Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 3865/2015. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3865/2015 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 29-10-2015 în dosarul nr. 1227/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARADOperator 3207/2504
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1227
Ședința publică din data de 29 octombrie 2015
Președinte C. N.
Judecător Ș. S. C.
Grefier I. M.
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta C. L., în contradictoriu cu pârâtul B. R., împotriva sentinței civile nr. 3865/07.07.2015, pronunțată de Judecătoria A., în dosarul nr._ .
La apelul nominal se prezintă apelanta, absent fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că apelul a fost timbrat cu 20 lei taxă judiciară de timbru.
Având în vedere că intimatul a invocat prin întâmpinare nulitatea apelului, la solicitarea instanței, apelanta semnează cererea de apel.
Apelanta arată că susține apelul și solicită acordarea unui termen pentru a-și angaja un apărător, motivând că nu a avut timp să contacteze un avocat întrucât lucrează foarte mult; apreciază că pentru fiul său adoptiv, care între timp a devenit major, e necesar a se stabili niște drepturi și condiții decente, acesta fiind prejudiciat, astfel că solicită a fi prezenți în fața instanței atât intimatul B. R., cât și fiul său B. Leonardo. Mai arată că a fost hărțuită de intimat și că dorește să se stabilească dacă acesta este tatăl natural al copilului. Învederează că nu s-a putut prezenta în fața primei instanței în data de 07.07.2015, când a fost citată cu mențiunea la interogatoriu.
Față de cererea de amânare formulată de apelantă, văzând că apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului A. la data de 19.08.2015, iar de la această dată au trecut mai mult de 2 luni, instanța consideră cererea de amânare nejustificată și o respinge.
Instanța, având în vedere că nu se mai formulează alte cereri și considerând cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apelanta solicită admiterea apelului în sensul de a se stabili identitatea băiatului, identitatea tatălui, stabilirea locuinței copilului în A., ., iar acesta să fie supravegheat de mamă întrucât este elev în clasa a XII-a și să i se acorde copilului drepturi din firma Belidea.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat la Tribunalul A. la data de 19.08.2015, constată că prin sentința civilă nr. 3865 din 07.07.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul civil nr._ s-a respins ca rămasă fără obiect cererea formulată de reclamanta pârâtă reconvențional C. L., în contradictoriu cu pârâtul reclamant reconvențional B. R., având ca obiect exercitarea autorității părintești, stabilire locuință minor și pensie de întreținere.
A fost admisă cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional B. R. în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențional C. L. și s-a majorat de la 1/4 din venitul minim pe economie la 1/4 din venitul net realizat, pensia lunară de întreținere datorată de reclamanta pârâtă reconvențional, fiului său B. Leonardo, născut la data de 11.05.1997, pentru perioada 02.04._15.
A fost obligată reclamanta pârâtă reconvențional la 1020 lei cheltuieli de judecată în favoarea pârâtului reclamant reconvențional.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5312/21.06.2007 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._, căsătoria părților a fost desfăcută și s-a dispus încredințarea fiului acestora, spre creștere și educare, către reclamantă, pârâtul fiind obligat la pensie de întreținere pe seama copilului.
Ulterior, prin sentința civilă nr. 8573/01.10.2012, pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._, s-a dispus exercitarea autorității părintești cu privire la minor, exclusiv de către tată și s-a stabilit locuința copilului la acesta.
Codul civil indică în cuprinsul art. 105 categoriile de persoane supuse unor măsuri speciale de ocrotire, între acestea fiind incluși minorii, potrivit art. 106 cod civil ocrotirea acestora realizându-se prin părinți, instituirea tutelei, darea în plasament sau alte măsuri de protecție specială anume prevăzute de lege.
Exercitarea autorității părintești reprezintă forma specifică de realizare a protecției copilului prin părinți, fiind definită ca ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului.
De asemenea, dispozițiile art. 400 reglementează situația locuinței copilului minor la pronunțarea divorțului dintre părinți, iar art. 403 Cod civil stabilește cazurile în care, măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori pot fi modificate.
În speță, fiul părților a devenit major la data de 11.05.2015, astfel că în cauză nu se mai poate pune problema modificării măsurilor luate anterior față de acesta, exercitarea autorității părintești reprezentând, așa cum s-a arătat, forma specifică de realizare a protecției copilului minor prin părinți. De asemenea, instanța poate stabili locuința copilului atâta timp cât acesta este minor, ulterior majoratului, acesta fiind liber să aleagă, fără intervenția instanței, cu care dintre părinți dorește să locuiască.
