Pretenţii. Sentința nr. 1126/2013. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1126/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 18-03-2013 în dosarul nr. 3369/108/2011*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.1126
Ședința publică din 18.03.2013
Președinte: D. M.
Grefier: V. M.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, în rejudecare, acțiunea civilă exercitată, precizată de reclamanta Stațiunea de C. Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor A. în contradictoriu cu pârâta C.N.A.D.R S.A.–Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara având ca obiect pretenții.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Ministerul Public este reprezentat prin procuror S. T. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul A..
Acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, conform ART. 23 (1) din Legea nr.255/2010:,, Cererile adresate instanței judecătorești pentru stabilirea, în contradictoriu cu statul român sau cu unitățile administrativ-teritoriale, după caz, a dreptului la despăgubire pentru expropriere și a cuantumului acesteia sunt scutite de taxa judiciară de timbru și sunt de competența instanțelor de drept comun,,.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că prin serviciul registratură al instanței la data de 14.03.2013 reclamanta Stațiunea de C. Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor A. a depus concluzii scrise iar la data de 15.03.2013, prin fax și la data de 18.03.2013, pârâta C.N.A.D.R S.A.–Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara deasemenea a depus concluzii scrise.
Având în vedere că părțile au pus concluzii în fond, verbal, în ședința publică din 11.03.2013, acestea fiind consemnate în încheierea din aceea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanța trece la soluționarea cauzei.
TRIBUNALUL
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.01.2013, în urma rejudecării dispuse prin Decizia Curții de Apel Timișoara, nr.2270/12.11.2012, în dosar nr._, constată că reclamanta Stațiunea de C. Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor A. în contradictoriu cu pârâta C. S.A.-Direcția Regională Drumuri și Poduri Timișoara a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 229.121,05 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul adus ca urmare a preluării unor suprafețe de teren din administrarea stațiunii pentru lucrările autostrăzii A.-Timișoara, tronsonul By Pass A..
În motivarea cererii reclamanta a arătat că, pentru lucrările autostrăzii Timișoara –A., din totalul suprafețelor de teren proprietate de stat acordate stațiunii spre administrare conform Hot Guv nr.35/2006, alături de o suprafață de 413.525 mp, expropriată, stațiunea și-a dat acordul pentru încă 160.324 mp, să fie folosite la lucrările autostrăzii, suprafețe de teren cuprinse în parcelele A655/3/2, A663/2, 681/1/2, A681/3/2, A655/3/2, A655, A681 și A 1531.
Reclamanta susține că a avut semănată în anul 2009 pe aceste parcele o cultură de lucernă, cultură cu o durată de exploatare de 7 ani și a avut cheltuieli cu înființarea culturii și alte lucrări necesare exploatării acestei culturi și ținând cont de faptul că reclamantei i-a fost adus un prejudiciu prin preluarea acestor suprafețe, constând în contravaloarea investiției efectuate pentru cultivarea lucernei, aceasta a apreciat că se impune obligarea pârâtei la plata totală a despăgubirilor, -damnum emergens și lucrum cesans - în sumă de 229.121,05 lei.
Prin întâmpinarea depusă inițial, pârâta C. S.A. a solicitat respingerea acțiunii pentru lipsa întrunirii elementelor cumulative obligatorii care stau la baza atragerii răspunderii civile delictuale, în baza disp.art 998 Cod Civil, temei de drept pe care se sprijină reclamanta,a invocat lipsa caracterului cert al prejudiciului și lipsei calității procesuale pasive, solicitând împrocesuarea Ministerului Transportului.
Astfel, în speță nu există o faptă ilicită cu atât mai mult cu cât transferul imobilelor afectate de construcția autostrăzii a fost efectuată printr-un act normativ în apărarea și realizarea interesului public național.
Prin Sentința civilă nr.1369 pronunțată de Tribunalul A. la data de 07.06.2012, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta Stațiunea de C. Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor A. în contradictoriu cu pârâta C. S.A-Direcția Regională Drumuri și Poduri Timișoara având ca obiect pretenții, a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 234.625 lei reprezentând despăgubiri materiale și la plata sumei de 2000 lei onorariu pentru expertul I. V., fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a fost formulat recurs pârâta C., iar prin Decizia civilă nr.2270 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara la data de 12.11.2012 s-a admis recursul fiind casată sentința cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul A..
