Succesiune. Sentința nr. 11/2015. Tribunalul ALBA

Tribunalul ALBA - Sentințe și decizii civile / 2015

Sentința nr. 11/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 29-10-2015 în dosarul nr. 674/2015

Document finalizat

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A.

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ Nr. 674/A/2015

Ședința publică de la 29 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. G.

Judecător M. I. M.

Grefier A. V.

Pe rol se află judecarea apelului declarat de reclamantul N. G. împotriva sentinței civile nr.11/2015 pronunțată de Judecătoria B. în contradictoriu cu intimații R. V., R. M., N. N. - junior, R. M., născută N., A. P.- născută N., ȘILEAN P.- născută N., C. L. DE APLICARE A LEGII 18/1991 CRĂCIUNELU DE JOS și C. JUDEȚEANĂ A. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR.

Obiect cauză - succesiune.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Se constată că mersul dezbaterilor a fost consemnat prin Încheierea inițială de amânare a pronunțării, din data de 06.10.2015și prin Încheierile ulterioare de amânare a pronunțării, din data de 13.10.2015, 20.10.2015, 27.10.2015, care fac parte integrantă din prezenta decizie.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față:

Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria B. sub dosar nr._, reclamantul N. G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții R. V., R. M., N. N. jr., R. M., A. P. și Șilean P., ca prin hotărâre judecătorească:

- să se constate că imobilul situat administrativ în Bucerdea Grânoasă nr.671, înscris în CF 2945 Bucerdea Grânoasă nr.top.806/1/60/1 și 806/1/61, casă, curte și grădină intravilan în suprafață de 2309 mp, a fost proprietatea defuncților N. F. și N. N. sr., ca bun comun, în cotă de 1/2 părți fiecare;

- să se constate că masa succesorală rămasă după defuncta N. F., decedată la data de 08.11.1998, se compune din cota de 1/2 părți din imobilul înscris în CF anterior menționat, restul cotei de 1/2 părți revenind soțului defunctei, N. N., cu titlu sistare comunitate de bunuri;

- să se constate că moștenitori acceptanți ai succesiunii defunctei N. F. sunt reclamantul, în cotă de 3/4 părți, în calitate de fiu, și defunctul N. N. sr., decedat la data de 13.07.2006, în cotă de 1/4 părți, în calitate de soț supraviețuitor, și că pârâții de ordin 3 - 6 sunt străini de succesiune prin neacceptare;

- să se constate că în urma predării succesiunii defunctei N. F., asupra imobilului înscris în CF 2945 Bucerdea Grânoasă sunt coproprietari reclamantul, în cotă de 3/8 părți, și defunctul N. N. sr. în cotă de 5/8 părți;

- să se dispună nulitatea absolută parțială a contractului de întreținere încheiat în 01.11.2002 autentificat sub nr.1417/2002 de BNP C. T. privitor la imobilul înscris în CF 2945 Bucerdea Grânoasă nr.top.806/1/60/1 și 806/1/61, pentru cota de proprietate de 3/8 părți ce revine reclamantului, urmând să fie menținut pentru restul cotei de 5/8 părți;

- să se constate că asupra imobilului înscris în CF anterior menționat sunt coproprietari reclamantul, în cotă de 3/8 părți cu titlu moștenire, și pârâții R. V. și R. M., cu titlu întreținere;

- să se dispună sistarea stării de indiviziune asupra imobilului prin dezmembrarea acestuia în natură, prin formarea de loturi conform cotelor de proprietate, urmând ca în lotul reclamantului să fie inclusă casa și 3/8 părți din teren, iar celălalt lot format din teren să fie atribuit pârâților R. V. și R. M.;

- să se dispună întabularea dreptului de proprietate în CF conform sentinței;

- cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 11/2015, Judecătoria B. a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului N. G., invocată de pârâții R. V. și R. M..

A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. Județeană A. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, raportat la capetele de cerere din acțiunea introductivă de instanță și din ultima precizare de acțiune.

A respins acțiunea civilă formulată și precizată (completată) de reclamantul N. G., în contradictoriu cu pârâții R. V. și R. M., N. N., Șilean P., R. M. și A. P. și în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană A. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. locală Crăciunelu de Jos de aplicare a legii fondului funciar.

A respins ca rămasă fără obiect acțiunea reconvențională formulată de reclamanții reconvenționali R. V. și R. M. în contradictoriu cu pârâții reconvenționali N. G., N. N. jr., R. M., A. P. și Șilean P..

A obligat reclamantul pârât reconvențional N. G. să plătească reclamanților reconvenționali suma de 3706,80 cheltuieli de judecată.

