Anulare act. Decizia nr. 39/2013. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 39/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 20-02-2013 în dosarul nr. 527/252/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 39
Ședința publică din 20 februarie 2013
Președinte T. B.
Judecător M. A.
Grefier V. L.
S-a luat în examinare apelul declarat de apelanta V. B. contradictoriu cu intimații F. Letiția, C. Național I. H. Lugoj și I. Școlar Județean T. împotriva sentinței civile nr._ din data de 28.11.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 18.02.2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat la Tribunalul A. la data de 25.01.2013, constată că prin sentința civilă nr._/28.11.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta V. B., în contradictoriu cu pârâții F. Letiția, C. Național I. H. Lugoj și I. Școlar Județean T., având ca obiect anulare act și obligată reclamanta să plătească pârâtului C. Național I. H. Lugoj cheltuieli de judecată în sumă de 1.000 de lei reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că, cererea este nefondată reținându-se că, după cum rezultă din catalogul clasei, eleva V. B. a acumulat un număr de 156 de absențe nemotivate în semestrul I al anului școlar 2008-2009, respectiv 180 de absențe nemotivate în semestrul II al aceluiași an școlar, motiv pentru care acesteia în ședințele Consiliului clasei din data de 30.01.2009 și 11.06.2009, respectiv ale Colegiului profesoral al colegiului din 30.01.2009 și 11.06.2009 i-a fost scăzută nota la purtare la nota 3 pentru fiecare semestru, fiind prin urmare declarată repetentă, conform art.131 coroborat cu art.67 alin.1 lit. b din Ordinul nr.4925/2005. Potrivit art.110 din Ordinul nr.4925/2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, elevii au datoria de a frecventa cursurile, iar conform art.131 din Ordinul nr.4925/2005, pentru toți elevii din învățământul preuniversitar, la fiecare 10 absențe nejustificate pe semestru din totalul orelor de studiu va fi scăzută nota la purtare cu câte un punct.
S-a reținut că, după cum rezultă din cererea părinților elevei din data de 11.06.2009 (f.57 dos. Jud.Oradea atașat), unde se arată că „pe semestrul I am fost atenționați să prezentăm adeverință medicală pentru a motiva absențele”, precum și din procesul verbal al colectivului clasei din care a făcut parte și reclamanta, din data de 17.09.2012 (f.97), părinții elevei cunoșteau situația școlară a acesteia, situație pe care de altfel aveau îndatorirea firească de a o urmări. În acest sens între părinți și colegiu s-a și întocmit un Acord de parteneriat (f.48-49), unde în art.2 lit.c și h se prevede că părintele se obligă să asigure frecvența zilnică a elevului la cursuri și să se prezinte la școală cel puțin o dată pe semestru pentru a discuta cu dirigintele situația școlară a elevului. Contrar susținerilor tatălui elevei, V. D., prin expertiza tehnico-științifică efectuată în dos.nr.1979/P/2009 s-a constatat că semnătura de pe acest acord a fost executată de tatăl elevei, astfel după cum rezultă din Rezoluția din data de 19.08.2010, neatacată de către reclamant (f.98-99). De altfel V. D. a semnat și Procesul verbal din data de 21.09.2008 (f.67 dos.Jud.Oradea) din care rezultă că părinții elevilor prezenți la ședința din această dată au semnat Acordul de parteneriat pentru educație.
Prin urmare, față de prevederile art.131 din Ordinul nr.4925/2005, instanța de fond a reținut că, în mod legal în ședințele Consiliului clasei din data de 30.01.2009 și 11.06.2009, respectiv ale Colegiului profesoral al colegiului din 30.01.2009 și 11.06.2009, s-a propus, respectiv s-a aprobat ca elevei V. B. să-i fie scăzută nota la purtare la nota 3, împrejurare față de care, conform art.67 din Ordinul nr.4925/2005 eleva a fost declarată repetentă.
Cu privire la cele două adeverințe medicale prezentate de către părinții elevei (f.13), s-a reținut de către prima instanță că, în condițiile în care acestea au fost eliberate la aceiași dată de doi medici diferiți și cu două diagnostice diferite, în mod corect dirigintele clasei nu le-a avut în considerare pentru motivarea absențelor elevei. De altfel, față de numărul mare de absențe, chiar dacă ar fi fost avute în vedere nu ar fi schimbat situația școlară a reclamantei, iar cu privire la faptul că eleva a fost declarată repetentă înainte de încheierea anului școlar și fără a avea situația școlară încheiată la toate materiile, față de prevederile art.67 alin.1 lit.b din Ordinul nr.4925/2005 care prevede că sunt declarați repetenți elevii care au obținut la purtare media anuală mai mică de 6, indiferent de mediile obținute la disciplinele de studiu, în condițiile în care eleva avea media anuală la purtare 3, măsura repetenției a putut fi dispusă și înainte de finalul anului școlar, media la purtare nemaiputând fi corectată prin reexaminare, și fiind irelevantă situația elevei de la restul materiilor.
