Uzucapiune. Sentința nr. 358/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 358/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 08-12-2015 în dosarul nr. 843/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.843/A/2015
Ședința publică din 8.12.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I. M.
Judecător D. G.
Grefier ANIȘOARA C.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de reclamanta apelantă D. A., împotriva sentinței civile nr. 358/2015, pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ împotriva intimaților M. T. și M. I. lui T., având ca obiect-uzucapiune.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă av. Ș. N., în calitate de curator special al intimaților, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Curatorul intimaților face dovada achitării de către apelantă și a diferenței de 100 lei, onorariul curatorului special în apel, învederând că nu are alte cereri de formulat.
Pe fond, față de probele administrate, curatorul intimaților lasă la aprecierea instanței apelul formulat.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față;
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 30.07.2013, sub dosar nr._, reclamanta D. A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții M. T. și M. I. lui T., ca prin sentința ce se va pronunța:
- Să se constate că imobilul situat administrativ în ., să se identifice din punct de vedere topografic cu parte din imobilul înscris în CF nr._ M., nr.top. 200 arabil cu suprafața de 6920 mp;
- Să se dispună dezmembrarea imobilului înscris în CF nr._ M., nr.top. 200 arabil cu suprafața de 6920 mp, după cum urmează:
- lotul nr.1 în suprafață de 2613 mp, nr. top nou 200/1
- lotul nr.2 în suprafață de 4307 mp, nr. top nou 200/2
- Să se constate că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra imobilului înscris în CF nr._ M., nr.top.nou 200/1 în suprafața de 2613 mp;
- Să se dispună OCPI A. întabularea dreptului de proprietate a reclamantei în cota de 1/1 părți asupra imobilului înscris în CF nr._ M., nr.top.nou 200/1 în suprafața de 2613 mp cu titlu de uzucapiune, iar nr.top.200/2 în suprafață de 4307 să rămână pe vechii proprietari de CF.
În fapt, reclamanta arată că asupra imobilului înscris în CF nr._ M., nr.top. 200 arabil cu suprafața de 6920 mp sunt proprietari tabulari pârâții în cotă de ½ fiecare cu titlu de cumpărare, conform extrasului CF anexat expertizei extrajudiciare întocmite de expert C. R. A.. O parte din acest teren, respectiv porțiunea de 2613 mp, pe care expertul a identificat-o, acordându-i nr.top.nou, respectiv 200/1 a fost folosită de reclamantă în mod pașnic, netulburat și sub nume de proprietar, fiind delimitate de restul suprafeței, plătind taxele și impozitele aferente acestei suprafețe, aceasta comportându-se ca un adevărat proprietar, nicio persoană nepretinzând în toată perioada folosinței că ar avea vreun drept asupra imobilului.
Reclamanta mai arată că, întrucât imobilul folosit de către reclamantă se identifică din punct de vedere topografic cu parte din imobilul înscris în CF nr._ M., nr.top. 200 arabil cu suprafața de 6920 mp conform expertizei extrajudiciare întocmite de expert C. R. A., se impune parcelarea acestuia prin formarea a 2 loturi, astfel:
- lotul nr.1 în suprafață de 2613 mp, nr. top nou 200/1, pe care să fie întabulată reclamanta în cotă de 1/1 părți cu titlu de uzucapiune;
- lotul nr.2 în suprafață de 4307 mp, nr. top nou 200/2, care să rămână pe vechii proprietari, respectiv pârâții în cotă de 1/1 părți.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art.1890 Cod civil, art.1874 Cod civil, art.859 Cod civil.
În probațiune, reclamanta a depus în copie acte de identitate, raport de expertiză tehnică extrajudiciară (filele 6-20) și a solicitat admiterea probei testimoniale.
P. încheierea pronunțată în ședința camerei de consiliu din data de 20.09.2013 (filele 40-41), instanța a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de către reclamantă și a scutit-o pe aceasta de plata sumei de 536,95 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
P. încheierea pronunțată în ședința camerei de consiliu din data de 23.09.2013 (filele 42-43) instanța a dispus, în conformitate cu dispozițiile art.1051 C.proc.civ. citarea pârâților prin publicitate, emiterea somației și afișarea acesteia.
