Acţiune în constatare. Decizia nr. 397/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 397/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 1052/109/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILA Nr. 397/2015
Ședința publică de la 13 Mai 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE R. V.
Judecător A. M.
Judecător S. I. Ț.
Grefier G. G.
S-a luat în examinare pentru soluționare, după casare cu reținere spre rejudecare, acțiunea civilă formulata de S. A. AGROTRANS SA BĂLILEȘTI, în contradictoriu cu pârâții C. D., C. L. DE FOND FUNCIAR BĂLILEȘTI, C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ și I. A., având ca obiect „acțiune în constatare”.
Dezbaterile asupra fondului cauzei, au avut loc în ședința publică din data de 29 Aprilie 2015, susținerile părtilor fiind consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din aceea dată, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 06.05.2015 și ulterior la data de 13.05.2015.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Constata ca la data de 25.06.2014, a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Arges, sub nr._, cererea de revizuire formulata de revizuentul C. D. impotriva deciziei nr.390/18.02.2014, pronuntata de Tribunalul Arges in dosarul nr._ *, invocandu-se disp. art.322 C.pr.civ.
Ulterior, la data de 08.04.2014, s-au depus motivele cererii de revizuire, din cuprinsul carora reiese invocarea disp. art.322 pct.2 C.pr.civ., raportat la imprejurarea ca prin decizia civila s-a constatat nulitatea absoluta a TP pentru o suprafata mai mare decat cea solicitata, revizuentul facand si o . aprecieri referitoare la solutia Tribunalului Arges, privind fondul recursului, dar care nu pot fi incadarate in cauzele expres enumerate de art.322 C.pr.civ. ca si motive de revizuire.
La data de 17.09.2014, ca urmare a solicitarii instantei, s-au depus precizari de catre revizuent, sustinandu-se incidenta motivului de revizuire prev. de art.322 pct.2 C.pr.civ., dar si a celui prev. de art.322 pct.7 C.pr.civ., raportat la sentinta civila nr.1894/2009 a Judecatoriei Campulung, modificata in parte prin decizia civila nr.676/R/2010 a Tribunalului Arges, fata de care decizia contestata este in totala contradictie.
Sub aspectul motivului prev. de art.322 pct.2 C.pr.civ., s-a aratat ca SA Agrotrans a formulat cerere de constatare a dreptului de proprietate pentru o suprafata de 1150 mp, iar instanta de recurs, Tribunalul Arges, prin decizia nr.390/2014, a dispus pentru 1630 mp, mai mult decat s-a cerut.
Intimata S. Agricola Agrotrans SA Balilesti a formulat intampinare, solicitand respingerea cererii de revizuire. S-a sustinut ca nu este incident motivul de revizuire prev. de art.322 pct.2 C.pr.civ., intrucat tribunalul s-a pronuntat asupra a ceea ce s-a cerut, fara a se incalca in vreun fel principiul disponibilitatii de vointa. Obiectul cererilor intimatei l-a constituit constatarea dreptului de proprietate asupra unei suprafete de teren de 1150 mp si constatarea nulitatii absolute partiale a TP nr.2528/1992 pentru aceeasi suprafata (1440 mp din mausratori), teren ocupat de brutarie si necesar exploatarii acesteia. Tribunalul Arges a apreciat actiunea intimatei ca intemeiata, fata de disp. art.29 din Legea nr.18/1991, si a admis-o pentru suprafata de 1630 mp, identificata de exp. D. D. V. in raportul de expertiza la care revizuentul nu a formulat obiectiuni. Aceasta situatie nu constituie un caz de plus petita, de natura a face admisibila cererea in revizuire.
Prin decizia civilă nr.2544/07.11.2014 pronunțată de Tribunalul Argeș, în opinie majoritară, a fost admisă cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă, a fost schimbată în parte, decizia civilă nr. 390/2014 pronunțată e aceeași instanță, în sensul că a fost admis recursul formulat de S. A. Agrotrans SA Bălilești, casată sentința nr.740/29.03.2013, pronunțată de Judecătoria Câmpulung, și s-a dispus reținerea cauzei spre rejudecarea fondului.
În considerentele acesteia, s-au reținut următoarele:
Potrivit art.322 pct.2 C.pr.civ., se poate solicita revizuirea unei hotarari pronuntata de o instanta de recurs, dupa evocarea fondului, dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Prin urmare, prima conditie care trebuie indeplinita sub aspectul admisibilitatii, este aceea ca decizia instantei de recurs sa fi evocat fondul.