Prima instanță nu a primit nici susținerile reclamantei legate de faptul că procesele verbale prezentate ar fi întocmite procausa, deoarece reclamanta nu a adus nicio dovadă în acest sens, astfel cum are obligația față de prevederile art. 1169 Cod civil, considerându-se ca neîntemeiată și pretinsa incompatibilitate între funcția de director al colegiului și cea de diriginte deținute de către F. Letiția, neexistând o dispoziție legală care să prevadă o astfel de incompatibilitate.
Cu privire la incidența sancțiunii exmatriculării, s-a reținut că potrivit art.137 din Ordinul nr.4925/2005, aceasta poate fi dispusă pentru un număr de 40 de absențe nemotivate cumulate pe un an școlar, ceea ce ar atrage, prin aplicarea art.131, nota 6 la purtare doar pe un semestru, sau o notă mai mare decât nota 6 la purtare pe ambele semestre, rezultând o medie anuală mai mare de 6, nepunându-se problema repetenției. Este vorba deci despre o cu totul altă situație, în care se dă posibilitatea pentru un număr mai mic de absențe nemotivate a fi sancționat elevul prin exmatriculare.
Pentru toate cele de mai sus, și în baza textelor legale amintite, instnța de fond a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta V. B., în contradictoriu cu pârâții F. Letiția și I. Școlar Județean T. ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, iar față de pârâtul C. Național I. H. Lugoj ca nefondată, iar în baza art.274 Cod de procedură civilă a obligat reclamanta să achite pârâtului C. Național I. H. Lugoj cheltuieli de judecată în sumă de 1.000 de lei, reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta V. B., solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, anularea dispoziției de repetenție și a actelor premergătoare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de apel arată că, prin acțiunea formulată a solicitat anularea actelor întocmite de pârâtă ca fiind nelegale.
Menționează că, a demonstrat că potrivit prevederilor Ordinului M. nr.4721/2008 anul școlar 2008-2009 începe la data de 15 septembrie 2008 și se sfârșește la 31 august 2009, că la data de 13 iunie 2009 se încheie cursurile școlare urmând ca după perioada de susținere a corijențelor în august 2009 să se finalizeze anul școlar, și întrucât ziua de 13 iunie pică într-o sâmbătă finalizarea cursurilor era în data de 12 iunie 2009.
Precizează că a susținut faptul că sancțiunea repetenției se poate acorda numai după încheierea situației școlare și nu înainte, iar încheierea situației școlare se face până la sfârșitul anului școlar chiar și în perioada de după încheierea cursurilor școlare, invocând ca motiv de nelegalitate a măsurii de repetenție declarată la data de 11 iunie 2009 conform adresei nr. 2996/15 iunie 2009, iar faptul că această sancțiune a fost aplicată reclamantei înainte de termenul legal, adică de finalizarea atât a anului școlar cât și a cursurilor școlare.
Arată că instanța de fond a respins cererea de anulare a măsurii repetenției motivând că măsura repetenției poate fi dispusă și înainte de finalul anului școlar, media la purtare nemaiputând fi corectată prin reexaminare și fiind irelevantă situația elevei la restul materiilor, astfel consideră greșit acest punct de vedere întrucât așa cum rezultă din considerentele art.67 din Ordinul nr.4925/2005 sancțiunea repetenției se aplică după stabilirea mediilor anuale « indiferent de mediile obținute la disciplinele de studiu » și nu indiferent de notele obținute, iar motivarea că oricum nu se mai putea remedia media (3) de la purtare nu justifică luarea măsurii repetenției înainte de finalizarea anului școlar, astfel că până la finalizarea anului școlar conducerea școlii poate aplica împotriva elevului oricare din măsurile de sancționare prevăzute de Regulament însă numai în limitele legii Sancțiunea aplicabilă elevei până la finalizarea anului școlar era cea prevăzută de art.127 din Regulament și nu cea prevăzută de art.67 din același regulament, având în vedere că exista posibilitatea ca părinții să motiveze absențele fiicei lor prin cereri scrise.