A obligat reclamantul N. G. să restituie ajutorul judiciar acordat pârâților R. M. și R. V., în cuantum de 2806,72 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

Un exemplar din sentința definitivă a fost comunicat organului fiscal competent și constituie titlu executoriu pentru suma de 2806,72 lei în sarcina debitorului N. G..

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:

Prin titlul de proprietate nr.7078/923 eliberat în data de 29.11.1995 de C. Județeană A. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea numitului N. Z. N., asupra suprafeței de 2903 mp (fila 10).

Dreptul de proprietate al numitului N. Z. N. asupra imobilului a fost întabulat în CF 2945 Bucerdea Grânoasă, nr.top.806/1/60/1 și 806/1/61, prin încheierea nr.1223 din 25.10.2002 (filele 12-13).

Ulterior, N. Z. N. a încheiat cu R. V. și R. M. un contract de întreținere, autentificat sub nr.1417/01.11.2002 de BNP C. T..

Pentru soluționarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului, în cauză s-au administrat probe, respectiv interogatoriul pârâților R. M., A. P., N. N. jr., Șilean P. (filele 98-106) din care instanța a reținut că după decesul mamei, intervenit în anul 1998, niciunul dintre frați nu a luat nimic din averea părintească, din gospodărie, că reclamantul nu a locuit în casa părintească, unde stătea uneori câte o săptămână apoi pleca, neavând un serviciu stabil; că doar N. G. sr. a lucrat grădina casei după decesul soției sale, a achitat impozitul pentru imobil și cheltuielile curente.

Relevante în soluționarea excepției sunt și răspunsurile date de R. M. și A. P. la întrebarea nr.13 din interogatoriu, acestea arătând că terenul pe care s-a ridicat casa din Bucerdea Grânoasă a fost cumpărat de N. G. cu banii proveniți din vânzarea unui imobil pe care acesta l-a moștenit în satul Colibi, de la părinții săi (fila 102).

În cauză s-a administrat și probațiune testimonială pentru soluționarea excepției, din declarațiile martorilor (fila 107, 119) instanța reținând că, după ce a decedat N. F., în gospodărie a rămas N. N. sr. singur, că reclamantul locuia sporadic în imobil, fiind plecat câte 2-3 luni, că acesta nu dădea bani în casă, că existau neînțelegeri între reclamant și tatăl acestuia.

De asemenea, referitor la calitatea de bun comun a imobilului s-a reținut că defunctul N. N. a moștenit de la părinții săi o casă și un teren în Colibi, că terenul a fost vândute și casa a fost demolată, că banii obținuți din vânzare au fost folosiți pentru cumpărarea terenului din Bucerdea Grânoasă, iar materialele rezultate din demolare au fost folosite la construirea casei.

În dovedirea faptului că a locuit în Bucerdea Grânoasă reclamantul a depus la dosar adeverința nr._ din 13.11.2013 eliberată de SPCLEP A. I. (fila 320), prin care se atestă că anterior domiciliului actual, reclamantul a avut domiciliul în Bucerdea Grânoasă.

Față de probele administrate, în condițiile în care reclamantul nu a făcut dovada acceptării tacite a succesiunii rămasă după defuncta sa mamă, decedată în 08.11.1998, în termenul de 6 luni prevăzut de art.700 cod civil din 1865, nefăcând nici un act de administrare care nu prezenta caracter urgent și nici un act de folosință a bunurilor care să implice neîndoielnic intenția de a accepta succesiunea, simplul fapt că stătea uneori câte o săptămână în imobil, apoi pleca pentru două-trei luni, fără a achita impozite sau taxe, neputând fi interpretat ca acceptare a succesiunii, instanța a apreciat întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului invocată de pârâții R. V. și M. și a dispus admiterea acesteia.

Împrejurarea că în acte reclamantul avea domiciliul în Bucerdea Grânoasă este lipsită de relevanță, în condițiile în care acesta nu face dovada că a locuit efectiv în imobil în termenul de acceptare a succesiunii.

Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată prin întâmpinare de pârâta C. Județeană A. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, instanța a apreciat că raportat la capetele de cerere din acțiunea introductivă de instanță și din ultima precizare de acțiune, excepția este întemeiată și a dispus admiterea acesteia, pârâta C. Județeană A. având calitate procesuală pasivă strict în ce privește capătul de cerere referitor la constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate.

Pârâții Șilean P. și N. N. au arătat în întâmpinările depuse (filele 24-25) că sunt de acord ca partea lor din moștenirea după mamă să rămână reclamantului N. G., dar poziția acestora în întâmpinare este lipsită de relevanță în soluționarea cauzei, în condițiile în care la interogatoriu au recunoscut că N. G. nu a luat nimic din gospodărie după decesul mamei, ca de altfel nici ceilalți frați ai reclamantului, că tatăl lor a fost cel care a lucrat grădina și a plătit impozitele aferente imobilului (filele 104-105).