Or, prin decizia nr.390/18.02.2014, pronuntata in dosarul nr._ *, Tribunalul Arges a admis recursul declarat de către . împotriva sentinței civile nr. 740/29.03.2013, pronunțată în prezenta cauză de Judecătoria Câmpulung, intimați fiind C. D., C. L. DE FOND FUNCIAR BĂLILEȘTI ȘI C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ, si a modificat în parte sentința, în sensul că a admis în parte acțiunea. S-a constatat nulitatea absolută a T.P. nr. 2528/13.10.1992 emis de CJFF Argeș pe numele pârâtului C. D. pentru suprafața de 1630 m.p.(ce include și terenul de 217 m.p. de sub construcție), teren identificat în culoare roșie în raportul de expertiză ing. exp. D. D. V., fila 146 dosar. Cererea reconvențională a fost respinsa, menținandu-se în rest sentința. Rezulta ca solutia pronuntata in recurs dezleaga fondul litigiului dintre parti, putand face obiectul revizuirii.
Cat priveste conditia ca instanta sa fi depasit limitele investirii, prin cererea de fata s-a sustinut ca tribunalul a acordat mai mult decat s-a cerut, in sensul ca, desi actiunea in constatarea dreptului de proprietate si cea in constatarea nulitatii partiale a titlului de proprietate priveau o anumita suprafata de teren, prin decizie instanta s-a pronuntat asupra unei suprafete mai mari.
Verificand dosarul de fond, nr._ *, tribunalul constata ca, prin cererea de interventie in interes propriu formulata de Agrotrans SA in dosarul nr._, disjunsa si formand ulterior obiectul dosarului nr._, s-a solicitat constatarea existentei dreptului de proprietate al societatii asupra unui teren in suprafata de 1150 mp, mentionat in procesul-verbal din data de 25.04.1992 (1440 mp din masuratori) si constatarea nulitatii absolute partiale a TP nr.2528/1992 pe numele lui C. D. pentru suprafata de 1150 mp (1440 mp din masuratori).
Nu s-a identificat in dosarul cauzei vreo cerere de majorare a obiectului material al cererilor, sub aspectul suprafetei, nici macar dupa efectuarea lucrarii de expertiza care a retinut o suprafata de 1630 mp, ca fiind aferenta brutariei si situata intre vecinatatile mentionate si in procesul-verbal din 25.04.1992, invocat ca si titlu de reclamanta Agrotrans.
Mai mult chiar, prin recursul solutionat prin decizia in discutie, reclamanta societate agricola solicita admiterea actiunii pentru suprafata de 1426 mp.
In aceste conditii, se impune a se verifica in ce masura admiterea actiunii reclamantei pentru o suprafata de teren mai mare decat cea mentionata in actiunea dedusa judecatii se incadreaza in notiunea de “lucru cerut”, in sensul art.322 pct.2 C.pr.civ.
In acest sens, tribunalul retine ca jurisprudenta a subliniat ca “revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, încât exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege. În sensul dispozițiilor art. 322 pct. 2 din Codul de procedură civilă, prin "lucru cerut" trebuie să se înțeleagă numai cererile care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia și au stabilit obiectul pricinii supuse judecății.” (decizie civila nr. 458 din 22 ianuarie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală). De asemenea, s-a retinut ca “art. 322 pct. 2 din codul de procedură civilă vizează inadvertențele dintre obiectul pricinii supus judecății și ceea ce s-a pronunțat, deși nu s-a cerut (extra petita), nu s-a pronunțat, deși s-a cerut (minus petita), și s-a dat mai mult decât s-a cerut (plus petita). Textul articolului este intrinsec legat de ceea ce partea a solicitat a fi dedus judecății, și nu de examinarea legalității hotărârii prin intermediul motivelor de recurs. În sensul acestui text, prin "lucru cerut" se înțelege numai cererile care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia și au stabilit obiectul pricinii supus judecății, care se reflectă în dispozitiv” (decizia civila nr. 6578 din 11 octombrie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală).