P. rezoluția din data de 23.09.2013 (fila 48), instanța a dispus, în temeiul art.167 coroborat cu art. 58 C.proc.civ. numirea în calitate de curator special pentru pârâții M. T. și M. I. lui T. a d-lui avocat Ș. N. din cadrul Baroului A..
Pârâții, prin curator special, au formulat întâmpinare (fila 73), prin care arată că nu se opune admiterii cererii, iar în ceea ce privește expertiza întocmită în cauză arată că nu are obiecțiuni asupra acesteia.
La dosarul cauzei a fost depus raport de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expert C. R. A. și avizat de OCPI (filele 88-100).
Au fost audiați martorii S. A. (fila 133), M. Ș. (fila 134), declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
P. sentința civilă nr.358/2015 Judecătoria A. I. a respins, ca neîntemeiata, actiunea civilă formulată de reclamanta D. A., în contradictoriu cu paratii M. T. si MARICAS I. lui T., ambii cu domiciliul necunoscut, avand ca obiect inscrierea dreptului dobandit in temeiul uzucapiunii.
A fost obligată reclamanta la plata sumei de 400 lei către curatorul pârâților, D-nul avocat Ș. N. din baroul A..
Pentru a pronunța această sentință, instanta de fond a reținut următoarele:
Potrivit art. 82 din Legea nr. 71/2011 de punere in aplicare a Codului civil din 2009, pentru cazurile in care posesia a început înainte de data intrării în vigoare a Codului Civil, sunt aplicabile dispozițiile referitoare la uzucapiune in vigoare la data începerii posesiei.
Potrivit art. 6 alin.2 din Legea nr. 241/1947, prescripțiile începute înaintea punerii în aplicare a acestei legi (15 septembrie 1947) sunt cârmuite, în ceea ce privește natura, durata și efectele lor de dispozițiile legii sub care au început, iar prin decizia nr. 86/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs in interesul legii, s-a stabilit că, în situația prescripțiilor achizitive începute sub imperiul Decretului-lege nr. 115/1938 și împlinite după . Legii nr. 7/1996, acțiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispozițiile legii vechi, respectiv ale Decretului-lege nr. 115/1938.
P. actiunea civila dedusa spre soluționare, reclamanta a solicitat sa se constate ca a dobandit dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafata de 2613 mp, întemeindu-si pretențiile pe dispozițiile art. 1890, 1859 si ale art. 1847 din Codul Civil din 1864, potrivit carora pentru a se putea prescrie, este necesara o posesie continua, neîntrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar.
Reclamanta a depus la dosarul cauzei doua rapoarte de expertiza extrajudiciara întocmite de persoana autorizata C. R. A.. In lucrare tehnica initiala, expertul a stabilit ca terenul aflat in folosinta reclamantei este situat in satul Valeni, . cu M. T. la nord și la est, cu traseu de linie ferata demolata la sud și cu B. G. la vest, ocupa o suprafata masurata de 2613 mp si se identifica cu parte din imobilul inscris în CF nr._ Metes, nr. Top. 200, arabil in suprafata de 6920 mp (fl. 7-9).
Cel de al doilea raport de expertiza a fost receptionat de OCPI A., concluzionând ca suprafața folosita de reclamanta este de 1671 mp și se învecineaza cu sânt la nord, drum la sud, M. T. la est si taluz la vest (fl. 91-100).
In cauza au fost audiati si doi martori, care nu au putut preciza in concret momentul de când reclamanta a intrat in posesia imobilului in litigiu, aratand ca de când percep realitatea obiectiva imobilul a fost folosit de reclamanta in mod pasnic si sub nume de proprietar, fiind perceputa in comunitate ca proprietara a terenului.