Urmare admiterii excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului instanța a dispus respingerea acțiunii formulată și precizată (completată), fiind inutilă analizarea pe fond a capetelor de cerere formulate.

De altfel, în ceea ce privește constatarea calității de bun comun a imobilului, instanța a reținut că se impune mențiunea că titlul de proprietate a fost eliberat în data de 29.11.1995, anterior decesului mamei reclamantului, intervenit în 08.11.1998, nefiind contestat de aceasta.

Ca o consecință a respingerii acțiunii introductive de instanță și a completărilor acesteia, acțiunea reconvențională a fost respinsă ca rămasă fără obiect.

Întrucât reclamanții reconvenționali au beneficiat de ajutor public judiciar, urmare respingerii acțiunii introductive de instanță, a fost obligat reclamantul N. G. să restituie ajutorul public judiciar acordat reclamanților reconvenționali în cuantum de 2806,72 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

În baza art.274 Cod procedură civilă, a fost obligat reclamantul să plătească pârâților reclamanți reconvenționali suma de 3706,80 lei cheltuieli de judecată, compusă din 2000 lei onorariu avocat, 1053,40 lei onorariu expert construcții, 653,40 lei onorariu expert topografie.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul N. G., solicitând admiterea apelului, admiterea acțiunii sale așa cum a fost formulata și precizată și respingerea acțiunii reconvenționale a paraților R. M. si V..

Cu cheltuieli de judecata

În expunerea de motive a arătat următoarele:

Instanța de fond a respins acțiunea formulata pe cale de excepție pentru lipsa calitătii procesuale active a reclamantului apelant.

Această soluție este netemeinica și nelegala, neținând cont nici de situația de fapt dovedita prin probatoriul administrat în cauza si nici de prevederile legale incidente.

Conform Art. 36 NCPC; Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

Raportul juridic litigios, astfel cum acesta a fost dedus judecății, privea dreptul de proprietate asupra imobilului, casa și teren, situate în .. 671, jud. A. înscris în CF 2945 Bucerdea Granoasa.

Prin probatoriul administrat in cauza a dovedit ca are dreptul de proprietate asupra 3/8 din imobilului, casa și teren, situate în .. 671, jud. A. înscris în CF 2945 Bucerdea Granoasa, astfel:

Primii proprietari asupra terenului și construcțiilor în cauză, prin cumpărare și construire au fost în cote egale părinții săi N. Z N. cota 1/2 și soția - N. F. cota 1/2

În anul 1998 a decedat mama sa N. F., iar în urma decesului au avut vocație succesorala:

-soțul supraviețuitor N. Z N.

-cei 5 copii - N. G., N. N. jr., R. M., A. P., S. P..

Acceptarea succesiunii după mama lor, a cotei de 14 din imobil s-a făcut în mod tacit doar de către:

1 .N. Z N. - în calitate de soț supraviețuitor - cota de 1/8

2. N. G. - în calitate de fiu - cota de 3/8

Ceilalți 4 copii - N. N. jr., R. M., A. P., Silear P. - nu au făcut acte de acceptare a succesiunii, conform înțelegerii pe care au avut-o între ei, aceștia au renunțat la moștenire în favoarea reclamantului apelant și a tatălui său.

Succesiunea a fost acceptata tacit de către tatăl său si de către reclamantul apelant.

- care au rămas împreuna în imobil,

- au folosit si întreținut bunurile mamei,

- au exercitat posesia si folosința acestora în nume de proprietar deci prin acceptare tacită a succesiunii.

După deces frații si surorile sale nu au făcut nimic pentru a moșteni partea de 1/2 a mamei (chiar sora sa R. M., mama lui R. V., nu a acceptat moștenirea și nu a făcut renunțare la partea ei de moștenire în favoarea fiului)

Frații si surorile sale au fost de acord ca reclamantul apelant să locuiască cu tatăl lor în imobilul în cauza si să moștenească partea mamei, din acest motiv nu au făcut nici un act de acceptare a succesiunii după mama lor.

Dovada folosirii imobilului, a acceptării succesiunii de către reclamantul N. G., a cotelor de proprietate de 3/8 este făcută cu probele legale administrate în cauză, astfel;

1.Recunoașterea de către pârâți, frații și surorile sale prin actele, declarațiile de la dosar

2.Recunoașterea de către pârâții R. V. si R. M. prin acțiunea reconvențională din 30.05.2011.

3.Recunoașterea prin interogatoriul lui R. V."

4.Recunoașterea prin declarații martori - B. Ș.

5.Adeverința nr._/ 13.11.2013 eliberată de S.P.C.L, A. care atesta că a locuit în imobilul în cauza, adresa sa de domiciliu înscrisă în actul său de identitate a fost cea a imobilului în cauză, pana la căsătoria sa în 2004 când s-a mutat cu soția în A. I.