Prin considerentele deciziei, s-a constatat că, tribunalul a omis a se pronunța asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, formulată prin Întâmpinare, iar în rejudecare, Tribunalul A. va urma să-și verifice propria competență materială de soluționare a cauzei, din perspectiva dispozițiilor legale incidente în cauză, să verifice domeniul de aplicare a Legii nr.255/2010 în raport cu dispozițiile art.998 Cod civil, pe care reclamanta și-a întemeiat acțiunea, fără echivoc, cât și din perspectiva naturii juridice a terenurilor în cauză, afirmativ acestea fiind proprietate publică a statului să verifice îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale, al cărui temei este conduita /fapta ilicită a pârâtei în cauză, la care se adaugă celelalte condiții ale răspunderii civile delictuale (prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu).
Prin notele de ședință depuse la data de 11.02.2013, reclamanta arată că a chemat judecată în calitate de pârâtă Ministerul Transporturilor Prin Compania Națională De Autostrăzi Și Drumuri Naționale Din România S.A. cu sediul în București ..38, sector 1, a indicat temeiul legal, doar disp. art.998 Cod Civil, din cuprinsul acțiunii și a documentației depuse rezultă fără echivoc, că a fost prejudiciată, ca urmare a exproprierii solicitând despăgubiri pentru prejudiciul adus Stațiunii ca urmare a exproprierii reprezentând suprafețele de teren din administrarea stațiunii, pentru lucrările autostrăzii A. - Timișoara.
Chiar pârâtă, în susținerea excepției, enunță că „Expropriatorul este reprezentat de Ministerul Transporturilor, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA", adică exact pârâta din acest proces, împrocesuată, iar din cuprinsul Legii nr.255/2010, dar și din legea anterioară Legea 33/1994, la care se face referire în cadrul Legii 255/2010, în art.19 din Legea 255/2010,„plata despăgubirilor se face în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum și de către orice persoană care justifică un interes legitim".
Stațiunea, deși nu are dreptul de proprietate asupra terenurilor, preluate prin expropriere de C. SA, potrivit Legii nr.72/2011 de modificare a Legii nr.45/2009, are în administrare aceste terenuri, conf. HG 35/2006 și nu a solicitat acordarea despăgubirilor pentru contravaloarea imobilelor expropriate, stațiunea neavând decât un drept de administrare asupra lor, pentru valoarea acestor terenuri existând un protocol la nivel de guvern, privind trecerea acestor terenuri din proprietatea publică a Statului Român, în favoarea Ministerului Transporturilor, prin C. SA, care excede competența reclamantei.
Stațiunea a fost prejudiciată prin expropriere, suportând din bugetul propriu, și nu al statului, toate cheltuielile necesare pentru însămânțarea, erbicidarea, tratarea și fertilizarea culturii de lucerna, pe 20 ha din terenul administrat, cheltuieli care, alături de contravaloarea recoltei de lucerna, pentru 5 ani nu a putut-o recolta, nu are de unde să o recupereze, decât tot de la pârâtă, care potrivit Legii nr.255/2010, este obligată la plata despăgubirilor rezultate din expropriere.
Temeiul de drept invocat în acțiune- art.998 cod civil -,este unul general, aplicabil la data înaintării acțiunii (Noul Cod civil neintrând încă în vigoare), considerând că pentru prejudiciul cauzat de trecerea suprafeței de teren, singura în măsură a despăgubi reclamanta fiind pârâta, cea care a beneficiat de preluarea acestor terenuri.
