Rectificare carte funciară. Sentința nr. 528/2015. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 528/2015 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 01-09-2015 în dosarul nr. 1946/108/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
Secția I civilă
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 528
Ședința publică din 01 septembrie 2015
Președinte M. A.
Grefier V. L.
S-a luat în examinare acțiunea civilă exercitată de reclamanta . cu pârâta P. O. Română Mâsca, având ca obiect modificare CF.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la 29.07.2015, reclamanta a completat timbrarea acțiunii cu suma de 203 lei taxă judiciară de timbru. De asemenea, a solicitat judecarea cauzei în absența sa. În faza regularizării procesului, instanța a pus în discuția părților excepția necompetenței materiale a Tribunalului A. și declinarea judecării cauzei la Judecătoria A..
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției procesuale, conform art. 248 alin. 1 C..
TRIBUNALUL
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul A. în data de 15.07.2015, sub nr._, reclamanta . în judecată pârâta P. O. Română Mâsca solicitând rectificarea CF nr._ Șiria nr. top._ în sensul modificării suprafeței terenului de la 620 mp la 988 mp, conform măsurătorilor și folosinței actuale, precum și îndrumarea OCPI A. de a efectua cuvenitele mențiuni.
În motivarea cererii, reclamanta arată că este proprietara imobilului înscris în CF nr._ Șiria nr. top._, situate în ., . teren și construcție (proprietate publică). Au solicitat unui expert topograf să măsoare acest teren pentru a stabili dacă suprafața din cartea funciară corespunde cu cea din fapt, ocazie cu care au aflat că suprafața reală este mai mare decât cea trecută în cartea funciară (CF). Pe diferența de teren ce nu figurează în CF se află o altă construcție – o fostă remiză de pompieri, proprietatea reclamantei, ce nu poate fi întabulată în CF.
În drept invocă dispozițiile art. 194 Cod procedură civilă (C.), art. 907 și art. 914 cod civil și Ordinul ANCPI nr. 700/2014 modificat.
Instanța a pus în discuție, în faza regularizării dosarului, excepția necompetenței materiale a Tribunalului A. și declinarea competenței materiale la Judecătoria A.. Valoarea suprafeței de 268 mp cu care reclamanta tinde majorarea suprafeței terenului său a fost stabilită raportat la expertiza notarilor publice (din 2015), conform căreia 1 mp teren intravilan în loc. Misca valorează 3 euro. Așadar, valoarea terenului de 268 mp este de 804 euro x 4,4 lei/1 euro = 3.537,60 lei.
Pârâta, deși legal citată, nu a depus la dosar întâmpinare și nici nu s-au prezentat in fața instanțe.
În deliberare asupra excepției de necompetență materială a instanței, tribunalul constată că este întemeiată pentru următoarele considerente:
Reclamanta solicită rectificarea CF prin modificarea suprafeței imobilului înscris în CF nr._ Șiria nr. top._ de la suprafața de 620 mp cât este menționată în cartea funciară la cea de 988 mp astfel cum a fost determinată prin planul de amplasament întocmit extrajudiciar.
Potrivit art. 907 din Codul civil: „(1) Când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.
(2) Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.
(3) Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.”.
Conform art. 908 alin. 1 pct. 4 din același cod, „Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă: […] 4. înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului.”
Art. 914 din Codul civil prevede că „Proprietarul imobilului înscris în cartea funciară va putea cere oricând modificarea mențiunilor din cartea funciară privitoare la descrierea, destinația sau suprafața acestuia, în condițiile legii.”.
Art. 200 din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară aprobat prin Ordinul ANCPI nr. 700/2014 modificat reglementează modificarea cărții funciare, respectiv a suprafeței imobilului, după cum urmează: „(1) Prin modificarea de carte funciară se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului înscris asupra acelui imobil.
(2) Modificarea de carte funciară se poate face doar la cererea titularului dreptului de proprietate, în baza actelor doveditoare. Modificarea suprafeței înscrise în cartea funciară nu este considerată o rectificare de carte funciară.”.