A locuit în imobilul în cauza de la construire pana în anul 2004 când s-a căsătorit si s-a mutat cu soția in A. I. - a se vedea dovada depusă la dosar în 20.01.2014 - Adeverința nr._/ 13.11.2013 eliberată de Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor A. cu dovada faptului că a domiciliat în imobil, în . Craciunelu de Jos, jud. A. .

Recunoașterea pârâților reconvenționali;

R. V. si soția R. M. recunosc și menționează în acțiunea reconvenționala si în întâmpinarea din 30.05.2011:

1 .dreptul de proprietate al reclamantului N. G. la 3/8 din imobil

2. implicit acceptarea secesiunii de către reclamant N. G.

3. renunțarea la moștenire de către ceilalți copii ai defunctei N. F.

Solicită admiterea acțiunii asa cum a fost formulata și precizata si respingerea acțiunii reconvenționale a paraților R. M. si V. din următoarele motive:

Imobilul este situat în Bucerdea Grinoasa, jud. A., Înscris actualmente în CF 2945 Bucerdea Granoasa, nr.top. 806/1/60/1 si top. 806/1/61, casa, curte și gradina situata în intravilan în suprafața de 2309 mp.

Conform declarațiilor pârâților și a martorilor terenul și casa au fost achiziționate si edificate împreuna de cei doi soți, părinții pârtilor, N. Z N. si N. F. din veniturile comune obținute in timpul căsătoriei astfel:

Terenul - în anul 1968 din veniturile obținute împreună, antecesorii N. Z N. si N. F. după 6 ani de căsătorie, au cumpărat împreuna terenul situat în Bucerdea Granoasa, în suprafața de 2309 mp., înscris actualmente în CF 2945 Bucerdea Granoasa, nr.top. 806/1/60/1 și top. 806/1/61.

Construcțiile - în perioada 1968 -1978, N. Z N. și N. F., căsătoriți fiind, au edificat împreună, pe acest teren, din banii câstigați împreuna în timpul căsătoriei, o casă formata din 3 camere, hol mare de acces, bucătărie, camara alimente, gavanas, pivnița, acces pivnița, pod, acces pod, utilitățile, acareturile si împrejmuirea proprietății.

Conform situației de fapt si a prevederilor legale privind comunitatea de bunuri a celor căsătoriți în vigoare la aceea dată, terenul în cauza si construcțiile de pe acesta sunt proprietatea în cote egale de 1/2 a celor doi soți, părinții săi, fiind dobândite și edificate împreuna, din veniturile obținute de ambii părinți, sub regimul comunității de bunuri.

Fiind vorba de un drept de proprietate, acesta este imprescriptibil si opozabil tuturor, indiferent de modalitatea prin care terții parați au făcut înscrierea în CF.

Referitor la titularii dreptului de proprietate:

Primii proprietari asupra terenului si construcțiilor în cauza, prin cumpărare și construire au fost în cote egale N. Z N. cota ½ și soția - N. F. cota 1/2

In anul 1998 a decedat mama sa N. F., iar în urma decesului au avut vocație succesorala ;

-soțul supraviețuitor N. Z N.

- cei 5 copii - N. G., N. N. jr., R. M., A. P., S. P..

Acceptarea succesiunii după mama lor, a cotei de 1/2 din imobil s-a făcut în mod tacit doar de către;

1 .N. Z N. - în calitate de sot supraviețuitor - cota de 1/8

2. N. G. - în calitate de fiu - cota de 3/8

Ceilalți 4 copii -N. N. jr., R. M., A. P., S. P. - nu au făcut acte de acceptare a succesiunii, conform întelegerii pe care au avut-o între ei, aceștia au renunțat la moștenire în favoarea sa și a tatalui său.

Succesiunea a fost acceptata tacit de către tatal său si de către el care au ramas împreuna în imobil, au folosit si întreținut bunurile mamei, au exercitat posesia si folosința acestora în nume de proprietari deci prin acceptare tacita a succesiunii.

Frații si surorile sale au fost de acord ca el să locuiască cu tatal lor în imobilul în cauză si să moștenească partea mamei, din acest motiv nu a făcut nici un act de acceptare a succesiunii după mama sa.

Dovada folosirii imobilului, a acceptării succesiunii de către reclamantul N. G., a cotelor de proprietate de 3/8 este făcută cu probele legale administrate în cauza, astfel:

- Recunoașterea de către parați, frații si surorile sale prin actele, declarațiile de la dosar

- Recunoașterea de către parați R. V. și R. M. prin acțiunea reconvenționala din 30.05.2011,

- prin interogatoriul lui R. V.

- declarații martori - B. Ș.