Niciunul dintre martori nu a fost in masura sa indice locul unde este amplasat imobilul si suprafata acestuia, martora S. A. relatand ca terenul folosit de reclamanta se învecinează cu B. G. și cu M. T., este bine delimitat pe toate laturile cu sânt si borne de hotar formate din piatra, iar la fata locului exista un traseu de linie ferata în funcțiune(fl. 133), iar martorul M. S. nu a putut oferi niciun element de identificare sau descriere a terenului, decat ca pe o parte a imobilului a fost linie de cale ferata, în prezent dezafectata (fl. 134).
Așadar, depozițiile martorilor nu se coroboreaza cu raportul de expertiza final depus de reclamanta, avizat de OCPI, existand neconcordante evidente in ceea ce privește vecinatățile.
P. urmare, instanța a constatat ca prin materialul probator de la dosar reclamanta nu a făcut dovada, fără putință de tăgadă, ca terenul asupra căruia a exercitat o posesie continua, netulburata, publica si sub nume de proprietar, conform declarațiilor martorilor, este cel care face obiectul litigiului, identificat in raportul de expertiza ca facand parte din imobilul înscris in CF nr._ Metes, nr. Top. 200, arabil în suprafata de 6920 mp.
Pe cale de consecință, instanta a respins acțiunea civila formulata de reclamanta D. A..
În temeiul prevederilor art- 453 coroborat cu art. 58 alin. 4 Cod procedură civilă, a fost obligată reclamanta la plata sumei de 400 lei către curatorul pârâților, D-nul avocat Ș. N. din baroul A..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta D. A., solicitând admiterea apelului în baza art.480 alin.2 C., desființarea sentinței atacate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În expunerea motivelor de apel a arătat că, prin acțiunea formulată a solicitat instanței de judecata să constate ca imobilul situat administrativ in . identifica din punct de vedere topografic cu parte din imobilul înscris în CF nr._ Metes,nr. top.200 arabil cu suprafața de 6920 mp,sa se dispună dezmembrarea imobilului înscris în CF nr._ Metes,nr. top.200 arabil cu suprafața de 6920 mp ,după cum urmează: -lotul nr. 1 in suprafața de 2613 mp nr.top nou 200/1 -lotul nr.2 în suprafața de 4307 mp, nr.top.nou 200/2, să se constatate ca reclamanta a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra imobilului înscris în CF nr,_ Metes nr. top.nou 200/1 în suprafața de 2613 mp si sa dispuneți OCPI A. intabularea dreptului de proprietate a reclamantei în cota de 1/1 parti asupra imobilului înscris in CF nr._ Metes nr. top.nou 200/1 in suprafața de 2613 mp cu titlu uzucapiune iar nr. top.200/2 in suprafața de 4307 să rămână pe vechii proprietari de CF.
In mod greșit instanța de fond a respins acțiunea formulata deși a reținut ca sunt întrunite toate condițiile pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune de către reclamanta motivând ca martorii nu au putut identifica corect terenul din litigiu.
Din declarațiile martorilor audiați la filele 133-134 din dosarul de fond rezulta ca aceștia cunosc terenul folosit de reclamanta arătând ca acesta este folosit de familia reclamantei de când percep realitatea obiectiva, martorii având peste 70 de ani. De asemenea martorii au arătat ca imobilul este bine delimitat pe toate laturile cu sânt si borne de hotar formate din piatra. Tot martorii arată ca "stiu ca în fața locului exista o linie de cale ferată dezafectată. Revine și arată ca pe o parte a terenului acesta se învecinează cu proprietatea lui B. G." iar pe o parte terenul se învecinează cu M. T..
Este evident, comparând declarațiile martorilor cu identificarea realizata prin expertiza întocmita în cauza că este vorba de unul si același teren elementele care delimitează terenul reclamantei de celelalte imobile sunt aceleași atât în declarațiile martorilor cât și în expertiza efectuata în cauza.
P. întâmpinarea formulată, intimații Mercșa T. și M. I. prin curator special, a lăsat la aprecierea instanței modul de soluționare a apelului declarat în cauză, având în vedere faptul că, în calitate de curator, nu deține date sau informații care să contrazică susținerile reclamantei, iar probele administrate în cauză dovedesc posesia utilă, neîntreruptă și sub nume de proprietar a acesteia.
