Acţiune în constatare. Decizia nr. 2073/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2073/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 15214/280/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2073/2015
Ședința publică de la 17 Iunie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE R. V.
Judecător D. D. A.
Grefier E. R.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de apelanta-reclamantă P. E. împotriva sentinței civile nr. 6505/24.06.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești- Secția Civilă în dosarul nr._, intimat-pârât fiind M. P. P. PRIMAR, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta personal, legitimată cu CI . nr._ și asistată de avocat V. P. O., pentru apelantă, în baza împuterniciri avocațiale depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Apărătorul ales al apelantei-reclamante arată că nu are alte cereri de formulat dar, având în vedere pozitia procesuală exprimată de Primăria Pitești referitor la posibilitatea reclamantei de a înscrie imobilul în cartea funciară ,având un referat de admitere provizorie în acest sens, arată că după termenul de judecată anterior sa facut o solicitare către OCPI pentru a comunica motivul refuzului de intabulare definitivă a imobilului în cartea funciară, răspuns pe care îl va primi pe 22 06 2015, solicitand amânarea pronunțării în vederea depunerii acestui înscris.
Tribunalul, deliberând asupra cererii formulată de apelanta-reclamantă, prin apărător, în sensul amânării pronunțării cauzei pentru a se depune înscrisuri reprezentând solutia pronuntata cu privire la cererea de înscriere definitivă a dreptului de proprietate al reclamantei, față de disp. art. 394 alin.3 c.pr.civ. potrivit cu care după închiderea dezbaterilor părtile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă, retinând și împrejurarea ca amânarea pronunțării se poate acorda la cererea părtilor pentru a depune concluzii scrise și nu pentru a se depune înscrisuri noi, precum și faptul că, reclamanta a avut timp suficient pentru a efectua demersuri în vederea stabilirii situației juridice cu privire la imobil în ceea ce priveste înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate apreciază că nu este întemeiată cererea de amânare a pronunțării în vederea depunerii acestui înscris.
Apărătorul ales al apelantei-reclamante solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a depune la dosar acest înscris și în susținerea cererii formulate depune la dosar un bilet cu un nr de ordine și cu o mentiune de răspuns la 22 06 2015.
Tribunalul, deliberând asupra cererii de a se acorda un nou termen de judecată pentru a se depune acest înscris, în condițiile în care apelanta-reclamantă nu a depus o cerere adresată OCPI care să poarte o viză cu privire la eventualul răspuns, fiind depus doar un înscris în care sunt făcute anumite mentiuni olografe de către parte, apreciază că nu s-a făcut dovada efectuării acestui demers la OCPI. Totodată, în condițiile în care probele s-au solicitat la termenul anterior iar partea nu a învederat necesitatea amânării pentru acest motiv, apreciază că nu se mai impune acordarea unui nou termen în acest sens, respingând cererea, reținând și art. 6 din CEDO privind soluționarea litigiului într-un termen rezonabil.
Apelanta-reclamantă, prin avocat, arată că nu are alte cereri de formulat.
Tribunalul, în raport de această precizare, constată terminată cercetarea judecătorească și acorda cuvântul pe apel.
Apărătorul ales al apelantei-reclamante solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea sentintei pronunțată de instanța de fond în sensul admiterii actiunii așa cum a fost formulată. Arată că instanța de fond a analizat actiunea reclamantei prin prisma a cu totul alte considerente decît cele expuse la instanța de fond, temeiul actiunii fiind art. 35 din noul cod de procedură civilă. Solicită admiterea apelului asa cum a fost formulat și motivat, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată fond și apel.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față, deliberând:
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 23.07.2013 sub nr. _, reclamanta P. E., în contradictoriu cu pârâtul M. P. P. PRIMAR a solicitat instanței pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța instanța să constate că are calitatea de proprietar asupra suprafeței de teren de 1597 mpfără număr cadastral, compusă din 200 mp categoria curți -construcții, situat în tarlaua 38, cu vecinii N- Prepelită M., E- rest proprietate, S- rest proprietate, V- F. G. și respectiv 1397 mp teren arabil, situat în tarlaua 38, cu vecinătățile: N-Rest. proprietate, P. M., E- Blocuri, S- blocuri, V- F. G., rest proprietate, cu cheltuieli de judecată.
In motivare, reclamanta arată că în fapt, are calitatea de soție supraviețuitoare a numitului P. I., fiind singura acceptantă a succesiunii acestuia, conform certificatului de moștenitor nr. 99/13.10.2000.
Printre bunurile moștenite de la acesta se află și suprafața mai sus individualizată, care potrivit actelor are o întindere de 1500 mp, în urma măsurătorilor cadastrale efectuate fiind stabilită în realitate o întindere de 1597 mp.
Această suprafață a fost menționată în titlul de proprietate nr._ din data de 27.02.1995 emis pe numele autoarei N. S., cu moștenitori P. G. și P. I..
A contestat în instanță acest titlu de proprietate, acțiunea făcând obiectul dosarului nr._ ai Judecătoriei Pitești.
P. respectiva acțiune a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate amintit (nr._/27.02.1995) în sensul înlăturării din titlu a numitului P. G., respectiv a scoaterii din titlu a celor două suprafețe de 200 mp și respectiv 1300 mp conform actelor (1397 mp în fapt), care face obiectul prezentei acțiuni.
Instanța, prin sentința civilă nr. 630/23.01 .2009, rămasa definitivă prin decizia civilă nr.l425/R din 19.10.2009 a admis acțiunea și a constatat nulitatea absolută parțială a titlului amintit în sensul înlăturării din titlu a numitului P. G., ca renunțător la moștenirea autoarei N. S. și respectiv a celor două suprafețe de 200 și 1300 mp.