Or, specificul cauzei de fata este acela ca, desi, strict juridic, instanta de recurs a analizat cauza in limitele investirii prin cererile formulate de parti, pronuntandu-se asupra existentei dreptului de proprietate al reclamantei si, respectiv asupra nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate al paratului, revizuent in prezent, ea a depasit limitele materiale ale obiectului dedus judecatii, pronuntandu-se asupra existentei unui drept de proprietate pentru o suprafata de teren asupra careia reclamanta nu a formulat pretentii. Or, cadrul procesual obiectiv al unui litigiu presupune nu doar precizarea obiectului juridic al cererii, dar si a obiectului material, acesta din urma fiind de interes deosebit pentru stabilirea limitelor judecatii. In acest sens, se impune a se observa ca, potrivit art.112 pct.3 C.pr.civ., reclamantul are obligatia de a indica in cerere obiectul si valoarea lui, pentru identificarea imobilelor impunandu-se aratarea comunei si judetului, strazii si numarului, iar, in lipsa, a vecinatatilor, nr. topografic, nr. cartii funciare.
Prin urmare, in sens procesual, obiectul cererii cuprinde nu doar pretentia juridica, dar si cea materiala, ambele aspecte delimitand limitele investirii instantei. Pe de alta parte, este evident ca obiectul material sau valoric al obiectului cererii face parte din aspectele guvernate de principiul disponibilitatii de vointa a partii, art.132 alin.2 pct.2 C.pr.civ., permitand reclamantului marirea sau micsorarea catimii obiectului si oral, dupa prima zi de infatisare, dar nu mai tarziu de inchiderea dezbaterilor, in absenta unei astfel de precizari instanta neputand acorda mai mult decat s-a cerut, chiar daca probele sustin o astfel de solutie.
Asadar, pentru aceste considerente, tribunalul, in opinie majoritara, a considerat ca, admitand actiunea reclamantei cu privire la o suprafata de teren ce excede cadrul procesual obiectiv al procesului, instanta de recurs a acordat mai mult decat s-a cerut si a incalcat astfel principiul disponibilitatii de vointa a partii si limitele investirii, cu consecinta prejudicierii dreptului de proprietate al revizuentului.
Apreciind, raportat la probele administrate si dispozitiile legale aplicabile, ca recursul si actiunea reclamantei sunt intemeiate, instanta de recurs avea obligatia de a stabili limitele exacte ale suprafetei de teren aflata in proprietatea reclamantei, raportat la procesul-verbal de punere in posesie din 1992, emis in procedura Legii nr.18/1991, invocat ca si act primar, si sustinerile reclamantei cum ca suprafata reala este de 1440 mp, fata de 1150 mp in aceste act. Imprejurarea ca paratul C. nu a formulat obiectiuni la raportul de expertiza nu justifica depasirea limitelor investirii, in conditiile in care pozitia permanenta a acestuia a fost de negare totala a dreptului reclamantei supra terenului din litigiu. Reclamanta avea obligatia de a actiona diligent si de a-si preciza actiunea, prin prisma si a concluziilor raportului de expertiza, or nici macar in recurs aceasta nu a sustinut ca ar avea drept asupra unei suprfate mai mari decat cea mentionata in actiune.
In concluzie, apreciind ca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, admitand actiunea reclamantei pentru o suprafata de 1630 mp, fata de 1150 mp din acte (1440 mp din masuratori, potrivit sustinerilor), tribunalul constata incident motivul de revizuire prev. de art.322 pct.2 Cpr.civ, iar cererea de revizuire este admisibila.
Rejudecand insa recursul in limitele stabilite prin cererea de revizuire apreciata ca admisibila, tribunalul constata ca, desi decizia se impune a fi desfiintata, dezlegarile in drept date prin aceasta hotarare raman castigate cauzei si se impun cu autoritate de lucru judecat. Admiterea cererii de revizuire permite rejudecarea cauzei doar sub aspectul a ceea ce instanta de recurs a acordat fara a se fi cerut, rezultand ca solutia de admitere a recursului reclamantei si concluziile care sustin admiterea actiunii principale si respingerea cererii reconventionale isi produc in continuare efecte, in discutie fiind in prezent doar limitele in care se constata existenta dreptului de proprietate al reclamantei si nulitatea partiala a titlului de proprietate al revizuentului.
