Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 190/2015. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 190/2015 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 1103/210/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. operator 3207/2504
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 190
Ședința publică din data de 18 februarie 2015
Președinte O. H.
Judecător S. N.
Grefier V. M.
S-a luat în examinare, apelul declarat de apelantul reclamant M. G., în contradictoriu cu intimata petentă . și intimata pârâtă M. M., împotriva sentinței civile nr. 439/3.09.2014, pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș, în dosar nr._, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este completă.
Apelul este legal timbrat cu 25 lei taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, constatându-se că prin serviciul registratură al instanței la data de 29.12.2014 și la data de 5.01.2015 intimații au depus la dosar întâmpinare, fiind comunicată apelantului, iar la data de 28 ianuarie 2015, apelantul a depus la dosar, tranzacția încheiată de părți.
Nefiind solicitate alte probe, tribunalul consideră terminată faza probatorie și reține apelul spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului, înregistrat pe rolul Tribunalului A. la data de 27.11.2014, constată că prin sentința civilă nr. 439 pronunțată la data de 3 septembrie 2014, în dosarul nr._, Judecătoria Chișineu Criș, a respins ca neîntemeiate cererile de amânare formulate de reclamantul M. G. și de reprezentanta pârâtului M. M..
A respins ca neîntemeiată excepția tardivității formulării plângerii împotriva încheierii de carte funciară, invocată de pârât prin întâmpinare.
A respins ca neîntemeiată excepția tardivității formulării cererii de reexaminare împotriva încheierii de respingere, invocată de pârât prin întâmpinare.
A respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei ., invocată de pârât prin întâmpinare.
A admis excepția lipsei de interes a reclamantei . în formularea cererii de reexaminare și respinge cererea de reexaminare formulată de aceasta.
A respins ca neîntemeiată cererea de reexaminare formulată de reclamantul M. G., în contradictoriu cu pârâtul M. M., împotriva încheierii de respingere nr. 4890/14 aprilie 2014 dată de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară A. – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Chișineu Criș.
A obligat reclamantul M. G. la plata sumei de 100 lei către avocat M. P., reprezentând onorariu curator.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut referitor la excepția tardivității formulării plângerii împotriva încheierii de carte funciară, invocată de pârât prin întâmpinare, că potrivit art. 31 alin.2 din Legea nr. 7/1996, plângerea se soluționează de către registratorul-șef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul. La momentul soluționării cererii de reexaminare, registratorul-șef verifică din oficiu dacă plângerea este formulată în termenul legal, având posibilitatea de a o respinge ca tardivă. În speță, în raport de data comunicării încheierii de CF cu reclamanții și data depunerii plângerii la cartea funciară plângerea a fost formulată în termen, excepția tardivității fiind respinsă.
Cu privire la excepția tardivității formulării cererii de reexaminare împotriva încheierii de respingere, invocată de pârât prin întâmpinare, prima instanța a considerat că nu este întemeiată, întrucât încheierea de respingere a fost comunicată reclamanților la data de 12.05.2014, iar plângerea împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare a fost depusă la data de 27.05.2014 – data poștei. În consecință, în raport de dispozițiile art. 181 alin.1 pct.2 și art.183 din Noul Cod de procedură civilă, s-a reținut că cererea de reexaminare a fost depusă la poștă în termenul legal, excepția fiind respinsă.
Excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei ., invocată de pârât prin întâmpinare, a fost respinsă ca neîntemeiată întrucât societatea este titular în raportul juridic dedus judecății, însă problema ce se pune este referitoare la reprezentarea societății, în sensul că reclamantul M. G. are sau nu capacitatea de a angaja societatea în raporturi juridice, precum și de a promova acțiuni în justiție.
Instanța de fond a admis excepția lipsei de interes a reclamantei . în formularea cererii de reexaminare și a respins cererea de reexaminare formulată de aceasta, întrucât chiar . a solicitat BCPI Chișineu Criș să fie notată în cartea funciară Notificarea nr.44/18.02.2014, cerere ce i-a fost admisă, astfel că nu mai justifică interesul de a ataca încheierea de carte funciară. În plus, . se poate adresa direct BCPI Chișineu Criș pentru a solicita radierea notificării din cartea funciară.