- Adeverința nr._/ 13.11.2013 eliberată de S.P.C.L, A. care atesta că a locuit în imobilul în cauza, adresa sa de domiciliu înscrisă în actul său de identitate a fost cea a imobilului în cauză, pana la căsătoria sa în 2004 când s-a mutat cu soția în A. I.

In perioada cât a locuit cu părinții săi și apoi din 1998 doar cu tatăl său, a făcut prin munca sa și din veniturile sale lucrări de întretinere și imbunatatire a imobilului în cauza .

Din anul 1998, după decesul mamei, titulari ai dreptului de proprietate asupra imobilului teren si construcții înscris în CF 2945 Bucerdea Granoasa, nr.top. 806/1/60/1 si top. 806/1/61, erau următorii:

1 .N. Z N. - cota de 5/8

2.l N. G. - cota de 3/8

Recunoașterea pârâților reconventionali: R. V. si soția R. M. recunosc și menționează în acțiunea reconventională și întampinarea din 30.05.2011;

1 .dreptul de proprietate al reclamantului N. G. la 3/8 din imobil

2.implicit acceptarea secesiunii de către reclamant N. G.

3.renunțarea la moștenire de către ceilalți copii ai defunctei N. F.

In anul 2002 tatal loru N. Z N. a înstrăinat cota sa de proprietate din imobilul in cauza prin încheierea unui contract de întreținere cu nepotul R. V. si soția R. M..

Tatal lor N. Z N. - NU PUTEA înstraina legal prin încheierea unui contractul de întreținere decât cota sa de proprietate - 5/8 - în baza principiului de drept conform căruia ,, nemo plus juris ad alium transferre potest, quam ipse habet" (nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are) .

Acesta este motivul pentru care a invocat nulitatea contractului de întreținere, doar pentru cota de 3/8 care nu era proprietatea tatălui său ci a sa.

Dreptul său de proprietate in cota de 3/8 dobândit prin moștenire este un drept absolut, perpetuu, imprescriptibil, opozabil tuturor chiar fără înscrierea în cartea funciara așa ca nimeni nu putea dispune de cota mea.

Tocmai având în vedere caracteristicile acestea ale dreptului de proprietate a formulat prezenta acțiune așa cum a fost precizată în data de 19.09.2011 si in 13.02.2012 si a solicitat rectificarea de carte funciara pentru înscrierea corecta a cotei sale de proprietate de 3/8 din întregul imobil.

Cu privire la greșita înscriere in CF a dreptului de proprietate și emiterea Titlului de proprietate:

In anul 2002 în mod greșit s-a intabulat dreptul de proprietate doar a lui N. Z N. în CF 2945 Bucerdea Grainoasa, nr.top. 806/1/60/1 si top. 806/1/61 asupra terenului de 2309 mp și construcțiilor în cota de 1/1 fără a se întabula cota de1/2 din dreptul de proprietate a mamei N. F. și apoi cota de 3/8 a apelantului N. G. ca moștenire.

Sub acest aspect a solicitat rectificarea de carte funciara și nulitatea parțiala a titlului de proprietate, deoarece în conținutul acestora nu apare ca și coproprietar în cota de 1/2 asupra terenului și N. F. soția lui N. Z N., conform situației de fapt.

N. F. este proprietara a 1/2 din imobilul în cauza dar în mod greșit s-a emis Titlul de proprietate încălcându-se acest drept și atribuindu-se lui N. Z N. întreg terenul un cota de 1/1.

N. G. era proprietar in cota de 3/8 asupra imobilului prin moștenirea cotei părți a mamei - antecesoarei lui N. F..

In anul 2006 la data decesului tatal lor N. Z N. asupra imobilului in cauza teren 2309 mp. si construcții erau proprietari:

-subsemnatul N. G. - cota de 3/8 - succesiune

-R. V. și soția R. M. - cota de 5/8 - contract întratinere

In mod eronat în cartea funciara apar înscrieri care nu sunt conforme situației de fapt si de drept apărând ca și proprietari doar R. V. și soția R. M. in cota de 1/1 în baza contractului de întretinere.

Arată ca în conformitate cu expertizele efectuate in cauza de experții R. N. V. și R. M.:

1.IMOBILUL ESTE UȘOR PARTAJABIL SI UTILIZABIL IN NATURA

2.Lucrările de îmbunătățiri și construire la casa si anexe se afla toate pe parcelele top si în partea de construcții care revin in proprietatea pârâților R. V. si soția R. M.

Experta R. M. a stabilit valoarea de circulație a imobilului - construcții și teren, la suma de 217. 543 lei, echivalentul a 48.975 euro, din care cota parte de 3/8, care revine reclamantului N. G., este de 81.578,6251ei echivalentul a 18.373,56 euro.