In consecinta, intrucat identificarea stricta a suprafetei de teren atribuita intimatei-reclamante prin procesul-verbal de punere in posesie si aferenta brutariei nu a fost identificata in lucrarea de expertiza efectuata la fond, singura solutie ce se impune a fi pronuntata in urma admiterii cererii de revizuire si a schimbarii in parte a deciziei, potrivit art.327 C.pr.civ., este cea de admitere a recursului, casare a sentintei civile pronuntata de Judecatoria Campulung in dos._ * si retinere a cauzei spre rejudecare, in ceea ce priveste solutionarea actiunii principale, in vederea administrarii probei cu expertiza tehnica judiciara avand ca unic obiectiv transpunerea in teren a procesului-verbal de punere in posesie din 25.04.1992, prin identificarea suprafetei de 1150 mp, raportat la vecinatatile indicate in acest act, precum si a suprafetei de 1440 mp, despre care reclamanta sustine ca ar reprezenta suprafata efectiva aferenta bunei functionari a brutariei, in masura in care aceasta se incadreaza intre aceleasi vecinatati.
Celelalte dispozitii ale deciziei vor fi mentinute, ca legale.
În cauză, s-a administrat proba cu expertiză în specialitatea topografie.
Deliberând asupra cererii de revizuire, tribunalul, în opinie majoritară, constată următoarele:
Prin considerentele deciziei civile nr.2544/07.11.2014 pronunțată de Tribunalul Argeș s-a reținut împrejurarea că desi decizia se impune a fi desfiintata, dezlegarile in drept date prin aceasta hotarare raman castigate cauzei si se impun cu autoritate de lucru judecat. Admiterea cererii de revizuire permite rejudecarea cauzei doar sub aspectul a ceea ce instanta de recurs a acordat fara a se fi cerut, rezultand ca solutia de admitere a recursului reclamantei si concluziile care sustin admiterea actiunii principale si respingerea cererii reconventionale isi produc in continuare efecte, in discutie fiind in prezent doar limitele in care se constata existenta dreptului de proprietate al reclamantei si nulitatea partiala a titlului de proprietate al revizuentului.
Astfel, din analiza cererii de interventie in interes propriu formulata de Agrotrans SA in dosarul nr._, ce a fost disjunsa (ulterior formând obiectul dosarului nr._ ), s-a solicitat constatarea existentei dreptului de proprietate al societatii asupra unui teren in suprafata de 1150 mp, mentionat in procesul-verbal din data de 25.04.1992 (1440 mp din masuratori) si constatarea nulitatii absolute partiale a TP nr.2528/1992 pe numele lui C. D. pentru suprafata de 1150 mp (1440 mp din masuratori).
Cu ocazia soluționării litigiului, în cazul în care instanța a acordat mai mult decât s-a cerut (pus petita), se impune ca instanța de judecată să modifice dispozitivul hotărârii a cărei revizuire se solicită, în limitele obiectului stabilit de reclamant.
Prin urmare, această operațiune juridică este una pur formală, nemaiputându-se face aprecieri, în această fază procesuală, cu privire la îndreptățirea părții reclamante de a obține condamnarea pârâtului la îndeplinirea unei anumite obligații sau la recunoașterea unui drept real.
Ori, având în vedere că prin decizia civilă nr.390/18.02.2014, pronuntata de Tribunalul Arges in dosarul nr._ *, s-a apreciat că reclamanta este proprietara unei suprafețe de teren mult mai mari decât cea înscrisă în cuprinsul procesului-verbal de punere în posesie din data de 25.04.1992 (de 1150 mp), ca urmare a incidenței dispozițiilor art.29 din Legea nr.18/1991, dezlegare ce își produce efecte juridice în continuare, cu autoritate de lucru judecat, ca urmare a celor statuate prin decizia civilă nr.2544/07.11.2014 pronunțată de Tribunalul Argeș, în condițiile în care terenul aferent bunei funcționări a brutăriei este, potrivit raportului de expertiză în specialitatea topografie întocmit de expertul M. L., de 1440 m.p și are aceleași vecinătăți cu cele menționate în actul de proprietate al reclamantei, tribunalul consideră că se impune ca măsura constatării nulității absolute a titlului de proprietate nr.2528/1992 emis de C. Județeană de Fond Funciar Argeș pe numele pârâtului C. D. să fie dispusă pentru o suprafața de 1440 m.p. teren, ce a fost solicitată de reclamantă prin cererea de interventie in interes propriu.