Mai arată că, scutirile medicale în număr de două emise de medicii de specialitate au fost ignorate ca fiind false însă fără a exista o dovadă în acest sens, nefiind de latitudinea nici a dirigintelui și nici a judecătorului să stabilească dacă eleva a suferit în același timp afecțiuni de competența mai multor discipline medicale. Conform art.42 lit.i din Regulament dirigintele avea obligația să motiveze absențele pe baza scutirii medicale prezentate dacă acea scutire nu era contestată, și aceste adeverințe medicale fiind omise au lăsat ca numărul de absențe nemotivate să fie exagerat.
Precizează că legalitatea unui act juridic sau a unui fapt juridic diferă de oportunitatea actului sau faptului juridic. Sancțiunea nulității respectivului act sau fapt juridic se aplică pentru nelegalilatea acestuia și nu pentru inoportunitatea sa, în cazul de față invocându-se faptul că sancțiunea aplicată elevei V. B. încalcă principiul legalității, iar în situația în care se impune sancționarea elevului pentru încălcarea unei norme impuse acestuia, sancțiunea aplicată trebuie să fie atât prevăzută de lege cât și proporțională cu gravitatea faptei săvârșite de elev, iar dacă prin legislația in materie se impun sancțiuni distincte pentru fapte diferite cadrul didactic nu poate acorda alte sancțiuni decât cele legale întrucât procesul educativ este subordonat principiului legalității și nu al arbitrariului.
In ceea ce privește dubla calitate a profesoarei F. atât de diriginte cât și cea de directoare arată că în mod greșit li s-a respins susținerea că dirigintele nu poate avea și calitatea de director întrucât în calitate de diriginte propune o măsură care apoi în calitate de director este validată. Astfel, consideră că în dubla calitate dirigintele director propune și validează, încălcându-se din nou un principiu al legalității actului îndeplinit.
Menționează că, în conformitate cu Regulamentul se impunea obligația școlii să înștiințeze în scris familia elevului asupra absențelor nemotivate ale acestuia de la cursurile școlare, iar faptul că nu și-a îndeplinit această sarcină, actele ulterioare ale conducerii școlii sunt viciate, aceasta explicând de ce conducerea școlii a recurs la măsura repetenției și nu a exmatriculării elevei, motivul fiind clar faptul că trebuia să emită întâi preaviz de exmatriculare și nu a făcut-o, aplicând atunci măsura repetenției chiar dacă eleva nu avea încheiată situația școlară la toate materiile (educația fizica trim. I și restul trimestrul II) și înainte de finalizarea anului școlar și chiar a cursurilor școlare)
Pentru aceste considerente solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, anularea dispoziției de repetenție și a actelor premergătoare, cu cheltuieli de judecată.
Intimatul C. Național I. H. Lugoj a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea apelului, ca neîntemeiat și nefondat, iar pe cale de consecință, menținerea ca temeinică și legală sentinței atacate.
Arată că, în motivele de apel, reclamanta apelantă reiterează motivele acțiunii, fără a critica punctual sentința apelată, arătându-se astfel că actele emise de intimată, prin care reclamanta apelantă a fost declarată repetentă, sunt nelegale, pe motiv că ar fi fost emise la finele semestrului și nu la finele anului școlar, reclamanta expunând ceea ce consideră că ar fi trebuit să se aplice ca sancțiune în cazul absențelor efectuate și nu neapărat aspecte legate de nulitatea actelor contestate.
Solicită a se observa că pe tot parcursul procesului nu s-a negat faptul că reclamanta a acumulat numărul de absențe arătat și probat prin copie după fila catalogului și care a condus la declararea acesteia ca repetentă, ci voia ca în urma acestor absențe să i se aplice o sancțiune, precum mustrarea, însă nu se pune problema unei sancțiuni, ci a unei măsuri pertinente ca urmare a absențelor nemotivate, prevăzută expres de art. 67 alin. 1 lit. b) din R.O.F.U.I.P., coroborat cu art. 131 din R.O.F.U.I.P., care prevede că „pentru toți elevii din învățământul preuniversitar, la fiecare 10 absențe nejustificate, pe semestru, din totalul orelor de studiu sau la 10% absențe nejustificate din numărul de ore pe semestru la o disciplină/modul, va fi scăzuta nova la purtare cu câte un punct”, iar orice altă speculație este de prisos, mai ales că urmare contestațiilor făcute la ISJ T. de către reclamanta apelantă, s-au efectuat controale de specialitate, care au verificat legalitatea măsurii și nu s-a constatat nicio încălcare a R.O.F.U.I.P.