Analizând apelul declarat în cauză, Tribunalul constată următoarele:
Apelanta-reclamantă a solicitat să se constate că a dobândit dreptul de proprietate, prin uzucapiune, asupra unei suprafețe de 2613 mp, situată în .._.
Cele două expertize efectuate în cauză, de către același expert (la solicitarea reclamantei) au stabilit vecinătăți diferite și suprafețe diferite de teren (în prima expertiză, acesta are 2613 mp - f. 7 dosar de fond, iar în cea de-a doua a fost măsurată o suprafață de 1671 mp - f. 93). De asemenea, configurația (forma) terenului este diferită în cele două expertize (a se vedea f. 9 și 87 din dosarul de fond), în condițiile în care reclamanta este cea trebuia să indice expertului terenul pe care îl folosește. Această situație contrazice motivarea cererii de apel, în care se invocă că imobilul este bine delimitat prin semne de hotar, respectiv șanț, caz în care identificarea de către expert a suprafeței, a vecinătăților și a formei terenului nu ar fi putut conduce la două rapoarte de expertize în care concluziile sunt diferite.
Reclamanta a indicat ca temei juridic al acțiunii, dispozițiile art. 859, 1874 și 1890 cod civil de la 1864, fără a indica nici momentul de început al curgerii termenului de uzucapiune, nici când acesta s-a finalizat. Această din urmă prevedere legală prevede un termen de uzucapiune de 30 de ani, respectiv o posesie continuă, netulburată, publică și sub nume de proprietar pentru întreaga perioadă menționată mai sus.
Raportat la prevederile art. 6 alin. 2 din Legea nr. 241/1947, posesia reclamantei ar fi trebuit să înceapă înainte de data de 15.09.1947, pentru a fi îndeplinite condițiile uzucapiunii de 30 de ani, însă cei doi martori audiați în fața instanței de fond (f. 133, 134) nu au putut indica cu exactitate momentul în care a reclamanta sau familia acesteia au început posesia. Raportat la vârsta martorilor și la momentul în care ar fi putut percepe realitatea obiectivă, este posibil ca posesia reclamantei să fie guvernată de dispozițiile Decretului-lege nr. 115/1938, caz în care condițiile posesiei sunt cu totul diferite și se raportează la data decesului proprietarul de carte funciară. În plus, nici acești martori nu au indicat aceleași vecinătăți ale imobilului
Oricum, instanța nu poate schimba cauza cererii de chemare în judecată, iar prevederile Codului civil de la 1864, referitoare la uzucapiunea de 30 de ani, nu sunt îndeplinite, așa cum s-a arătat mai sus, nerezultând, cu certitudine, nici suprafața uzucapată, nici vecinătățile și nici măcar forma terenului. În plus, martorii au arătat că imobilul ar fi fost folosit de familia reclamantei, nu doar de către aceasta, ceea ce sugerează o joncțiune a posesiilor, la care nu s-a făcut nicio referire în acțiune, nerezultând perioada de timp în care reclamanta a folosit terenul în calitate de proprietar, respectiv perioada în care aceasta a fost folosit de antecesorii săi.
Față de cele de mai sus, Tribunalul va respinge apelul formulat de către reclamanta D. A., împotriva sentinței civile nr. 358/CC/2015 a Judecătoriei A. I., iar în temeiul art. 19 alin. 1 din OUG nr. 80/2013, taxa judiciară de timbru de care apelanta a fost parțial scutită rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de reclamanta D. A., împotriva sentinței civile nr. 358/CC/2015 a Judecătoriei A. I..
În temeiul art. 19 alin. 1 din OUG nr. 80/2013, taxa judiciară de timbru de care apelanta a fost parțial scutită rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08.12.2015.
Președinte, M. I. M. | Judecător, D. G. | |
Grefier, ANIȘOARA C. |
Red.MM
Tehnored.A.C/6ex./15.01.2016
Judecător fond:F. S.
| ← Suspendare provizorie. Încheierea nr. 1/2015. Tribunalul ALBA | Anulare act. Decizia nr. 302/2015. Tribunalul ALBA → |
|---|