Exproprierea pentru cauza de utilitate publică, ca și acordarea de despăgubiri, nu se referă doar la plata unor despăgubiri pentru contravaloarea imobilelor, ci această instituție face referire la acordarea unor despăgubiri pentru toți cei care au fost afectați de această măsură, sau așa cum explică textul legal, „pentru toți cei care au interes în cauză", ori reclamanta a explicat interesul său, arătând că toate cheltuielile cu înființarea culturii de lucernă, numite cheltuieli anticipate, care se împart pe toată durata de exploatare a lucernei, cât și cele necesare pentru obținerea recoltei planificate, cheltuielile investite de reclamantă, sunt necesar a fi recuperate, în virtutea principiului de drept al reparării corecte a prejudiciului suferit, care să cuprindă atât daunele efective damnum emergens, cât și câștigul nerealizat,lucrum cesans .
Exproprierea - măsura administrativă de preluare instituită prin lege, este prin însăși caracterul său o măsură punitivă - o preluare abuzivă - chiar dacă este justificată de necesități, ori însăși această preluare făcută chiar prin efectul legii, nu înlătură, pentru cei păgubiți, în pofida unor despăgubiri acordate, caracterul abuziv, nedorit de detentorii imobilelor, și cu atât mai mult de cei păgubiți de acest act, fără a avea o culpă.
Reclamanta arată că, prin pagubele suferite, a fost lezată de această măsură, iar temeiul de drept, art.998 Cod Civil, invocat, este completat necesar de Legea nr.255/2010, stațiunea fiind defavorizată și păgubită tocmai de măsura exproprierii, prevederile Legii nr.255/2010 stabilind, așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, că orice deposedare în cadrul procedurii de expropriere pentru cauza de utilitate publică, nu poate fi efectuată decât cu acordarea unei juste despăgubiri, care în ceea ce o privește constă în recuperarea sumelor de bani investiți pentru cultivarea și exploatarea lucernei, constatate de expert.
Reclamanta mai arată că, în Noul Cod Civil, în art.223, se arată că statul participă prin Ministerul Finanțelor Publice, afară de cazul în care legea stabilește alt organ, în acest sens, ori conform Legii nr.255/2010, despăgubirile cauzate de exproprieri pentru cauze de utilitate publică, se acordă de Ministerul Transporturilor, prin C. SA, iar potrivit art.221 N.C.C, persoanele juridice de drept public sunt obligate pentru faptele licite sau ilicite, în aceleași condiții ca persoanele juridice de drept privat, iar în conformitate cu disp art.2 lit.f Codul de procedură civilă, Tribunalul A. este competent material să judece acest proces, prejudiciul fiind cauzat ca urmare a exproprierii, iar litigiul deși a fost întemeiat format pe răspunderea civilă delictuală, în realitate există un raport de cauzalitate între cele 2 temeiuri, respectiv între expropriere și răspundere delictuală.
Așa cum s-a indicat mai sus, terenurile în cauză, pe care a cultivat lucernă, sunt proprietate publică a statului, date stațiunii, conform H.G. 35/2005 spre administrare, iar conform Legii nr.45/2009, completată cu prev Legii nr.72/2011, art.20 din Legea nr.72/2011,sunt bunuri aparținând domeniului public al statului, indispensabile cercetării și dezvoltării și se dau în administrare unităților de cercetare-dezvoltare din agricultură, pe durata existenței unităților.
În virtutea acestui drept de „administrare", conform disp Legii nr.213/1998, privind proprietatea publică și regimul acestuia, „titularul poate să posede, să folosească bunul șl să dispună de acesta, în condițiile actului care i-a dat bunul în administrare, iar în litigiile privitoare la dreptul de administrare, în instanță titularul acestui drept stă în nume propriu” art. 12 al. 3 și 4 din Legea 213/1998.
Reclamanta mai arata ca, potrivit dreptului său de administrare, avea posesia terenului în cauză, teren care în perioada cultivării cu lucernă, având aparența dreptului, acționând ca un detentor legal. Ori în momentul, când datorită actului de expropriere, a fost lipsită de posesia și folosință acestor terenuri, au fost privați de posibilitatea de recoltare a culturii de lucernă, care potrivit normelor tehnice specifice se extinde pe o perioadă de 7 ani, astfel că, fost nevoită a înainta acțiunea în revendicare a prejudiciului cauzat, acesta fiind motivul indicării ca temei de drept al art.998 Cod Civil, deși prejudiciul are ca izvor măsurile de expropriere, fiind întrunite elementele constitutive necesare admiterii răspunderii delictuale.