Cu privire la fondul plângerii împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare, instanța de fond a reținut că potrivit art.29 alin.1 lit. b din Legea nr. 7/1996, republicată, articol invocat în plângere de către reclamant, „(1) În cazul în care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacă înscrisul îndeplinește următoarele condiții limitative: b) identifică corect numele sau denumirea părților și menționează codul numeric personal sau, după caz, numărul de identificare fiscală, dacă este atribuit, codul de înregistrare fiscală ori codul unic de înregistrare, după caz, atribuit acestora;”. Cum în speță nu se pune problema intabulării și nici a înscrierii provizorii prin încheiere, dispozițiile legale precitate nu sunt incidente cauzei de față.
Înscrierile în cartea funciară sunt, potrivit art.881 alin.1 Cod civil, intabularea, înscrierea provizorie și notarea, iar potrivit art.903 pct.3 Cod civil, se vor putea nota în cartea funciară, fără însă ca opozabilitatea față de terți să depindă de această înscriere: „3. orice alte fapte sau raporturi juridice care au legătură cu imobilul și care sunt prevăzute în acest scop de lege.”
Prima instanță a constatat că în speță a fost notată în cartea funciară a imobilului Notificarea nr.44/18.02.2014, înregistrată la Societatea Civilă Profesională de executori judecătorești A. și Oszoczki din Cluj N., notificare ce nu are ca efect scoaterea imobilului din circuitul civil, ci doar urmărește să avertizeze terții în legătură cu pretențiile privind imobilul și care pot afecta situația lui juridică, încadrându-se așadar în exigențele art. 903 pct.3 Cod civil.
De asemenea, a mai constatat că notarea Notificării în cartea funciară a imobilului nu intervine în conținutul drepturilor, actelor sau faptelor juridice evidențiate în respectiva carte și totodată, notarea nu produce proprietarului nici o vătămare.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 881 alin.1 și art. 903 pct.3 Cod civil, art.31 din Legea nr. 7/1996, republicată, prima instanță a constatat că plângerea împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare a încheierii de CF este neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul M. G., solicitând admiterea apelului, anularea sentinței apelate și rejudecarea cauzei cu consecința admiterea plângerii așa cum a fost formulată.
În motivarea apelului arată că prima instanță a pronunțat o sentință nelegală, nesocotind și încălcând flagrant principiul disponibilității și principiul contradictorialității, principii fundamentale ale procesului civil, ce se impun a fi respectate în vederea garantării și asigurării dreptului la un proces echitabil.
Au fost respinse cererile de amânare formulate atât de reclamant, cât și de pârâtul M. M.. Cererea de amânare formulată de reclamant a fost respinsă, deși s-a solicitat acordarea unui termen pentru rezolvarea pe cale amiabilă a situației juridice a imobilului, la care se referă plângerea, fiind menționat că se va soluționa printr-o tranzacție soarta plângerilor împotriva încheierilor de carte funciară.
Prima instanță nu a luat în considerare si nu a analizat motivele cererii de amânare, încălcând atât principiul disponibilității cât și principiul contradictorialității procesului civil și a respins cererile de amânare, soluționând cauza în lipsa părților.
Apelantul consideră că este netemeinică și nelegală obligarea la plata onorariului pentru curator de 100 lei, deoarece în cuprinsul dispozitivului sentinței apelate publicat pe portalul instanțelor de judecată și la actele dosarului această dispoziție nu există.
În drept, apelantul invocă dispozițiile art. 466 și urm. art. 480. art. 451-455 cod procedură civilă.
La data de 5 ianuarie 2015, intimata . a depus întâmpinare prin care solicită respingerea apelului si menținerea sentinței apelate ca temeinică si legală, apreciind nejustificată critică apelantului cu privire la nerespectarea principiului disponibilității și contradictorialității, întrucât nu se putea tranzacționa asupra unei plângeri împotriva unei încheieri de carte funciară.
Cu privire la onorariul avocatului curator, acesta a fost numit în cauză la solicitarea pârâtului, ca urmare a faptului că între M. G. si M. M. exista un drept egal și concurent de administrare a societății și existau neînțelegeri. Prin urmare, în condițiile art. 58 privind curatela specială și art. 167 cod procedură civilă a fost numit în cauză curator pentru M. SRL. Potrivit art. 48 avansarea remunerației curatorului special numit de instanță în condițiile art. 58 si art. 167 cod procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului, prin urmare onorariul avocatului curator trebuia achitat anticipat pe parcursul procesului în primă instanță.