Arată că, apelanta neputând să nege numărul de absențe acumulate (deși a încercat sa-și justifice absențele prin invocarea prezenței sale la balul bobocilor, încercare care a eșuat atât prin poziția profesoarelor care au organizat acest bal și care au arătat că activitățile s-au desfășurat în afara orelor de curs, cât și prin concluziile raportului ISJ), încearcă să găsească tot felul de presupuse vicii ale actelor emise de instituția de învățământ.
Totodată arată că, eleva V. B. a început să absenteze de la școală încă din clasa a VII-a. In clasa a VII-a a avut media 9 la purtare, iar în clasa a VIII-a a avut 8,50, așa cum rezultă din Foaia matricolă, depusă în copie, precum și din foaia de catalog din clasa a VII-a, unde pe margine se menționează că eleva s-a apucat și de fumat, iar în clasa a IX-a eleva a absentat nemotivat și mai mult, ajungând la 156 de absențe în semestrul I și 188 de absențe în semestrul al II-lea. Pe parcursul clasei a IX-a, când diriginta a observat că eleva lipsește foarte mult, a stat de vorbă și cu aceasta și a înștiințat și părinții, așa cum s-a și dovedit, mai ales că și foștii ei colegi de clasă confirmă aceasta prin procesul verbal din 17.09.2012 (depus în copie la dosarul de fond, la termenul de judecată din data de 03.10.2012). De asemenea, cu ocazia ședinței cu părinții din 27 01.2009, în cadrul acesteia, s-a discutat și cazul elevei V. B., iar un alt părinte din clasă, s-a angajat că va anunța părinții elevei despre înrăutățirea situației, ceea ce a și făcut (se găsesc la dosarul de fond copia procesului verbal a.1 ședinței cu părinții, oarecum și un memoriu al părinților). Cu ocazia consiliului profesoral de încheiere a semestrului I, s-a propus și validat scăderea notei la purtare (nota 3) pentru cele 156 de absențe nemotivate. In semestrul al II-lea, eleva a avut aceeași situație școlară, drept pentru care, a fost supusă discuției, consiliului clasei și consiliului profesoral, scăderea mediei la purtare (conform proceselor verbale), ceea ce a determinat declararea elevei ca fiind repetentă, aplicându-se art.67. alin (1) lit. b din R.O,F.U.I.P. care prevede că „Sunt declarați repetenți: elevii care au obținut la purtare media anuală mai mică de 6,00/calificativul "insuficient", respectiv mai mică de 7,00, în cazul liceelor pedagogice și teologice, indiferent de mediile obținute la disciplinele de studiu", și cum pe ambele semestre media a fost 3, deci media anuală fiind 3 (trei), mai mică decât 6, așa cum prevede textul legal mai sus menționat, eleva a fost declarată repetentă la finele semestrului II, când a fost încheiată media la purtare, situația fiind extrem de clară, mai ales că în această situație nu se poate reveni sau corecta media prin examen de corigentă la sfârșitul anului școlar adică 31.08.
Menționează că, potrivit acordului cadru de parteneriat pentru educație, semnat de tatăl elevei, acesta se obliga conform pct. I. 2. lit. c, să asigure frecvența zilnică și ținuta decentă a elevului la cursuri, conform Regulamentului intern și să informeze școala de îndată ce se impune absența acestuia de la program, iar potrivit pct. 13. lit. c, eleva s-a angajat să frecventeze regulat cursurile, conform programului orar. Eleva pe lângă drepturile conferite de lege are și obligații prevăzute de același act normativ, printre care și obligația de a frecventa cursurile, așa cum prevede art. 110 din R.O.F.U.I.P. „Elevii din învățământul de stat și, particular au datoria de a frecventa cursurile, de a se pregăti la fiecare disciplină de studiu și de a-și însuși cunoștințele prevăzute de programele școlare", obligație care nu a fost respectată de către apelantă. Chiar și colegii acesteia de clasă au arătat că: „doamna dirigintă i-a atras de multe ori atenția în fața clasei, dar fără niciun rezultat; deși era adusă de către tatăl ei, B. pleca de fiecare dată de la școală; tatăl ei de multe ori o căuta prin haruri, cunoscându-i situația".