In cazul atribuirii imobilului către pârâții reconvenționali R. V. si soția R. M. solicită ca aceștia să fie obligați la plata sultei corespunzătoare cotei de 3/8 pe care o dețin în valoare de 81.578,625lei echivalentul a 18.373,56 euro.

Referitor la acțiunea reconvențională formulată de pârâții reconvenționali R. V. si soția R. M. solicită a fi respinsa astfel:

Pârâții reconvenționali R. V. și soția R. M. nu au făcut dovada celor susținute în întâmpinare si cererea reconvențională, nu au adus nici un fel de probe în acest sens:

1.nici cu privire la dobândirea terenului în timpul căsătoriei de către tata N. Z N. ca si bun propriu care nu este supus comunității de bunuri reglementate conforme căsătoriei

2.nici cu privire la efectuarea și valoarea lucrărilor de amenajare si construire

6.nu au autorizație de construire

7.nu au proces verbal de recepție lucrări semnat de către Primărie

8.nu au depus contract de lucrări cu firma de construire - factura, chitanțe

Solicită respingerea tuturor capetelor de cerere astfel:

Primul capăt de cerere din următoarele motive:

1.terenul în cauza a fost dobândit sub regimul comunității de bunuri, în comun, la 6 ani de la căsătorie de către soții N. Z N. și N. F. în cote egale de parti fiecare

2.reclamanții nu fac dovada cumpărării terenului de către N. Z Nicoiae singur din venituri proprii

Al doilea capăt de cerere din următoarele motive:

Lipsa unui titlu, drept asupra cotei de teren de 3/8 deoarece terenul era proprietatea în cota de 1/2 al mamei sale N. F. acest teren nu putea fi înstrainat către parații reconvenționali de către N. Z N. prin contractul de întreținere

9.recunoașterea de către parații reconventionali R. V. și soția R. M. a dreptului de proprietate al apelantului N. G. asupra a 3/8 din construcții

Al treilea capăt de cerere din următoarele motive:

Parații reconvenționali R. V. și soția R. M. nu au făcut dovada, nu au depus probe legale privind efectuarea lucrărilor de amenajare si construire - nu au adus nici un fel de probe în acest sens:

10.nu au autorizație de construire

11.nu au proces verbal de recepție lucrări semnat de către Primărie

2. atât casa cât și anexele au fost construite de părinții săi N. Z N. si N. F.

Al patrulea capăt de cerere din motivele aratate pe larg si;

1.este proprietarul cotei de 3/8 din imobil

2. dreptul de proprietate este garantat și aparat de Constituție și lege prin urmare orice hotărâre judecătoreasca trebuie să ducă la apărarea și consolidarea proprietății și nu la deposedare

3. imobilul este ușor partajabil și utilizabil în natură, suprafața de teren de 2309 mp este suficienta pentru împărțirea si utilizarea comoda în doua parcele si suficient de mari pentru extinderea la nevoie a construcțiilor

4. lucrările de îmbunătățiri si construire anexe se afla toate pe parcelele top si în partea de construcții care revin în proprietatea pârâților R. V. si soția R. M.

Solicită respingerea excepției lipsei calitații procesuale active a reclamantului invocată de pârâții R. V. si soția R. M. din motivele expuse mai sus pe larg, ca urmare a dovedirii acceptării succesiunii după mama sa N. F. prin martori, interogatoriul pârâților, prezumții, actele de identitate, recunoașterea paraților.

Solicită rectificarea cărții funciare si înscrierea dreptului de proprietate al lui N. G. în cota de 3/8 asupra casei și terenului situate în .. 671, jud. A. înscris în CF 2945 Bucerdea Granoasa, nr.top. 806/1/60/1 si top. 806/1/61 asupra terenului de 2309 mp și construcțiilor conform Completării 2 și Raportului de expertiza efectuat în cauză de expert R. N. V.:

Lotul nr.1: format din ..806/1/60/1/1 si nr.top. 806/1/61/1 curte în suprafața de 51 mp în cota de 1/1 părți.

Lotul nr. 2: format din ..806/1/60/1/2 si nr.top. 806/1/61/2 casa și curte în suprafața de 107 mp in indiviziune după cum urmează:

- Apartamentul nr. 1 compus din: Camera nr. 1 în suprafața utila de 15.01 mp și holul nr. 2 în suprafața utilă de 10,69 mp, podul și acoperișul aferent în cota de 1/1 părti, având cota de 34/107 părți teren atribuit.

Lotul nr. 4 format din ..806/1/60/1/4 și nr.top. 806/1/61/4 curte și gradina în suprafața de 775mp în cota de 1/1 părti.

In subsidiar în cazul atribuirii imobilului către pârâții reconvenționali R. V. si soția R. M. solicită ca aceștia să fie obligați la plata sultei corespunzătoare cotei de 3/8 pe care o dețin în valoare de 81.578,625lei echivalentul a 18.373,56 euro conform expertizei efectuate în cauza de expert R. M..