Din coroborarea acestor norme rezultă că rectificarea de carte funciară este operațiunea juridică ce vizează exclusiv înlăturarea/modificarea înscrierilor de carte funciară ce nu corespund cu situația juridică reală, în timp ce prezenta acțiune are ca obiect doar modificarea mențiunii din cartea funciară privitoare la suprafața imobilului, în sensul majorării acesteia fără afectarea structurii dreptului real ce poartă asupra aceluiași bun, acțiune ce se întemeiază pe dispozițiile art. 914 Cod civil și art. 200 din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară aprobat prin Ordinul ANCPI nr. 700/2014 modificat.
Art. 95 alin. 1 din codul de procedură civilă (C.) a stabilit plenitudinea de competență de atribuțiune a tribunalelor, în primă instanță, normă cu caracter general înlăturată doar de cele speciale, ce stabilesc competența în favoarea altor instanțe.
O astfel de normă derogatorie este cea a art. 94 lit. j din același cod, conform căreia judecătoriile judecă în primă instanță cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, altele decât cele prevăzute la punctele precedente ale aceluiași text legal.
Pentru determinarea competenței de atribuțiune a instanțelor judecătorești, legiuitorul folosește mai multe criterii referitoare la obiectul, natura sau valoarea cauzelor (acesta din urmă aplicându-se exclusiv în cazul cererilor evaluabile în bani).
Criteriul valoric de stabilire a competenței materiale este reflectat de art. 98 alin. 1 C. (conform căruia „Competența se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere”), regulă nuanțată de art. 104 C. în cazul cererilor în materie imobiliară, în sensul că valoarea lor se determină în funcție de valoarea impozabilă a bunului obiect material al litigiului, stabilită potrivit legislației fiscale, în cazul în care o astfel de valoare nu este determinată fiind aplicabile dispozițiile art. 98 din același cod.
Cererea dedusă judecății în cazul de față este una personală, dar cu caracter patrimonial, întrucât are ca obiect un bun evaluabil în bani, și anume un teren privitor la care se urmărește modificarea suprafeței, fără a se aduce atingere esenței dreptului de proprietate.
În acest sens, instanța face aplicarea deciziei nr. 32/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție Secțiile Unite, care își păstrează actualitatea chiar dacă a avut în vedere normele de competență materială reglementate de Codul de procedură civilă din 1865, în prezent, abrogat, căci actualul Cod de procedură civilă (Legea nr. 134/2010) reglementează aceleași principii și criterii de determinare a competenței materiale.
Or, prin decizia respectivă, Înalta Curte de Casație și Justiție Secțiile Unite a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a) și b) și art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă se interpretează în sensul că, în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și în căile de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile și comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare.
Conform art. 329 alin. 3 din vechiul Cod de procedură civilă „Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe”, ceea ce înseamnă că au putere obligatorie pentru instanțe atât dispozitivul, cât și considerentele deciziei.
În motivarea deciziei nr. 32/2008, Înalta Curte face distincție între acțiunile personale (prin care se valorifică un drept personal, de creanță) și cele reale (când se urmărește protecția unui drept real), precum și cele mixte; între acțiunile extrapatrimoniale și cele patrimoniale, clasificări generate de criteriul obiectiv al naturii și obiectului dreptului exercitat.
Acțiunile patrimoniale sunt definite ca fiind cele care au un conținut economic, în timp ce „acțiunile extrapatrimoniale corespund unor drepturi subiective indisolubil legate de persoana titularului lor, indiferent dacă este persoană fizică sau juridică, drepturi fără conținut economic, deci drepturi personale nepatrimoniale”.
În continuare, se reține că „Natura acțiunilor corespunzătoare acestor din urmă drepturi, precum și caracterele juridice ale acestor acțiuni sunt atribuite de natura și specificul drepturilor personale nepatrimoniale prezentate, este adevărat incomplet, de art. 54 din Decretul nr. 31/1954” (dreptul persoanei fizice la nume ori la pseudonim, la denumire, la onoare, la reputație, dreptul personal nepatrimonial de autor al unei opere științifice, artistice ori literare, de inventator etc). Actualmente, drepturile nepatrimoniale își găsesc ocrotirea legală în dispozițiile art. 252 – 257 din noul Cod civil.