Intimata apreciază că rezolvarea chestiunii onorariului avocatului curator trebuie să se facă cu prioritate de instanța de apel, pentru a pune în vedere părții să realizeze achitarea acestui onorariu, legiuitorul neintenționând ca avocații curatori să fie nevoiți ulterior soluționării procesului să facă alte demersuri pentru a-și recupera onorariul, care de fapt trebuia avansat.
Având în vedere că activitatea avocatului curator presupune si participarea la judecata în apel, în temeiul art. 58 al. 4 cod procedură civilă, solicită majorarea corespunzător a onorariului curatorului.
La data de 28 ianuarie 2015, prin serviciul registratură, apelantul reclamant M. G. a depus un înscris prin care solicită să se ia act de tranzacția depusă și să fie pronunțată o hotărâre care să consfințească înțelegerea părților, respectiv admiterea apelului, confirmând în continuare că plata curatorului avocat M. P. pentru termenul din 3 septembrie 2014 este nejustificată, în contextul în care s-a solicitat amânarea pentru soluționarea litigiului pe cale amiabilă.
Analizând apelul, prin prisma motivelor invocate și a achiesării intimaților, tribunalul constată că este întemeiat în ceea ce privește fondul litigiului pentru următoarele considerente:
Primul motiv de apel este de natură strict procedurală și vizează încălcarea principiilor disponibilității, al contradictorialității, al dreptului la un proces echitabil și al oralității prin respingerea de către prima instanță a cererii de amânare a judecății depuse de petentul – apelant și de pârâtul M. M.. Apelantul susține că și-a motivat cererea prin faptul că părțile doresc să soluționeze amiabil litigiului, prin tranzacție.
Nu se contestă susținerile apelantului privitor la cererea de amânare pe motivul demersurilor părților de a rezolva litigiul pe cale amiabilă.
Cererea de amânare a judecății a fost corect respinsă de prima instanță, în condițiile în care petentul M. G. și pârâtul nu și-au motivat în drept această solicitare, iar argumentul invocat (demersuri ale celor două părți în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă) nu justifică aplicarea nici unuia dintre textele legale ce reglementează amânarea judecății – art. 220 C. (amânarea cauzei când nu este în stare de judecată), art. 221 C. (amânarea judecății prin învoiala părților) și art. 222 C. (amânarea judecății pentru lipsă de apărare).
Cauza era în stare de judecată, nu s-a invocat lipsa de apărare, inclusiv petenta . având asigurată apărarea prin curatorul avocat M. P., prezent la termenul de judecată din 03.09.2014. Condițiile prevăzute de art. 221 C. nu sunt întrunite căci doar petentul M. G. și pârâtul au cerut amânarea judecății pentru o eventuală înțelegere a lor, iar nu și petenta . reprezentată de curatorul avocat M. P..
În consecință, nu a fost încălcat principiul disponibilității părților și al dreptului la un proces echitabil astfel cum este prevăzut de art. 9 alin. 3 C., căci nu toate părțile și-au manifestat disponibilitatea de a purta discuții pentru soluționarea pe cale amiabilă a litigiului. De altfel, aceste demersuri s-au prelungit cu mult peste termenul rezonabil de soluționarea a pricinii, ținând cont de faptul că și prin întâmpinarea depusă de intimatul M. M. în apel, la data de 29.12.2014, acesta și-a menținut poziția inițială, aceea de respingere a plângerii petentului – apelant M. G., respectiv de respingere a căii de atac. De abia în data de 28.01.2015, prin cererea depusă la dosar se face dovada ajungerii părților la o înțelegere.
Principiul oralității, astfel cum este reglementat de art. 15 C. presupune în același timp respectarea de către părți a obligațiilor ce le revin în legătură cu procesul (art. 10 C.), respectiv prezența lor la proces, absența lor nefiind un motiv justificat de amânare a judecății.
Nu este întemeiat nici al doilea motiv de apel referitor la contestarea obligației stabilită de prima instanță în sarcina petentului – apelant de plată a onorariului d-lui avocat M. P. – curatorul desemnat pentru ..