Față de considerentele expuse, reținând și împrejurarea că fiul părților locuiește în prezent la tată, instanța a respins ca rămasă fără obiect cererea formulată de reclamanta pârâtă reconvențional C. L., în contradictoriu cu pârâtul reclamant reconvențional B. R., având ca obiect exercitarea autorității părintești, stabilire locuință minor și pensie de întreținere.
Cu privire la cererea reconvențională formulată instanța a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 531 alin 1 Cod civil “dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei”.
Din adeverința eliberată de . rezultă că în prezent reclamanta realizează un venit lunar net de 383 lei.
Prin coroborarea prezumției instituită de art. 358 Cod procedură civilă, față de lipsa reclamantei la interogatoriu, cu susținerile acesteia din cererea de chemare în judecată și întâmpinarea la cererea reconvențională, instanța reține că, pe lângă sumele obținute din activitatea desfășurată la ., reclamanta realizează venituri suplimentare în Italia.
Mai mult, este de netăgăduit faptul că nevoia fiului părților de a beneficia de condiții de trai decente și de o educație adaptată vârstei sale, este superioară celei avute în vedere în anul 2012. Apropierea copilului de finalizarea ciclului liceal implică cheltuieli suplimentare cu educația, manuale școlare și alte rechizite, precum și cu diverse activități extracuriculare organizate chiar de către școli, aspect de notorietate în cadrul învățământului din România.
Instanța a mai reținut că potrivit art. 532 alin 1 Cod civil, pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată, în speță, cererea reconvențională având acest obiect.
Sub aspectul perioadei până la care poate fi majorată obligația de întreținere, instanța a avut în vedere dispozițiile care se solicită a fi modificate, cuprinse în sentința civilă nr. 8573/01.10.2012, pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._, respectiv până la majoratul copilului, care a avut loc la data de 11.05.2015.
Instanța a constatat că nu a fost învestită cu o cerere de stabilire a pensiei de întreținere după împlinirea vârstei de 18 ani pentru copilul devenit major, aceasta fiind formulată pentru prima dată oral, cu ocazia dezbaterilor în fond și în consecință nu poate fi analizată.
Mai mult, cererea de stabilire a pensie de întreținere după ce copilul a devenit major și dacă se află în continuarea studiilor, poate fi formulată de creditorul întreținerii, acesta dobândind capacitate deplină de exercițiu.
Față de considerentele expuse, reținând că starea de fapt avută în vedere la pronunțarea sentinței civile nr. 8573/01.10.2012 s-a modificat, instanța a admis cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional B. R. în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențional C. L. și a majort de la 1/4 din venitul minim pe economie la 1/4 din venitul net realizat, pensia lunară de întreținere datorată de reclamanta pârâtă reconvențional, fiului său B. Leonardo, pentru perioada 02.04._15.
Reținând că cererea principală a fost respinsă iar cererea reconvențională admisă în totalitate, în temeiul art. 453 cod procedură civilă, a fost obligată reclamanta pârâtă reconvențional la 1020 lei cheltuieli de judecată în favoarea pârâtului reclamant reconvențional, reprezentate de onorariu avocațial în valoare de 1000 lei (chitanțe filele 53-54) și 20 lei taxă judiciară de timbru (chitanță fila 27).
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta C. L. cu motivarea că nu a fost prezenta la cauză, martorii nu au fost citați și nu este mulțumită de soluție sau de drepturile legale atribuite fiului său.
În fața instanței de apel, reclamanta a arătat că pentru fiul său adoptiv, care între timp a devenit major, e necesar a se stabili niște drepturi și condiții decente, acesta fiind prejudiciat, astfel că solicită a fi prezenți în fața instanței atât intimatul B. R., cât și fiul său B. Leonardo. Mai arată că a fost hărțuită de intimat și că dorește să se stabilească dacă acesta este tatăl natural al copilului. Învederează că nu s-a putut prezenta în fața primei instanței în data de 07.07.2015, când a fost citată cu mențiunea la interogatoriu.
De asemenea, apelanta a solicitat instanței de apel să stabilească identitatea băiatului, identitatea tatălui, locuința copilului în A., ., iar acesta să fie supravegheat de mamă întrucât este elev în clasa a XII-a și să i se acorde copilului drepturi din firma Belidea.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței atacate cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată din apel.