Înalta Curte a apreciat, în continuare că „dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat în justiție "transferă" caracterul său patrimonial sau nepatrimonial litigiului însuși și, astfel, procesul va putea fi evaluabil în bani, ori de câte ori în structura raportului juridic de drept substanțial, dedus judecății, intră un drept patrimonial, real sau de creanță.”
În aceste condiții, a considerat că sunt „acțiuni patrimoniale, în care valoarea obiectului cererii determină competența materială sau căile de atac, între altele, acțiunea prin care reclamantul solicită obligarea pârâtului să-i întocmească act de vânzare-cumpărare, cererea de raport, acțiunea în reducțiune testamentară, acțiunile în constatarea existenței sau inexistenței unui drept, în măsura în care se referă la bunuri evaluabile în bani, acțiunile în constatarea simulației unui contract de vânzare-cumpărare a unui bun imobil sau mobil, acțiunile în regres și în revocare”, chiar dacă nu a fost cerută, în mod, expres și distinct restabilirea situației anterioare. Această enumerare este una cu caracter exemplificativ, astfel după cum rezultă din precedarea acesteia de sintagma „între altele”, dar și din faptul că obiectul sesizării instanței supreme viza acțiunile în anularea, rezoluțiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale.
Din același considerente ale Înaltei Curți rezultă faptul că în determinarea caracterului patrimonial al acestor cereri se are în vedere obiectul material al litigiilor, iar, în concret, împrejurarea în care acesta este unul evaluabil în bani.
În contrast, instanța supremă a specificat că un drept are caracter personal și fără conținut economic, deci neevaluabil în bani atunci când este strâns legat de persoană, servind la individualizarea acesteia în cadrul societății sau al familiei: dreptul la viață, la sănătate și integritate fizică și morală, la libertate, la onoare, cinste, reputație, dreptul la nume și la domiciliu etc.
Or, aplicând aceleași criterii la speța de față, se constată faptul că cererea de modificare a suprafeței terenului de la cea înscrisă în cartea funciară la una majorată este o acțiune personală și, în același timp, patrimonială, căci obiectul său material îl reprezintă diferența cu care reclamantul urmărește majorarea suprafeței înscrise în cartea funciară, nefiind vorba despre un drept „strâns legat de persoană, servind la individualizarea acesteia în cadrul societății sau al familiei”.
Reclamanta cer majorarea suprafeței terenului din CF nr._ Șiria nr. top._ de la suprafața de 620 mp la cea de 988 mp, așa încât obiectul material al litigiului îl constituie diferența de 268 mp dintre cele două suprafețe, fiind vorba despre un teren intravilan din satul Mâsca, .. Conform expertizei notarilor publici din A. valabilă pentru anul 2015, ce stă la baza determinării valorii de impozitare a terenurilor, 1 mp teren intravilan în satul Mâsca are valoare de 3 euro, așa încât 268 mp valorează 804 euro echivalent al sumei de 3.537,6 lei, la cursul valutar al BNR de 4,4 lei/1 euro.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, ținând cont și de faptul că necompetența, în situația de față, este de ordine publică, potrivit art. 129 alin. 2 pct. 2 C. tribunalul, în baza art. 131 raportat la art. 94 lit. j C., va admite excepția absolută a necompetenței materiale a acestei instanței în soluționarea pricinii, competență pe care o va declina în favoarea Judecătoriei A., în a cărei rază teritorială se află domiciliile/sediul pârâtei (art. 107 și art. 111 C.).
Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată în acest stadiu procesual,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Declină în favoarea Judecătoriei A. competența materială de soluționare a acțiunii civile exercitată de reclamanta ., cu sediul în Șiria, ., nr. 184, jud. A. în contradictoriu cu pârâta P. O. Română Mâsca, cu sediul în loc. Mâsca, nr. 260, jud. A..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din 01 septembrie 2015.
Președinte Grefier
M. A. V. L.
Red. M.A./Tehnored. M.A./V.L.
4 ex./01.09.2015
2 .
Se comunică:
reclamantei C. Șiria - Șiria, ., nr. 184, jud. A.
pârâtei P. O. Română Mâsca – loc. Mâsca, nr. 260, jud. A.
| ← Succesiune. Decizia nr. 1056/2015. Tribunalul ARAD | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 899/2015.... → |
|---|