Atât petentul – apelant M. G., cât și intimatul M. M. sunt asociați și administratori ai petentei . (astfel cum declară aceștia în plângere, respectiv în notificare, fără a se contesta reciproc de către părți aceste calități). Or, prin notificarea înregistrată la Societatea Civilă Profesională Executori Judecătorești A. și Oszocki Cluj N. sub nr. 44/18.02.2014, intimata ., reprezentată de intimatul – administrator M. M., a solicitat apelantului M. G. să se prezinte la sediul biroului de avocatură al societății comerciale, și anume la L. H. – Cabinet de Avocat, în vederea clarificării situației juridice a mai multor terenuri, printre care se numără și cel în litigiu, cu motivarea că acestea ar fi fost achiziționate de societatea comercială și intabulate ilegal pe numele apelantului.
Ulterior, tot ., reprezentată de administrator M. M., a solicitat notarea notificării de mai sus în CF nr._ UAT Șimand, cerere admisă prin încheierea nr. 3296/20.02.2014 a Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Chișineu Criș.
Împotriva acestei încheieri au formulat cerere de reexaminare atât ., reprezentată, de această dată de administrator M. G. (apelantul), cât și apelantul M. G., fiind respinsă prin încheierea nr. 4890/14.04.2014 a BCPI Chișineu Criș, în considerarea prevederilor art. 903 alin. 3 cod civil și art. 42 alin. 1 lit. t din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară aprobat prin Ordinul nr. 633/2006.
Subsecvent, plângerea împotriva acestei încheieri a fost exercitată de petentul M. G. atât în nume propriu, cât și în calitate de reprezentant al ..
Într-o atare situație este vădită contrarietatea de interese între societatea comercială și reprezentantul său M. G., așa încât în mod corect a admis prima instanță cererea pârâtului de desemnare a unui curator pentru apărarea interesului . în acest proces, în condițiile art. 58 alin. 1 C.. De altfel, apelantul a fost de acord cu luarea acestei măsuri.
Conform art. 58 alin. 4 din același cod, prima instanță a stabilit în ședința publică din 29.08.2014 doar onorariul provizoriu al curatorului – avocat și tot, ca măsură provizorie, persoana îndatorată la plata acestui onorariu. Măsura finală urma a fi luată la încheierea procesului, odată cu pronunțarea sentinței civile, prin aplicarea prevederilor art. 451 și art. 453 C..
Nici critica apelantului privitoare la respingerea cererii fără cercetarea fondului și indicarea probelor administrate nu este întemeiată, căci soluția primei instanțe este pronunțată și motivată prin prisma fondului plângerii împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare dată de BCPI Chișineu Criș. Soluția a fost pronunțată prin prisma notificării înregistrate la Societatea Civilă profesională Executori Judecătorești A. și Oszocki Cluj N. sub nr. 44/18.02.2014 și a prevederilor art. 903 alin. 3 Cod civil și art. 42 alin. 1 lit. t din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară aprobat prin Ordinul nr. 633/2006, ce reglementează notarea în cartea funciară.
Pe de altă parte, însă, așa cum am arătat deja, în data de 28.01.2015, apelantul M. M. a depus la dosar un înscris semnat de apelant, intimatul M. M., iar pentru . de către cei doi asociați, înscris intitulat „tranzacție” din 23.01.2015 prin care au învederat instanței poziția lor comună privitor la soluționarea litigiului, în sensul admiterii apelului, inclusiv referitor la înlăturarea obligației de plată a onorariului curatorului ..
Acest înscris nu reprezintă o tranzacție aptă să permită pronunțarea unei hotărâri de expedient căci nu întrunește condițiile de formă și de fond prevăzute de art. 439 C. („Tranzacția va fi încheiată în formă scrisă și va alcătui dispozitivul hotărârii”) coroborat cu art. 2267 Cod civil, conform cărora tranzacția este un contract prin care părțile sting un litigiu, prin concesii sau renunțări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealaltă (alin. 1), respectiv nasc, modifică sau sting raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre părți (alin. 2).