In probațiune si în drept înțelege să se folosească de probele administrate la fond.

Prin întâmpinarea formulată intimații R. M. și R. V. au solicitat anularea ca insuficient timbrat a apelului formulat de reclamant, iar pe fondul cauzei, respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată, pentru următoarele motive:

Avand în vedere că se menționează în cuprinsul apelului ca se depune o taxa de timbru de 100 lei, acesta apare ca insuficient timbrat motiv pentru care solicită admiterea excepției insuficientei timbrări si anularea apelului. Temeiurile de drept, pe care apelantul si-a întemeiat apelul, respectiv art 36 si 466 din codul de procedura civila, sunt eronate având în vedere ca acțiunea a fost începuta sub imperiul vechiului cod de procedura civila.

In mod corect instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului având în vedere faptul ca deși este descendent al lui N. N. și N. F. nu are calitatea de a formula acțiunea principală care formează obiectul prezentului dosar.

Reclamantul pentru a formula o astfel de acțiune trebuia să facă dovada îndeplinirii mai multor condiții: sa aibă capacitate succesorala, să nu fie nedemn de a moșteni, să aibă vocație succesorala legala sau testamentara la o succesiune deschisa si să-si manifeste dreptul de optiune succesorala în termenul de 6 luni (la acea dată).

Apelantul consideră ca este suficient să facă anumite afirmații în cuprinsul apelului ca acesta sa fie admis, fără ca însă acestea să fie confirmate de probele administrate la dosar. Afirma ca a existat o înțelegere între el si frații săi care ar fi renunțat la moștenire în favoarea sa, aspect nedovedit.

Aceștia la interogatoriul care le-a fost luat au arătat ca tatăl lor a fost cel care a lucrat terenurile pe care le deținea și a plătit impozitele aferente după decesul soției sale, nicidecum si reclamantul, tot tatăl fiind cel care îi spăla hainele reclamantului când acesta mai venea pe acasă si făcea de mâncare, fără a fi ajutat de reclamant.

Toți frații reclamantului arata ca locuia doar sporadic în imobil obișnuind să lipsească perioade mai lungi de acasă si obișnuia să-si cheltuiască banii pe băuturi alcoolice. Însuși reclamantul afirma în răspunsul dat primei întrebări din interogatoriu că nu a luat nimic din moștenirea rămasă după mama sa.

Aceleași aspecte sunt confirmate de martora a cărei declarație se afla la f. 107 și care arata ca după decesul mamei reclamantului în gospodărie a rămas tatăl acestuia care a lucrat gradina casei singur și reclamantul fiind mai mult plecat, lipsind și cate doua - trei luni. Martora afirmă că l-a văzut cum tatăl îi spăla hainele reclamantului si ca acesta îi spunea ca nu da nici un ban în casa și obișnuia să consume alcool. Din adeverința nr 49/12.01.2012 emisa de Primăria . rezulta că N. N. a fost cel care a achitat integral impozitul pe teren și clădiri până la momentul înstrăinării acestora către parați.

Susținerea apelantului că ar fi făcut dovada ca a locuit tot timpul în Bucerdea Grinoasa pana în 2004 când s-a căsătorit, aspect care ar fi dovedit cu adeverința elibertă de SPCLEP A., este una contrara realității. Nu a locuit acolo, drept dovada stând și încheierea contractului de întreținere de către tatăl sau cu parații R. încă din anul 2002. Daca reclamantul ar fi locuit efectiv in imobil tatăl sau nu ar fi încheiat cu alte persoane contractul de întreținere. Pârâții s-au și mutat imediat si au efectuat lucrările de îmbunătățire a imobilului . Acesta este un argument în plus ca reclamantul nu a locuit in imobil care este dovedit si prin declarațiile martorilor audiați in cauză.

Pârâții nu au recunoscut, așa cum afirma apelantul, dreptul de proprietate al acestuia, pentru ca de la început s-a invocat lipsa calității sale de moștenitor acceptant după mama sa, ci au mers pe ideea ca în situația în care acesta ar face dovada acceptării succesiunii după mama sa ( acceptare expresă) nu ar avea dreptul decât la cota parte ramasă după mama sa din casa ridicată pe terenul care aparține cota de 1/1 părti tatalui.

