,care arata la fila 3 din raport,,acoperișul nu s-a executat în baza unui proiect si nu exista autorizație de construire”.Se mai arata în raport ,,toate aceste caracteristici nu respecta normele tehnice de execuție conform normativelor si constat ca exista o zona din acoperiș unde s-au schimbat placi”
Expertul arata ca ,,având în vedere modul de execuție,lipsa coamelor exista posibilitatea smulgerii plăcii prin capul cuiului....se poate ca o furtuna puternica cu rafale de vânt sa disloce plăcile de azbociment din învelitoarea acoperișului.
Așadar toate aceste probe din dosarul cauzei confirma producerea evenimentului si întăresc toate înscrisurile si fotografiile din dosarul de dauna.
Cu privire la invocarea forței majore, reiteram argumentele paratei vizând faptul ca în lumina doctrinei si a practicii, aceasta este definita ca fiind un eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil. Cu toate acestea, prin argumentele arătate si prin cererea de chemare în judecata am susținut si reiteram faptul ca nu ne aflam nicidecum în asemenea situație în cauza dedusa judecații. În acest context, în primul rând, atributele mai sus arătate în definirea cauzei de excludere a vinovăției trebuiesc întrunite cumulativ, or în situația de fata trei dintre acestea nu sunt incidente.
Așa fiind, imprevizibilitatea evenimentului ce se poate circumscrie în definiția forței majore nu se poate retine în cauza de fata, întrucât o simpla furtuna este un eveniment ce poate fi întotdeauna prevăzut, în condițiile climatologice actuale. Consideram ca pe teritoriul României, în condițiile de clima si relief din zona Transilvaniei, o furtuna în luna august (luna de vara) nu este tocmai o surpriza. De asemenea, aceasta nu se subscrie nici factorului de absoluta invincibilitate, întrucât, evident, cu diligentele minime necesare depuse, consecințele acesteia ar fi putut lipsi, astfel ca în situația în care parata si-ar fi respectat obligațiile legale sus expuse, ar fi luat masuri pentru a repara sau a menține în stare buna a acoperișului deteriorat. Daca acesta nu ar fi fost deteriorat, deci daca s-ar fi aflat în stare buna, ar fi trebui ca, în condițiile furtunii din data de 06.08.2010 sa se fi desprins (bucăți din) toate acoperișurile clădirilor vecine. Apreciem ca acest argument face dovada clara în sprijinul combaterii invocării forței majore, astfel ca daca parata si-ar fi îndeplinit obligațiile legale, evenimentul din care decurg consecințele rezultate în speța ar fi fost intru totul evitabil.
În atare context, consideră ca în cauza s-a făcut dovada întrunirii tuturor condițiilor cumulative ce angajează răspunderea civila delictuală, respectiv existenta prejudiciului, culpa si legătură de cauzalitate intre acestea doua, fără sa existe în speța o cauza ce înlătură răspunderea civila, întrucât prejudiciul decurgând din evenimentul produs în data de 06.08.2010 este rezultatul neîndeplinirii obligațiilor legale ce erau în sarcina paratei, așa cum sunt prevăzute în statutul sau,invocat chiar si de către instanța de fond,dar care ia dat o alta interpretare.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea apelului formulat, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a sentinței atacate.
Susține, în esență, că prima instanță în mod corect a reținut faptul că în cauză nu s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor răspunderii civile delictuale, lipsind vinovăția pârâtei și legătura de cauzalitate dintre fapta imputată acesteia și prejudiciu.
Verificând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, Tribunalul constată că apelul de față este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea dedusă judecății în prezenta cauză, reclamanta apelantă a reclamat fapta ilicită săvârșită de pârâta intimată constând în neîndeplinirea obligațiilor de menținere în stare bună a acoperișului clădirii pe care o administrează, inacțiune ce a cauzat prejudiciul produs asiguratului său ca urmare a dislocării plăcilor de azbociment de pe acoperiș pe timpul furtunii ce a avut loc în data de 6.08.2010.
Prin urmare, pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtei în condițiile art. 998-999 Cod civil, este necesară întrunirea cumulativă a celor 4 condiții legale, respectiv fapta ilicită, existența unui prejudiciu cert, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul reclamat și culpa sau vinovăția autorului faptei ilicite prejudiciabile.
Sub acest aspect, Tribunalul reține că, deși s-ar putea pune în discuție o eventuală inacțiune a pârâtei intimate în ce privește obligația acesteia de menținere în bună stare de acoperișului clădirii pe care o administrează, reclamanta apelantă nu a făcut dovada existenței legăturii de cauzalitate între aceasta și prejudiciul produs asiguratului său.