Înscrisul depus de părți nu prezintă în concret drepturile și obligațiile pe care și le asumă părțile în legătură cu litigiul, deci nu întrunește condițiile de validitate ale unui contract (art. 1179 Cod civil). Nu prezintă în concret obiectul înțelegerii lor, de așa manieră încât să poată fi pronunțată o hotărâre de expedient, care să cuprindă în dispozitivul ei tranzacția lor. De asemenea, nu este îndeplinită nici cerința procedurală prevăzută de art. 438 C., și anume prezentarea părților în instanță. În plus, înscrisul respectiv nu constituie o tranzacție admisibilă prin prisma art. 2268 alin. 1 Cod civil, conform căruia părțile nu pot tranzacționa cu privire la drepturi de care acestea nu pot să dispună potrivit legii. Or, obiectul litigiului îl reprezintă plângerea împotriva încheierii BCPI Chișineu Criș de respingere a cererii de reexaminare împotriva încheierii prin care a fost admisă cererea de notare în CF a notificării. Așadar, obiectul propriu-zis al cererii de chemare în judecată îl reprezintă propriu-zis notarea în CF încheierea BCPI Chișineu Criș de respingere a cererii de reexaminare. Părțile nu pot tranzacționa asupra soluției unei cereri ce depășește capacitatea lor de decizie, în condițiile în care rezolvarea acesteia era de competența unei terțe persoane, ce nu este parte în proces.
Pe de altă parte, cererea părților poate fi reținută la dosar ca achiesare a intimaților, în sensul înlăturării acesteia, ca expresie a principiului disponibilității părților. Acest principiu, astfel cum este reglementat de art. 9 alin. 3 C., permite acordarea soluției cerute de toate părțile procesuale însă doar în măsura în care soluția preconizată de acestea este una legală și, respectiv, reflectă voința tuturor celor implicați în litigiu.
Instanța reține că exercitarea dreptului de dispoziție al părților privitor la admiterea plângerii împotriva încheierii BCPI de respingere a cererii de reexaminare, având ca finalitate radierea notării notificării din cartea funciară este conformă cu legea pentru următoarele considerente:
Art. 903 alin. 3 Cod civil prevede posibilitatea notării în cartea funciară a oricăror „fapte sau raporturi juridice care au legătură cu imobilul și care sunt prevăzute în acest scop de lege”.
Art. 42 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară aprobat prin Ordinul ANCPI nr. 633/2006 prevede că „Notarea poate avea ca obiect consemnarea unor fapte și drepturi personale, a litigiilor referitoare la drepturile reale asupra imobilelor și alte înscrieri cu caracter temporar în legătură cu imobilul” (alin. 1), acestea fiind enumerate exemplificativ în alineatul următor, care în final, la lit. t, precizează că se pot nota „orice alte fapte, drepturi personale sau acțiuni a căror notare este permisă de lege și au legătură cu imobilul.”
Așadar, BCPI Chișineu Criș a avut în vedere, la notarea altor „fapte sau raporturi juridice care au legătură cu imobilul și care sunt prevăzute în acest scop de lege”, respectiv, „orice alte fapte, drepturi personale sau acțiuni a căror notare este permisă de lege și au legătură cu imobilul”.
Notificarea, în cazul de față, nu are caracterul unei acțiuni civile (nu are nici aptitudinea legală de a da naștere unei proceduri jurisdicționale de redobândire a unui drept cum este cazul notificării prevăzute de Legea nr. 10/2001) și nici nu reflectă un drept personal. Rămâne de analizat, dacă întrunește cerința de a fi un fapt juridic sau un raport juridic.
Faptul juridic reprezintă un eveniment sau o faptă voluntară care determină nașterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice, respectiv a drepturilor si obligațiilor din conținutul acestora.
Prin raport juridic civil se înțelege relația socială, patrimonială sau nepatrimonială, reglementată de norma de drept civil. Fiind un raport volițional presupune participarea persoanelor la stabilirea relației sociale, respectiv implicarea de bună voie a acestora în relația respectivă.
Or, în cazul de față, notificarea reprezintă doar o invitație adresată apelantului de a se prezenta la discuții privitor la modul de dobândire de către acesta a dreptului de proprietate imobiliar, invitație/chemare ce nu creează, modifică sau stinge raporturi juridice între actualele părți procesuale. Notificarea, în sine, nu dă naștere nici măcar obligației apelantului de a răspunde invitației. Acest act nu creează un raport juridic civil între părți, ci doar stabilește premisa încheierii în viitor a unui astfel de raport.
În consecință, notarea acestei notificări în cartea funciară a fost realizată prin încălcarea dispozițiilor art. 903 alin. 3 Cod civil și art. 42 alin. 1 lit. t din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară aprobat prin Ordinul nr. 633/2006, fiind întemeiată plângerea petentului – apelant M. G. împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare nr. 4925/15.05.2014 a Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Chișineu Criș.