Intimatul apreciază că apelul formulat este neîntemeiat întrucât reclamanta a fost legal citată cu mențiunea de a se prezenta în instanță pentru a răspunde la interogatoriu, însă aceasta a refuzat să se prezinte, iar lipsa nejustificată la un termen de judecată nu este un motiv de apel întemeiat.
De asemenea, se arată că cererea de apel nu indică hotărârea atacată, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelulm probe în susținerea apelului și semnătura.
Conform art. 470 al. 1 și 3 NCPC neindicarea hotărârii atacate și semnătura sunt sub sancțiunea nulității, iar lipsa motivelor de apel sunt sub sancțiunea decăderii.
Astfel, intimatul solicită să se constate că apelul este nul, întrucât nu este indicată hotărârea atacată și nu este semnat.
În subsidiar, pentru lipsa motivelor de fapt și de drept, intimatul solicită constatarea decăderii din dreptul de apel.
Intimatul apreciază că dispozițiile primei instanțe sunt clare și întemeiate, iar apelanta nu arată de ce consideră că nu s-au clarificat actele și drepturile legale ale minorului B. Leonardo și nu aduce probe în dovedirea acestei susțineri, apelul fiind neîntemeiat se solicită respingerea acestuia.
Verificând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate și ținând seama de dispozițiile art. 466-482 din noul Cod de procedură civilă, tribunalul va constata că apelul promovat în cauză este nefondat, întrucât prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, atât sub aspectul stării de fapt reținute, cât și al dispozițiilor legale aplicabile.
Pentru început, tribunalul remarcă faptul că apelul promovat în prezenta cauză nu este motivat în sensul dispozițiilor art. 470 Cod procedură civilă, fapt ce determină incidența art. 476 al. 2 Cod procedură civilă, care statuează că în cazul în care apelul nu se motivează ori motivarea apelului nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanța de apel se va pronunța în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanță.
Or, cererea reclamantei adresată instanței de fond a vizat exercitarea autorității părintești față de minorul B. Leonardo de către ambii părinți, stabilirea la mamă a locuinței copilului și obligarea tatălui la plata pensiei de întreținere.
La data de 11.05.2015, așadar pe durata desfășurării procesului în fața primei instanțe, minorul B. Leonardo a împlinit vârsta de 18 ani, devenind major. Prin urmare, după cum în mod corect a arătat Judecătoria A., exercitarea autorității părintești e o formă specifică de realizare a protecției copilului, respectiv a minorului care nu a împlinit 18 ani; după împlinirea vârstei de 18 ani, copilul dobândește capacitate deplină de exercițiu, conform art. 38 Cod civil, astfel că poate lua singur hotărâri cu privire la locuința unde dorește să stea, poate încheia singur acte juridice civile, motiv pentru care acesta nu se mai află sub autoritatea părintească a părinților săi.
În concluzie, cererea reclamantei a rămas fără obiect, instanța nemaiputând dispune stabilirea locuinței minorului și exercitarea autorității părintești, în condițiile în care copilul a devenit major pe parcursul procesului; în plus, întrucât copilul locuiește împreună cu tatăl său, apare ca neîntemeiată cererea reclamantei vizând acordarea pensiei de întreținere, problemă care ar fi putut fi pusă în discuție dacă fiul părților ar fi locuit cu reclamanta.
Referitor la aspectele pe care reclamanta le-a indicat oral în fața instanței de apel cu ocazia dezbaterii cauzei (stabilirea identității copilului, a tatălui acestuia, acordarea unor drepturi dintr-o societate comercială etc.), tribunalul va constata că aceste solicitări nu au fost deduse judecății în fața primei instanțe, astfel că nu pot fi analizate de instanța de control judiciar, reprezentând cereri noi formulate pentru prima dată în apel.
Față de cele expuse anterior, considerând legală și temeinică hotărârea primei instanțe, tribunalul, în baza art. 480 al. 1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta C. L. împotriva sentinței civile nr. 3865 din 07.07.2015, pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
Văzând că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de reclamanta C. L. împotriva sentinței civile nr. 3865 din 07.07.2015, pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2015.
Președinte, Judecător,
C. N. Ș. S. C.
Grefier,
I. M.
Red. NC
Thred. MI
4 ex./23.11.2015
2 . comunică cu:
apelanta - reclamantă C. L. - A., C-lea A. V., .. B, ., J. A.
intimatul - pârât B. R. - A., .. av. T. C., nr. 93, .
Prima instanță - Judecătoria A. - Judecător G. I. B.
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Hotărâre din... | Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 446/2015.... → |
|---|
