Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 3460/2014. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3460/2014 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 09-10-2014 în dosarul nr. 12165/55/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator - 3207/2504
Secția I civilă
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 913
Ședința publică din data de 09 octombrie 2014
Președinte N. C.
Judecător S. C. Ș.
Grefier M. I.
S-au luat în examinare apelurile declarate de reclamantul P. T. N. și de pârâta P. A. A. împotriva sentinței civile nr. 3460 din 05.08.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ având ca obiect, ordonanță președințială.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul apelantului reclamant - avocat U. V. I. D. din Baroul A., absente fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul declarat de apelantul reclamant P. T. N. este legal timbrat cu 20 lei taxă judiciară de timbru, iar apelul declarat de apelanta pârâtă P. A. A. nu este timbrat.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul apelantului reclamant, domnul avocat U., învederează că părțile s-au înțeles și nu mai au nevoie de hotărârea instanței, însă susține apelul chiar dacă nu l-a motivat.
Nefiind alte cereri de formulat și alte incidente de soluționat, instanța deschide dezbaterile.
Reprezentantul apelantului reclamant solicită anularea pentru nemotivare a apelului acestuia și pentru netimbrare a apelului pârâtei. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și de drept președintele completului de judecată închide dezbaterile.
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr. 3460 din 05.08.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ a fost respinsă cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul pârât-reconvențional P. T. N. în contradictoriu cu pârâta reclamantă-reconvențională P. A. A., precum și cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă-reconvențională P. A. A. în contradictoriu cu reclamantul pârât-reconvențional P. T. N.. Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut următoarele:
Conform art. 996 alin. 1 Cod procedură civilă: „Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”, iar potrivit alin. 5 a aceluiași articol, „pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt”. Așadar, condițiile specifice și cumulative de admisibilitate ale ordonanței președințiale sunt existența aparenței unui drept în favoarea părții, urgența, vremelnicia, și neprejudecarea fondului.
A apreciat prima instanță că, cererea de ordonanță președințială este inadmisibilă lipsind condiția vremelniciei și condiția urgenței. Sub aspectul vremelniciei măsurii, s-a reținut că părțile nu au înregistrat o cerere de chemare în judecată pe calea dreptului comun pentru stabilirea domiciliului minorului, pentru perioada în care reclamantul se va afla în Canada, la pârâtă. De asemenea, fiind întrebat despre durata șederii în Canada, reclamantul a arătat că nu cunoaște perioada exactă a șederii sale în această țară.
În aceste condiții, stabilirea de către instanță a domiciliului minorului la mamă până la întoarcerea reclamantului în țară, fără a se putea stabili întinderea în timp a acestei măsuri, ar echivala cu luarea unei măsuri cu caracter definitiv, care ar putea dura chiar până la majoratul copilului.
În ceea ce privește urgența, legea nu dă o definiție a acesteia, ea trebuind a fi apreciată de către instanță, raportat la condițiile prevăzute de art. 996 Cod procedură civilă, adică ori de câte ori păstrarea unui drept, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara sau înlăturarea unei piedici ivite în cursul executării nu se pot realiza eficace pe cale unei acțiuni de drept comun. În cazul ordonanței președințiale urgența trebuie apreciată raportat la momentul judecării cererii. Reclamantul nu motivează în vre-un fel urgența măsurii și nu indică care este paguba iminentă și care nu s-ar putea repara ce trebuie prevenită, sau dreptul care necesită a fi protejat pe calea procedurală aleasă.
Potrivit art. 496 Cod civil, în situația în care părinții copilului nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili de comun acord locuința copilului și doar în cazul în care aceștia nu se înțeleg va hotărî instanța de tutelă.
Prima instanță a reținut, din interpretarea per a contrario a dispozițiilor alin. 4 al articolului 496 cod civil rezultă că, locuința copilului stabilită în condițiile art. 496 poate fi schimbată prin acordul părinților. În speță, prin sentința civilă nr. 4843/10.05.2011 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._/55/2010, irevocabilă prin decizia civilă nr. 399/A/13.10.2011 a Tribunalului A., a fost desfăcută căsătoria dintre părți, iar minorul P. T. Nathan a fost încredințat spre creștere și educare tatălui. În prezent, între părți există un consens cu privire la stabilirea domiciliului minorului, pe perioada șederii reclamantului în Canada, la mamă, astfel că nimic nu îi împiedică pe aceștia, să stabilească de comun acord, în condițiile art. 496 alin 2 Cod civil, care va fi locuința copilului în această perioadă, printr-un act sub semnătură privată sau chiar autentic.