Ca urmare a trecerii terenurilor necesare construcției autostrăzii A.-Timișoara, după ce reclamanta a primit de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA Direcția de Drumuri și Poduri Timișoara adresa nr.180/373/02.06.2008 prin care i se indicau parcelele de teren ce vor fi afectate de autostradă, reclamanta a încheiat CONVENȚIA din 10.06.2010, cu pârâta, prin care a permis accesul constructorului pe aceste terenuri, conformându-se obligațiilor prevăzute în Legea 255/2010 art.16 și în aceeași dată -10.06.2010, reclamanta susține că a trimis pârâtei adresa nr.376/2010 prin care referitor la „convenție" indică parcelele cultivate cu lucernă, solicitând modul de despăgubire pentru această investiție cu durată de exploatare de 7 ani, iar conform dispozițiilor art.10 din Legea nr.255/2010 considerându-se persoană îndreptățită, a trimis o notificare cu suma prejudiciată.
Instanța, raportat la considerentele deciziei Curții de Apel Timișoara de casare, nr.2270/12.11.2012, la precizările acțiunii de la filele 10-14 dosar, prin care se arată că, e vorba de despăgubiri cauzate de exproprierea terenului aflat în administrarea reclamantei pentru investiția autostrada Timișoara-A., invocându-se ca temei de drept dispozițiile Legii nr.255/2010 și art.2 lit.f Codul de procedură civilă, în baza art.159 Codul procedură civilă, a apreciat că, Tribunalul A. este competent să judece material și teritorial prezenta cauză.
Privitor la calitatea procesuală activă a reclamantei:
Tribunalul A. constată că, reclamanta Stațiunea de C. Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor A., are calitate procesuală activă, chiar dacă nu este proprietara terenurilor supuse procedurii de expropriere, ci doar administrator al acestora,(terenul aflat în administrarea reclamantei fiind domeniulpublic al Statului) în sensul dispozițiilor speciale, respectiv HOT GUV nr.35 din 12 ianuarie 2006 privind înființarea unor stațiuni de cercetare-dezvoltare agricolă în domeniul zootehniei prin reorganizarea unor stațiuni de cercetare și producție agricolă din domeniul zootehniei, printre care se regăseste și reclamanta .
Astfel, conform art.2 alin (3) din această HOT GUV:,,Suprafețele de teren ale stațiunilor de cercetare și producție agricolă din domeniul zootehniei, aflate în domeniul public al statului și în administrarea Agenției Domeniilor Statului și concesionate stațiunilor de cercetare și producție agricolă din domeniul zootehniei, trec în administrarea stațiunilor de cercetare-dezvoltare agricolă din domeniul zootehniei, nou-înființate, și au datele de identificare prevăzute în anexe nr.1.c)-9.c).
Calitatea procesuală activă a reclamantei derivă inclusiv din dispozițiile art.26 alin 1-3 din Legea nr.33/1994, republicată privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică: 1) Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. (2) La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia: (3) Experții vor defalca despăgubirile cuvenite proprietarului de cele ce se cuvin titularilor de alte drepturi reale, inclusiv art 19 alin (1) din Legea nr.255 /2010 :,,Plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate se face în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum și de către orice persoană care justifică un interes legitim,,
Privitor la calitatea procesuală pasivă a pârâtei:
Raportat la considerentele Decizii nr.2270/2012, la dispozițiile art.2 alin.1 lit.a,alin 2 și 3 din Legea nr.255/2010: (1)În sensul prezentei legi, sunt declarate de utilitate publică următoarele lucrări:a) lucrările de construcție, reabilitare și modernizare de drumuri de interes național, județean și local;alin (2) Expropriator este statul român pentru obiectivele de interes național, județele pentru obiectivele de interes județean…;alin (3) În aplicarea prevederilor prezentei legi, expropriatorul prevăzut la alin.(2) este reprezentat de:a) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România -S.A., pentru toate lucrările de construcție de drumuri de interes național,prin Încheierea din 11.03.2013, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a C.N.A.D.R. S.A.B.–Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.