Un ultim aspect pe care înțelege să-1 învedereze este și acela legat de faptul că apelanta a solicitat ea însăși prin cererea înregistrată cu nr. 5726 din 21 august 2009 reînscrierea în clasa a IX-a, cerere ce a fost aprobată potrivit art. 68 alin. 1 din Ordinul MEC nr. 4925/2005 referitor la aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (R.O.F.U.I.P.), clasă pe care a repetat-o în anul școlar următor, adică 2009-2010, actualmente frecventând clasa a XII-a. Ori în atare situație consideră că nu se mai pune problema nulității actelor prin care a fost declarată repetentă, când prin formularea acestei cereri recunoaște și acceptă starea de repetenție și după cum se știe, nulitatea este o sancțiune a actului juridic, cu consecința desființării efectelor acestuia, ori aceasta nu mai este practic posibil și datorită trecerii timpului care este ireversibil, eleva parcurgând deja anii de liceu în acest timp al derulării procesului, dar și pentru faptul că este eleva altui liceu, la cererea acesteia .
Față de cele ce preced, solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și nefondat. Cu cheltuieli de judecată.
Analizând apelul exercitat de reclamanta V. B., prin prisma dispozițiilor art. 295, 296 Cod procedură civilă, Tribunalul constată că acesta este neîntemeiat.
Astfel se observă că în motivarea apelului se invocă aceleași susțineri ca la prima judecată asupra fondului, respectiv nelegalitatea măsurii repetenției, aceasta fiind dispusă înainte de finalizarea anului școlar, nevalorizarea scutirilor medicale depuse la dosar, nelegalitatea deținerii de către intimata F. Letiția a două funcții concomitente și nerespectarea obligației ce incumbă școlii de a înștiința părinții despre absențele nemotivate ale elevei.
În conformitate cu dispozițiile art. 67 al. 1 lit. b și art. 131 din Ordinul M.E.C. nr. 4925/08.09.2005, sunt declarați repetenți elevii care au obținut la purtare media anuală mai mică de 6,00, indiferent de mediile obținute la disciplinele de studiu. Pentru toți elevii din învățământul preuniversitar, la fiecare 10 absențe nejustificate pe semestru, din totalul orelor de studiu sau la 10% absențe nejustificate din numărul de ore pe semestru la o disciplină/modul, va fi scăzută nota la purtare cu câte un punct.
Ori, în condițiile în care reclamanta a acumulat în anul școlar 2008-2009 un număr de 336 de absențe – 156 pe primul trimestru și 180 pe cel de al doilea, media anuală la purtare 3 a fost stabilită în mod corect, iar declararea acesteia ca repetentă a avut loc cu respectarea dispozițiilor legale menționate anterior.
Faptul că această măsură a fost dispusă înainte de finalizarea anului școlar nu este de natură a prejudicia reclamanta în vreun fel. Aceasta a avut media anuală la purtare 3 la data de 11.06.2009 când s-a luat măsura, și tot aceeași medie 3 la finele anului școlar, reexaminarea nefiind posibilă.
Referitor la pretinsa incompatibilitate a funcției de director și diriginte de către intimata F. Letiția, se constată că apelanta nu a indicat vreun temei legal în sprijinul susținerilor sale.
În Rezoluțiile Parchetului de la lângă Judecătoria Lugoj din data de 19.08.2010 și 29.09.2010 s-a reținut că din adresa nr. 4345/26.05.2010 emisă de I. Școlar Județean T., se desprinde concluzia că în conformitate cu prevederile art.19 lit. f din Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 4925/08.09.2005, „În realizarea funcției de conducere, directorul numește învățătorii / diriginții la clase…., care este și șeful comisiei diriginților, în urma consultării șefilor de catedră, ai comisiilor metodice, cu respectarea principiului continuității și performanței”. Așadar nu există o interdicție expresă a ocupării simultane a funcției de director și diriginte.
În ceea ce privește ignorarea celor două adeverințe medicale eliberate cu nr. 1552/31.03.2009 și nr. 2155/31.03.2009, se observă că la data de 04.09.2009, acestea nu se găseau în mapa cu motivări a dirigintei, alături de cele ale elevilor clasei a IX-a A – aspect ce rezultă din adresa nr. 6667/04.09.2009 emisă de I. Școlar al Județului T. și necombătut de către reclamantă.
Ori, în conformitate cu dispozițiile art. 94 al. 5 din Ordinul menționat anterior, actele pe baza cărora se face motivarea absențelor vor fi prezentate în termen de maximum 7 zile de la reluarea activității elevului și vor fi păstrate de către diriginte pe tot parcursul anului.