În schimb, acordul intimatului M. M. (în nume propriu și în calitate de reprezentant al ., fără solicitarea acordului curatorului societății comerciale) la solicitarea apelantului de înlăturare a obligației de plată a onorariului curatorului nu permite admiterea cererii, în temeiul principiului disponibilității părților, întrucât obligația de mai sus privește exclusiv raporturile dintre petenta . și petentul M. G., iar nu și relațiile procesuale din petenți și pârâtul M. M..
Curatela specială a fost instituită datorită conflictului de interese dintre petenți, iar nu dintre aceștia și M. M..
Dispozițiile primei instanței de admitere a excepției lipsei interesului petentei . și de respingere a cererii deduse judecății din partea acestei părți nu fac obiectul prezentei căi de atac, așa încât au rămas definitive la momentul expirării termenului de apel.
În plus, petentul – apelant se află în culpă referitor la împrocesuarea în calitatea de petentă a . în condițiile în care aceeași persoană juridică (prin celălalt asociat) a cerut notarea notificării în cartea funciară, operațiune juridică contestată de petentul – apelant, care, în același timp este unic proprietar al terenului înscris în CF nr._ UAT Șimand și deci unic titular al dreptului de a formula cerere de reexaminare și, subsecvent, a dreptului de a exercita plângere împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare.
Așadar, obligația apelantului de plată a sumei de 100 lei reprezentând onorariului domnului avocat M. P. are la bază culpa sa în împrocesuarea greșită a ., deși această parte nu avea interes legitim. Dispozițiile art. 58 alin. 3 din OG nr. 80/2013 („Sumele avansate cu titlu de remunerație a curatorului special se includ în cheltuielile de judecată și vor fi puse în sarcina părții care pierde procesul”) erau incidente în cauză doar în măsura în care se admitea cererea formulată de ., însă solicitarea acesteia a fost respinsă pentru lipsa interesului său legitim, așa încât partea adversă M. M. nu poate fi obligat la plata acestui onorariu.
De altfel, apelantul nici nu cere stabilirea onorariului în sarcina acestui intimat, ci doar urmărește înlăturarea plății onorariului curatorului, conduită procesuală neîntemeiată, din moment ce curatela specială a fost o măsură corect dispusă de prima instanță.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, tribunalul, în baza art. 480 alin. 2 C., va admite apelul și va schimba în parte sentința civilă nr. 439/03.09.2014 a Judecătoriei Chișineu Criș, în sensul că va admite plângerea formulată de petentul M. G. împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare nr. 4890/14.04.2014 a Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Chișineu Criș, pe care o va anula și va dispune radierea notării notificării din CF nr._ UAT Șimand.
Va menține dispozițiile primei instanței privitoare la excepțiile lipsei calității procesuale active și a interesului petentei . și la cererea dedusă judecății de către această parte (ce nu au fost contestate pe calea apelului), precum și a celei de obligare a petentului M. G. de plată a onorariului curatorului avocat M. P..
În apel nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACEST MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelantul reclamant M. G., în contradictoriu cu intimat petent . și intimata pârâtă Martinz M., împotriva sentinței civile nr. 439/3.09.2014, pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș, în dosar nr._, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară și în consecință:
Schimbă sentința atacată și admite plângerea formulată de reclamantul M. G., împotriva încheierii de respingere a cererii nr. 4890 din 14.04.2014 dată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară A. – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Chișineu Criș; menține dispoziția privind plata onorariului curatorului.
Dispune anularea încheierii nr. 4890 din 14.04.2014 și dispune radierea din cartea funciară nr._ UAT Șimand a notificării nr. 44/18.02.2014 înregistrată la Societatea Civilă profesională de executori judecătorești A. și Oszoczki din Cluj N..
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 18 februarie 2015.
Președinte, Judecător,
H. O. S. N.
Grefier,
V. M.
Red. jud. S.N.
Thred. VM//DP
5 ex./3 .
Se comunică:
- apelant -M. G. – adresa de coresp. – Luduș, ., județul M.
- intimat petent . – prin curator M. P. – Chișineu Criș, P-ța A. I., nr.3, județul A.
- intimat pârât M. M. – sediul procesual ales – Cluj N., Calea Dorobanților, nr.30-32, județul Cluj
Prima instanță – Judecătoria Chișineu Criș – judecător N. G.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