În plus, se reține că, prin art.1 din Legea nr.231/2011privind transmiterea unor suprafețe de teren aflate în domeniul public al statului din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "G. I.-Șișești" - Stațiunea de C.-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor A. în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România-S.A a obiectivului de investiții "Autostrada A.-Timișoara-Lugoj-Varianta de ocolire A. cu profil de autostradă", respectiv a obiectivului de investiții "Autostrada Nădlac-A." (publicată În: Monitorul Oficial NR 867/8 decembrie 2011) :,,Prin derogare de la dispozițiile art.31 alin.(3) din Legea nr.45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "G. I.-Șișești" și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare, se aprobă darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor suprafețe totale de teren de 16,0324 ha, aflate în domeniul public al statului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr.1, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "G. I.-Șișești"-Stațiunea de C.-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor A., în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România -S.A. a obiectivului de investiții "Autostrada A. - Timișoara -Lugoj - Varianta de ocolire A. cu profil de autostradă".
ART.2:,,Prin derogare de la dispozițiile art.31 alin.(3) din Legea nr. 45/2009,cu modificările și completările ulterioare, se aprobă darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor suprafețe totale de teren de 41,3525 ha, aflate în domeniul public al statului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr.2, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "G. I.-Șișești"-Stațiunea de C.-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor A., în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România-S.A a obiectivului de investiții "Autostrada Nădlac - A.".
Raportat la cererea de introducere în cauză, în calitate de pârât a Ministerului Finanțelor Publice, la dispozițiile legale mai sus expuse și la obiectul precizat al cauzei- obligarea pârâtei la plata sumei de 229.121,05 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul adus ca urmare a preluării unor suprafețe de teren din administrarea stațiunii pentru lucrările autostrăzii, instanța apreciază că, nu e aplicabil art.223 alin.(1) NCC,ce prevede că:,,În raporturile civile în care se prezintă nemijlocit, în nume propriu,ca titular de drepturi și obligații, statul participă prin Ministerul Finanțelor Publice, afară de cazul în care legea stabilește un alt organ în acest sens,,
Ori, prin art.2 alin.2 și 3 din Legea nr.255/2010 s-a prevăzut că:,,Expropriator este statul român pentru obiectivele de interes național, județele pentru obiectivele de interes județean, iar municipiile, orașele și comunele pentru obiectivele de interes local .
A. (3): În aplicarea prevederilor prezentei legi, expropriatorul prevăzut la alin. (2) este reprezentat de: a) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România -S.A., pentru toate lucrările de construcție de drumuri de interes național,
Pe fond, instanța din probele administrate în cauză, reține în fapt următoarele:
Reclamanta a primit de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA Direcția de Drumuri și Poduri Timișoara adresa nr.180/373/02.06.2008 prin care i se indicau parcelele de teren ce vor fi afectate de autostradă.
Ulterior, reclamanta a încheiat Convenția din 10.06.2010, cu pârâta, prin care a permis efectiv accesul constructorului pe aceste terenuri, conformându-se obligațiilor prevăzute de Legea 255/2010 .
Conform art.3 din Legea nr.231/2011,predarea-preluarea suprafețelor de teren prevăzute la art.1 și 2 din acest act normativ, s-a efectuat pe baza Procesului-verbal nr.47 încheiat între părti la data de 23.01.2012, conform actelor de la filele 94-97 dosar, în concret suprafața totală de teren de 41,3525 ha, aflată în domeniul public al statului și respectiv suprafata totală de teren de 16,0324 ha, aflată în domeniul public al statului .
Conform raportului de expertiză agricolă efectuată de expert Gall T. filele 38-43, reclamanta a avut semănată o cultură de lucernă pe o suprafață de 8,94 HA, iar valoarea totală a despăgubirii pentru nerealizarea profitului prin pierderea producției pe această suprafață a fost evaluată la suma de 234.626 lei, sumă în care sunt incluse lucrările de pregătire a însămânțării și producția efectivă în anii normali de exploatare .