Pe de altă parte, față de numărul extrem de mare al absențelor, aceste adeverințe medicale nu sunt de natură a invalida măsura dispusă împotriva reclamantei.
Se mai invocă nerespectarea de către școală a obligației de a informa familia elevei despre absențele nemotivate.
Se apreciază ca neîntemeiată și această susținere, procesul verbal încheiat la data de 17.09.2012 de către colectivul clasei din care a făcut parte și reclamanta, demonstrând contrariul, respectiv că diriginta i-a atras atenția reclamantei de nenumărate ori în fața clasei, însă fără nici un rezultat, de asemenea că deși era adusă de tatăl ei, reclamanta pleca de la școală, fiind căutată apoi de către acesta, care cunoștea situația.
Conform punctului 2 lit. e și h din Acordul cadru de parteneriat pentru educație, părintele elevului se angajează să asigure frecvența zilnică și ținuta decentă a elevului la cursuri; să se prezinte la școală, cel puțin o dată pe semestru, pentru a discuta cu dirigintele situația școlară a elevului;
Deși dl. V. D. a negat semnarea acestui acord, din rezoluțiile penale amintite anterior, se reține că în cauză s-a procedat la efectuarea unei constatări tehnico – științifice privind acordul cadru menționat, iar prin adresa nr._/24.06.2010 a MAI – IPJ – Serviciul Criminalitate, se concluzionează că semnătura în litigiu a fost executată de către V. D.. Prin urmare, obligația acestuia era de a se prezenta periodic pentru a verifica situația fiicei sale, potrivit dispozițiilor consensuale din acordul cadru de parteneriat, iar apărarea acestuia în sensul necunoașterii acordului este de circumstanță, combătută prin raportul de expertiză menționat, pe de o parte, dar și de declarațiile martorilor audiați.
Într-adevăr, școala are obligația de a informa părintele elevului, însă această obligație nu poate fi îndeplinită dacă părintele nu-și îndeplinește propria obligație – aceea de a facilita comunicarea familie – instituție, prin prezența și interesul său.
În fine, se mai invocă faptul că sancțiunea aplicată elevului trebuie să fie proporțională cu gravitatea faptelor săvârșite de către acesta.
Din copia catalogului clasei rezultă că în semestrul I, apelanta a avut un număr de 156 de absențe nemotivate, iar în semestrul al II-lea un număr de 180 de absențe nemotivate; la limba română și la matematică rubricile din catalog destinate consemnării absențelor sunt completate, iar profesorii au fost nevoiți să depășească spațiul și să consemneze absențele în afara rubricilor, de asemenea multe absențe nemotivate fiind acumulate și la limba engleză și la chimie. Situația școlară la educație fizică pe semestrul I nu este încheiată, iar la logică eleva a avut media 4, fiind declarată corigentă; media la purtare, datorată absențelor, a fost încheiată 3. În semestrul al II-lea nu este încheiată situația școlară la Istorie, Chimie, Educație Fizică și Logică, iar media la purtare, datorată absențelor, a fost încheiată 3.
Ori, față de această situație școlară, deși negată de către apelantă, proporționalitatea dintre sancțiune și fapte, este evidentă.
Pentru aceste considerente, constatând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, în baza art. 296 Cod procedură civilă, apelul va fi respins ca neîntemeiat.
În baza art. 274 Cod procedură civilă obligă apelanta să plătească intimatului C. Național I. H. 800 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariul avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul exercitat de apelanta V. B. în contradictoriu cu intimații F. Letiția, C. Național I. H. Lugoj și I. Școlar Județean T. împotriva sentinței civile nr._/28.11.2012 pronunțată de Judecătoria A..
Obligă apelanta să plătească intimatului C. Național I. H. 800 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 20.02.2013.
Președinte Judecător Grefier
T. B. M. A. V. L.
Se comunică:
1. reclamanta V. B. – Lugoj, .. 21, jud. T.
2. pârâta F. Letiția – Lugoj, ., nr. 1, jud. T.
3. pârât C. Național I. H. Lugoj – Lugoj, ., nr. 1, jud. T.
4.pârât I. Școlar Județean T. – Timișoara, .. 3, jud. T.
Primă instanță – Judecătoria A. – Judecător A. B. V.
Red. T.B./ Tehred. V.L.
6 ex/20.03.2013
4 .
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1015/2013. Tribunalul ARAD | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