Astfel, potrivit declarației date de asiguratul apelantei la data de 9.08.2010 (fila 29 dosar fond) acesta a susținut că în data de 6.08.2010 în urma unei furtuni urmată de grindină, autoturismul său a suferit avarii prin loviri cu bucăți de gheață și alte corpuri antrenate de furtună, fără a preciza concret despre ce corpuri este vorba.
Audiat de instanță în calitate de martor, acesta și-a modificat parțial declarația dată asiguratorului cu ocazia întocmirii dosarului de daună, susținând că furtuna din 6.08.2010 nu a fost însoțită de căderi de grindină ci doar de ploaie și vând puternic ce a antrenat plăcile de azbociment de pe acoperișul blocului 16 B (fila 107 dosar fond).
Depoziția acestuia este în contradicție însă cu informația cuprinsă în articolul publicat în ziarul Unirea din 9.08.2010 (fila 110 dosar fond) conform căruia furtuna ar fi avut loc sâmbătă 7.08.2010, fiind însoțită de căderi de grindină, gheața fiind de mărimea unui ou de porumbel, conform datelor comunicate de ISU A..
În condițiile în care reclamanta apelantă nu a administrat alte probe în ce privește circumstanțele producerii incidentului ce a cauzat prejudiciul în litigiu, se pot reține două ipoteze:
1.Fie s-au produs 2 fenomene meteo, unul în 6.08.2010 conform declarației asiguratului - fără cădere de grindină - și unul în 7.08.2010 conform articolului de presă întemeiat pe datele ISU A. - cu cădere masivă de grindină și vânt puternic, situație în care nu s-a făcut dovada certă a faptului că dislocarea plăcilor de azbociment de pe acoperișul blocului 16 B s-ar fi produs în 6.08.2010 și nu în 7.08.2010. De altfel, apelanta nu a probat faptul dislocării plăcilor de pe acoperișul aflat în administrația pârâtei.
2.Fie fenomenul meteo a avut loc în 7.08.2010, situație în care a fost însoțit de cădere masivă de grindină, cum de altfel a și susținut asiguratul în declarația dată în 2010, confirmată la acel moment și de martora N. M. (fila 28 dosar fond). Chiar dacă în instanță aceasta a declarat că nu își însușește declarația dată în dosarul de daună, depoziția acesteia s-a referit strict la aspectele legate de dislocarea plăcilor de azbociment de pe acoperișul scării B a blocului 16 și nu la fenomenul meteo în sine.
În această ipoteză, reclamanta apelantă nu a făcut dovada că prejudiciul cauzat autoturismului asigurat s-a produs exclusiv prin căderea plăcilor de azbociment și că mașina nu ar fi afectată și de bucățile de grindină ce au însoțit furtuna, ceea ce face ca prejudiciul să fie incert.
Mai mult decât atât, nici în prima ipoteză, nici în cea de a doua ipoteză, reclamanta apelantă nu a probat faptul că avariile autoturismului s-au produs prin căderea plăcilor de azbociment întrucât nu a făcut dovada că acestea ar fi căzut la data incidentului din 6.08.2010 (sau 7.08.2010).
Faptul că o parte din acoperișul scării B a blocului 16 a fost înlocuit la un moment neprecizat (cel mai probabil în 2012) nu duce automat la concluzia că reparația ar fi fost necesară ca urmare a deteriorării în 2010 (fiind puțin probabil ca locatarii să rămână cu acoperișul dislocat din 2010 până în 2012) și cu atât mai puțin dovada efectuării unei reparații la acoperiș nu poate constitui o probă certă a legăturii de cauzalitate dintre dislocarea plăcilor și prejudiciul pretins, câtă vreme nu s-a făcut nicio dovadă în ce privește momentul dislocării acestora pentru a-l putea asocia cu momentul producerii prejudiciului.
Față de aceste considerente, Tribunalul apreciază apelul reclamantei ca nefondat, urmând a-l respinge ca atare în baza art. 480 NCPC.
În temeiul art. 453 NCPC, apelanta va fi obligată la plata în favoarea intimatei a sumei de 450 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariul avocațial, justificat cu chitanța depusă la dosar (fila 33).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de reclamanta S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A. împotriva sentinței civile nr. 702/2015 pronunțată de Judecătoria A. I..
Obligă apelanta la plata în favoarea intimatei Asociația de P. nr. 13 a sumei de 450 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 29.10.2015.
Președinte, D. G. | Judecător, M. I. M. | |
Grefier, A. V. |
Red. G.D. / Tehnored. A.V. 4 ex. / A.V. 1.03.2016 / Judecător fond: S. F.
| ← Anulare act. Hotărâre din 03-07-2015, Tribunalul ALBA | Întoarcere executare. Decizia nr. 258/2015. Tribunalul ALBA → |
|---|