Numai cu încălcarea celor statuate prin decizia civilă nr.390/18.02.2014, pronuntata de Tribunalul Arges in dosarul nr._ * se pot face aprecieri cu privire la o întindere diferită a dreptului de proprietate al reclamantei, decât cea reținută prin hotărârea judecătorească menționată anterior, față de împrejurarea că s-a reținut încălcarea principiului disponibilității doar în ceea ce privește capătul al doilea al cererii introductive (privind nulitatea titlului de proprietate al pârâtului), iar nu și a primului capăt de cerere, ce vizează constatarea existenței dreptului de proprietate asupra terenului de 1150 m.p. din procesul-verbal din 25.04.1992 (1440 m.p. din măsurători).
Apreciindu-se că reclamanta justifică un drept de proprietate de 1440 m.p. potrivit măsurătorilor efectuate, în prezentul stadiu procesual nu este permis a se realiza noi dezlegări cu privire la acest aspect, reținând și că soluția pronunțată în ceea ce privește anularea titlului pârâtului pentru suprafața de 1440 m.p., rezultată din măsurători, depinde de cele stabilite anterior.
Totodată, tribunalul reține că modul de soluționare a cererii reconvenționale prin decizia civilă nr.390/18.02.2014, pronuntata de Tribunalul Arges, își produce în continuare efecte juridice, întrucât cererea de revizuire a fost admisă numai în ceea ce privește cererea introductivă.
Pentru aceste considerente, va admite în parte actiunea civilă formulata de reclamanta și va constata nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.2528/13.10.1992 emis de C. Județeană de Fond Funciar Argeș pe numele pârâtului C. D. pentru suprafața de 1440 mp., cu vecinatațile: N-drum județean, E,S, și V- proprietate C. D., teren identificat cu culoare verde, în perimetrul 1-2-6-7-5-1 pe planșa nr.2 la raportul de expertiză întocmit de expert M. L..
Potrivit dispozițiilor art.274 C.pr.civ., va dispune obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată în suma de 1750 lei către pârât, întrucât aceasta s-a aflat în culpă procesuală privind declanșarea prezentului litigiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În opinie majoritară:
Admite în parte actiunea civilă formulata de reclamanta S. A. AGROTRANS SA BĂLILEȘTI, cu sediul în Bălilești, jud.Argeș, în contradictoriu cu pârâții C. D., cu domiciliul în București, .. 6, ., ., sector 4, C. L. DE FOND FUNCIAR BĂLILEȘTI, cu sediul în Bălilești, jud.Argeș, C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ, cu sediul în Pitești, Piața V. M., nr. 2, jud.Argeș, și I. A., cu domiciliul în Pitești, Dacia, nr. 6, ., ..
Constată nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.2528/13.10.1992 emis de C. Județeană de Fond Funciar Argeș pe numele pârâtului C. D. pentru suprafața de 1440 mp., cu vecinatațile: N-drum județean, E,S, și V- proprietate C. D., teren identificat cu culoare verde, în perimetrul 1-2-6-7-5-1 pe panșa nr.2 la raportul de expertiză întocmit de expert M. L..
Obligă reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în suma de 1750 lei către pârât.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 13.05.2015.
Președinte, R. V. | Judecător, S. I. Ț. | |
Grefier, G. G. |
Red./Dact. R.V.-12.06.2015-7 ex./5 .>
OPINIE SEPARATA
Consider ca solutia ce se impunea a se pronunta in urma rejudecarii cauzei era de admitere, în parte, a acțiunii principale si de constatare a nulitatii absolute parțială a titlului de proprietate nr.2528/1992 emis pe numele pârâtului C. D., pentru suprafața de 1150 mp., identificată de expert M. în planul de situație nr.1 atașat raportului de expertiză (f.157).
Astfel, raportat la decizia civila intermediara nr.2544/2014, pronuntata de Tribunalul Arges, rejudecarea cauzei urmarea stabilirea limitelor exacte ale suprafetei de teren aflata in proprietatea reclamantei, raportat la procesul-verbal de punere in posesie din 1992, emis in procedura Legii nr.18/1991, invocat ca si act primar, si sustinerile reclamantei cum ca suprafata reala este de 1440 mp, fata de 1150 mp in aceste act.