În legătură cu terenul cumpărat în Bucerdea, au făcut dovada prin probele administrate la dosar ca N. N. a avut un teren în loc. Colibi pe care l-a vândut și din banii obținuți a cumpărat terenul pe care a ridicat casa în Bucerdea folosind pentru construcție și materiale rezultate din demolarea casei în care a locuit în Colibi, iar casa și terenul din Colibi au aparținut anterior părinților lui N. N., aspect confirmat de martorul a cărui declarație se afla la f. 139 S. G.. Martorul propus de reclamant, B. Ș. a afirmat ca nu știe cui aparțineau banii cu care s-a cumpărat terenul din Bucerdea. Insă se poate observa și în actul numit "angajament” ca terenul nu a fost cumpărat de cei doi soți, ci doar de N. N., Acesta este de fapt si cel căruia i s-a reconstituit dreptul de Proprietate asupra imobilelor în litigiu, iar soția sa nu a atacat în instanța actele emise în temeiul Legii 18/1991.Cu atât mai puțin ar avea calitatea de a face acest lucru reclamantul prin precizarea de acțiune de constatare a nulității absolute parțiale a TP_, nu numai că o astfel do acțiune ar fi tardivă față de data emiterii actelor de reconstituire nefiind urmată procedura specială prevăzută de Legea 18/1991, dar si pentru că nu a făcut dovada acceptării tacite în intervalul de 6 luni a succesiunii după mama sa decedată în 1.11.1998.

Despre o rectificare de carte funciara se face vorbire pentru prima data în cadrul apelului, nefiind depusă o astfel de cerere în fața instanței de fond.

Pentru considerentele expuse mai sus, solicită respingerea apelului, menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de instanța de fond și obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.

Verificând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, Tribunalul constată că apelul de față este nefondat pentru următoarele considerente:

Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, ceea ce în speță impune dovada calității reclamantului apelant de moștenitor acceptant a succesiunii supuse dezbaterii.

Sub acest aspect, în condițiile în care nu deține acte de acceptare expresă a moștenirii defunctei sale mame N. F. conform art.689 Cod civil, reclamantul apelant avea obligația de a proba acceptarea tacită a succesiunii pentru a-și justifica în litigiu calitatea procesuală activă

Potrivit legii, acceptarea este tacită când succesibilul face un act (fapt) pe care nu-l putea săvârși decât în calitate sa de erede și din care rezultă indirect dar neîndoielnic intenția sa de acceptare a moștenirii, actele echivoce neputând constitui o manifestare tacită a voinței de a accepta.

În acest context, este adevărat că pot fi apreciate ca acte de acceptare tacită . folosința bunurilor succesorale sau faptul mutării definitive a succesibilului în casa moștenită însă aceste acte materiale trebuie să fie exercitate în termenul de opțiune succesorală și să exprime neîndoielnic intenția de acceptare a moștenirii, adică să nu poată primi și o altă interpretare.

Ori, în speță, faptul de a locui în imobilul defunctei nu poate primi valențele unui act de acceptare tacit, câtă vreme apelantul a locuit tot timpul - conform propriilor susțineri - în acest imobil, deci și anterior decesului mamei, nefiind vorba deci de o mutare definitivă în termenul de opțiune succesorală sau de un act de preluare și folosință a bunului exercitat după decesul autoarei sale și care să denote intenția sa de a accepta moștenirea.

Mai mult, martorii audiați nu au relevat săvârșirea altor fapte de posesie sau folosință a bunurilor succesorale după decesul mamei (de exemplu: lucru în gospodărie, grădina casei, reparații sau investiții etc) în afara faptului că ar fi continuat să locuiască în imobil cu întreruperi până la momentul căsătoriei.

Față de aceste considerente, reținând că reclamatul apelant nu a făcut dovada calității de moștenitor acceptant în condițiile art.689 Cod civil, Tribunalul apreciază apelul de față ca nefondat, urmând a-l respinge ca atare în baza art.296 Cod pr.civilă.

În temeiul art.274 Cod pr.civilă, apelantul va fi obligat la plata în favoarea intimaților R. V. și R. M. a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocat (filele 62, 63).

În baza art.19 din OUG 51/2008 cheltuielile procesuale reprezentând 50% din c/valoarea taxei de timbru pentru care apelantul a beneficiat de ajutor public judiciar, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de reclamantul N. G. împotriva sentinței civile nr. 11/2015 pronunțată de Judecătoria B..

Obligă apelantul la plata în favoarea intimaților R. V. și R. M. a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În temeiul art. 19 din OUG 51/2008, cheltuielile procesuale reprezentând 50% din contravaloarea taxei judiciare de timbru pentru care apelantul a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma reducerii, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 29.10.2015.

Președinte,

D. G.

Judecător,

M. I. M.

Grefier,

A. V.

Red. G.D.

Tehnored. A.V. 11 ex.

A.V.2.03.2016

Judecător fond: C. F.

← Fond funciar. Decizia nr. 300/2015. Tribunalul ALBA		Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... →

Succesiune. Sentința nr. 11/2015. Tribunalul ALBA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Succesiune. Sentința nr. 11/2015. Tribunalul ALBA