Acest prejudiciu, a fost confirmat inclusiv prin contraexpertiza efectuată de expertul I. V., dispusă la solicitarea pârâtei (filele 81-82 dosar) .
Transmiterea terenurilor s-a efectuat pentru realizarea de către pârâtă a obiectivului ante-menționat și a fost obligatorie dată fiind utilitatea publică a lucrării, iar prin preluare, reclamantei i-a fost adus un prejudiciu constând în contravaloarea investiției efectuate pentru cultivarea lucernei necesară hrănirii animalelor din cadrul stațiunii.
Este adevărat că reclamanta nu este proprietara terenurilor, ci doar administrator al acestora, dar în sensul dispozițiilor legale de mai sus, s-a stabilit calitatea procesuală activă de recuperare a costurilor efectuate pentru înființarea și exploatarea culturii de lucernă, care potrivit normelor tehnice specifice se extinde pe o perioadă de 7 ani.
Obiectul cauzei îl reprezintă despăgubiri pentru prejudiciul adus ca urmare a preluării unor suprafețe de teren din administrarea stațiunii pentru lucrările autostrăzii .
Finalitatea procedurii de expropriere este aceea de a stabili o dreaptă (justă) despăgubire, în condițiile în care exproprierea reprezintă o ingerință permisă nu numai de art.44 din Constituție, dar și de art.1 Protocolul nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în măsura în care este fundamentată pe o cauză de utilitate publică.
Or, o dreaptă despăgubire presupune acordarea, în condițiile art 19 alin (1) din Legea nr.255/2010, ce statuează că, ,,Plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate se face în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum și de către orice persoană care justifică un interes legitim,, a prejudiciului evaluat la suma de 234.626 lei, sumă în care sunt incluse lucrările de pregătire a însămânțării și producția efectivă în anii normali de exploatare.
Raportat la considerentele Decizii Curții de Apel Timișoara nr.2270/2012 privitor la îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale, art 998 Cod Civil, Tribunalul A. reține că o faptă illicită este contrară normelor juridice, ori actul de expropriere, în sine nu poate reprezenta o faptă ilicită, ca element al răspunderii civile delictuale, alături de prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, Tribunalul A. va admite acțiunea civilă formulată, precizată de reclamanta Stațiunea de C. Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor A. în contradictoriu cu pârâta Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale București - Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara cu sediul în sector 1, București ..38, și în consecință, va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 234.626 lei reprezentând despăgubiri materiale rezultate din expropriere .
Raportat la criteriile prevăzute de art.23 alin.1 din OG nr.2/2000, coroborat cu însăși decontul definitiv solicitat de expertul I. V., în cuantum de 2.500 lei, prin înscrisurile de la filele 80-84 din dosar nr._, va confirma un onorariu definitiv în cuantum de 1.200 lei, urmând ca, diferența neachitată de 700 lei sa fie achitată de pârâtă;
Va dispune emiterea unei adrese în acest sens către Biroul Local de expertiză de pe lângă Tribunalul A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea civilă formulată, precizată de reclamanta Stațiunea de C. Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor A. în contradictoriu cu pârâta Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale București - Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara cu sediul în sector 1, București ..38, având ca obiect despăgubiri rezultate din expropriere.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 234.626 lei reprezentând despăgubiri materiale rezultate din expropriere.
Obligă pârâta la plata sumei de 700 lei reprezentând diferența de onorariu pentru expertul I. V..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare
Pronunțată în ședința publică din data de 18 martie 2013.
Președinte,Grefier,
D. M. V. M.
Red.D.M
Thred.VM
19.03.2013
Ex.4/2 . comunică cu:
1.reclamanta Stațiunea de C. Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor A.-A. Calea Bodrogului ,Nr.32, jud A.
2.pârâta Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale București - Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara cu sediul în sector 1, București ..38,
| ← Expropriere. Sentința nr. 1469/2013. Tribunalul ARAD | Pretenţii. Decizia nr. 439/2013. Tribunalul ARAD → |
|---|