Pronuntand solutia de admitere a revizuirii intemeiata pe disp. art.322 pct.2 C.pr.civ. si de casare a sentintei Judecatoriei Campulung, ca urmare a rejudecarii recursului, tribunalul a subliniat ca, “desi decizia se impune a fi desfiintata, dezlegarile in drept date prin aceasta hotarare raman castigate cauzei si se impun cu autoritate de lucru judecat. Admiterea cererii de revizuire permite rejudecarea cauzei doar sub aspectul a ceea ce instanta de recurs a acordat fara a se fi cerut, rezultand ca solutia de admitere a recursului reclamantei si concluziile care sustin admiterea actiunii principale si respingerea cererii reconventionale isi produc in continuare efecte, in discutie fiind in prezent doar limitele in care se constata existenta dreptului de proprietate al reclamantei si nulitatea partiala a titlului de proprietate al revizuentului.”
In consecinta, tribunalul a dispus administrarea probei cu expertiza în specialitatea topografie, având ca obiectiv transpunerea in teren a procesului-verbal de punere in posesie din 25.04.1992, prin identificarea suprafetei de 1150 mp, raportat la vecinatatile indicate in acest act, precum si a suprafetei de 1440 mp, despre care reclamanta sustine ca ar reprezenta suprafata efectiva aferenta bunei functionari a brutariei, in masura in care aceasta se incadreaza intre aceleasi vecinatati.
Trebuie subliniat ca reclamanta Societate Agricola nu a solicitat ca expertul sa raspunda altor obiective, respectiv sa aprecieze care dintre cele doua suprafete de teren raspund cerintelor unei exploatari corespunzatoare a imobilului-brutarie.
Ori, indicatiile Tribunalului Arges, date prin decizia civila nr.905/2012, de casare a sentintei pronuntata in primul ciclu procesual al judecarii cauzei nr._, au fost in sensul determinarii in concret a terenului aferent constructiilor agrozootehnice pentru normala utilizare a acestora si daca acesta coincide cu terenul indicat in procesul-verbal din 25.04.1992.
Reclamanta-Societate agricola nu a administrat insa nicio proba din care sa reiasa ca suprafata necesara exploatarii brutariei este mai mare decat cea indicata in procesul-verbal din 1992.
Imprejurarea ca prin decizia nr.390/2014, anulata in urma admiterii revizuirii, s-a retinut existenta dreptului de proprietate al reclamantei pentru o suprafata ce depaseste suprafata din procesul-verbal nu poate fi apreciata ca o dezlegare data cauzei, cu autoritate de lucru judecat, dezlegare peste care sa nu se poata trece in acest stadiu al procesului. Si aceasta deoarece suprafata de 1630 mp retinuta de instanta de recurs nu a fost stabilita in urma administrarii probatoriului, ci a fost stabilita de expertul de la fond, ing. D. D. V., in urma indicatiilor reprezentantilor reclamantei, cum se arata in raportul de expertiza.
In aceste conditii, retinand din probele administrate ca brutaria in discutie nu este functionala, consider ca nu s-a facut dovada faptului ca terenul necesar bunei exploatari a acestei constructii este mai mare de cat cel mentionat in procesul-verbal din 1992, inscris necontestat de reclamanta, ci invocat in sustinerea actiunii. Pe de alta parte, in conditiile oricaror alte elemente, altele decat vecinatatile, pentru identificarea terenului in suprafata de 1150 mp, nu se poate retine nici existenta unei erori la masuratoare, diferenta intre cele doua suprafete invocate de reclamanta fiind mult prea mare pentru a fi apreciata ca o eroare.
Rezulta ca dreptul de proprietate al reclamantei, constatat irevocabil prin decizia civila nr.390/2014, se circumscrie strict suprafetei de 1150 mp, mentionata in procesul-verbal, neexistand nici un argument viabil pentru a retine o alta suprafata de teren in beneficiul reclamantei si in detrimentului fostului proprietar.
Concluzionand, se justifica constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate al paratului C. strict pentru aceasta suprafata de teren mentionata in procesul-verbal, si anume 1150 mp, identificata de expertul M. L. in lucrarea sa efectuata in cauza, aceasta fiind de altfel si singura divergenta fata de opinia majoritara.
Judecator,
A. M.
Red., tehnored. AM
12.06.2015
| ← Fond funciar. Decizia nr. 389/2015. Tribunalul ARGEŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1746/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