Din pozițiile procesuale ale părților rezultă că între acestea, sub aspectul stabilirii domiciliului minorului pe perioada indicată, nu există un drept litigios care să fie soluționat de către instanță și cu atât mai mult nu există un drept care necesită a fi protejat sau o paguba iminentă care nu s-ar putea repara.
Față de considerentele ce preced, în temeiul art. 996 Cod procedură civilă, prima instanță a respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul pârât reconvențional P. T. N. în contradictoriu cu pârâta reclamantă reconvențional P. A. A..
Cu privire la cererea reconvențională, prima instanță a reținut că obligația debitorului pensiei de întreținere poate fi sistată sau modificată doar în condițiile unei schimbări în ceea ce privește mijloacele acestuia și nevoia creditorului, sau a stabilirii domiciliului minorului la debitorul pensiei de întreținere.
Având în vedere că în speță nu sunt în prezența nici uneia dintre cele două ipoteze, cererea de ordonanță președințială fiind respinsă, instanța de fond a respins cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențional P. A. A. în contradictoriu cu reclamantul pârât reconvențional P. T. N..
Împotriva sentinței au declarat apel atât reclamant P. T. N. cât și pârâtă P. A. A..
Apelantul reclamant P. T. N. nu și-a motivat apelul.
Apelanta pârâtă P. A. A. solicită respingerea apelului și pronunțarea unei hotărâri care să consfințească învoiala părților, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului, apelanta pârâtă arată că, prima instanță trebuia să pronunțe o hotărâre de expedient care să țină cont de învoiala părților, potrivit dispozițiilor art. 438 Cod procedură civilă, întrucât, fiind luată în scris declarațiile părților este îndeplinită condiția cerută de lege ad aprobationem, conform căreia, pentru a fi dovedită tranzacția trebuie să fie încheiată în scris, potrivit art. 2272 noul Cod civil.
Apelul formulat de reclamantul P. T. N., este nefondat, urmând a fi respins în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Tribunalul, constată că apelantul nu a motivat apelul, situație în care sunt incidente dispozitivele art. 476 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța de apel urmând a se pronunța în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanță.
Reclamantul a arătat că nu cunoaște perioada șederii sale în Canada, astfel încât sub aspectul vremelniciei măsurii solicitate, condiție de admisibilitate a ordonanței președințiale, cererea nu este fondată deoarece nu precizează limita în timp a măsurii.
La fel, nu este îndeplinită condiția urgenței, nefiind precizată data plecării reclamantului în Canada și existând acordul manifest al pârâtei ca locuința minorului să se transfere la aceasta, situație în care, prin prisma art. 496 alin. 4 Cod Civil, nu se justifică recurgerea la o procedură judiciară.
Apelul formulat de pârâta P. A. A. împotriva aceleași sentințe va fi anulat în baza art. 36 alin. 2 din OUG nr. 80/2013, art. 197 și 470 alin. 2 și 3 Cod procedură civilă, deoarece apelanta deși legal citată cu mențiunea timbrării apelului cu taxa de timbru de 20 de lei, sub mențiunea anulării apelului, nu și-a îndeplinit această obligație.
Văzând ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în apel și dispozițiile art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de reclamantul P. T. N. împotriva sentinței civile nr. 3460/5.08.2014 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei A..
Anulează pentru netimbrare apelul declarat de pârâta P. A. A. împotriva aceleiași sentințe.
Fără cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 9 octombrie 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
N. C. S. C. Ș. M. I.
Red. SSC
Thred. CI/MI
4 ex./10.11.2014
2 . comunică cu:
apelantul - reclamant P. T. N. - A., .
apelantul - pârât P. A. A. - A., .. 98/b, ., .> Primă instanță – Judecătoria A., judecător G. C.
| ← Curatelă. Decizia nr. 916/2014. Tribunalul ARAD | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Hotărâre... → |
|---|