Cu privire la aceste suprafețe instanța a reținut că acestea deja trecuseră în proprietatea soțului reclamantei, P. I. în nume propriu, conform certificatului de moștenitor nr. 1325/04.11.1964, terenul de 1500 mp fiind folosit ca lot ajutător de autoarea N. S., iar după 1984 fiind folosit de familia reclamantei până în prezent, având acolo edificată gospodăria.
S-a mai reținut de către instanța de control judiciar că acest teren pe lângă faptul de a fi folosit de P. I. în nume propriu împreună cu familia, nici nu a făcut obiectul legii nr. 18/1991 pentru a putea fi solicitat în baza dispozițiilor acesteia.
Și în prezent se află în situația de a stăpâni terenul, dar motivat de faptul că nu deține un act de proprietate propriu-zis nu poate efectua toate demersurile necesare întabulării sale și înregistrării în cartea funciară.
Mai arată reclamanta că a efectuat demersuri în acest sens, inclusiv măsurători cadastrale, nu există alte neclarități privind situația juridică a terenului, dar se află în imposibilitatea finalizării procedurii de înregistrare cadastrală până la obținerea efectivă a unui titlu de proprietate pentru suprafața stăpânită, a unui înscris doveditor în acest sens.
In drept: au fost invocate disp. art. 35 cod pr. civ.
La data de 05.02.2014 pârâtul M. Pitești – prin Primar a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea cererii.
S-a apreciat că cererea reclamantei este inadmisibilă, în condițiile art. 35 NCPC, atât timp cât suprafața în cauză a fost înscrisă în titlul de proprietate nr._/27.02.1995.
Chiar dacă reclamanta a contestat în instanță acest titlu și s-a constatat în mod irevocabil nulitatea absolută parțială a acestui titlu, în sensul înlăturării numitului P. G. și a suprafeței de teren, trebuie avut în vedere reținerea instanței în sensul că suprafața de teren intrase în proprietatea soțului reclamantei, P. I., în nume propriu, conform certificatului de moștenitor nr. 1325/04.11.1964.
La data de 05.03.2014 reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare, solicitând înlăturarea apărărilor pârâtului, atât timp cât terenul în cauză a fost înlăturat din titlul de proprietate, având în vedere că acesta a fost stăpânit în nume propriu de către P. I., în baza certificatului de moștenitor, edificând pe acesta gospodăria familiei sale. P. urmare, s-a reținut că terenul în cauză nici nu putea face obiectul legii 18/1991.
Precizează reclamanta că acesta este și motivul pentru care a fost promovată prezenta cerere, pentru a se consfinți situația juridică a terenului, dată fiind poziția autorităților, exprimată și prin întâmpinare, de a nu îi recunoaște proprietatea.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, fiind atașat dosarul nr._ .
P. sentința civilă nr. 6505/24.06.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești a fost respinsă cererea.
În considerentele sentinței se rețin următoarele:
P. s.civ. nr. 630/23.01.2009 pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin d.civ. nr. 1425/R/19.10.2009 pronunțată de Tribunalul Argeș s-a admis cererea precizată, formulată de reclamanta P. E., împotriva pârâților P. M., P. C. E., P. Costyn M., B. M. E., COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR P., COMISIA JUDETEANA DE FOND FUNCIAR ARGES și COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR BASCOV și s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/27.02.1995, eliberat de Comisia Județeană Argeș în sensul înlăturării din titlu a pârâtului P. G. și a trupurilor de teren de 1300 mp și 200 mp situate în Mun. Pitești, identificate în raportul de expertiză efectuat în cauză de exp. Dragoteanu N..
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut, că reclamanta P. E., conform certificatului de moștenitor nr.99/13.10.2000, eliberat ca urmare a decesului P. I., la data de 27.10.1992, a devenit proprietara suprafeței de teren de 1500 mp, teren intravilan situat în Pitești, ., cu vecinii: N- drum de acces- F. G., S- familia P., V- proprietate de stat- blocuri, teren dobândit de către defunct prin moștenire de la mama sa N. S., decedată la data de 01.08.1984, conform certificatului de moștenitor nr.1325/04.09.1984.
Suprafața totală menționată în certificatul de moștenitor nr.1325/1984, a fost de 2500 mp din care 500 mp curte și 2000 mp teren arabil pe care se află o casă din cărămidă acoperită cu țiglă, teren situat în ., cu vecini: V- G. I., S- B. Pompilică, S- pădurea.
La toate aceste bunuri moștenitor cu o cotă de 1/1 este menționat P. I., cu mențiunea că P. G. a renunțat la succesiune.
În baza Decretului nr.283/20.08.1958, s-a emis borderoul nr.267/03.11.1988, cu privire la plata despăgubirilor exproprierii privind ., Pitești, unde la nr.3, P. I. apare expropriat cu suprafața de 250 mp curți construcții casă, pentru care a primit despăgubiri în nume propriu.
În urma verificării reconstituirii dreptului de proprietate pentru reclamant s-a constatat că prin hotărârea nr.105/28.10.1991 a CJFF Argeș celor doi frați P. I. și P. G. le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,92 ha și s-a emis TP nr._/27.02.1995, doar pentru 0,82 ha, deci mai puțin cu suprafața de 1000 mp teren pe care se află casa și suprafața de 250 mp, expropriată în baza Decretului nr.40/1953.
Terenul de 1500 mp alcătuit din 200 mp curți construcții și 1300 mp arabil a fost validat în același titlu de proprietate cu restul suprafeței fostă proprietate N. S., deși el trecuse în proprietatea lui P. I., în nume propriu conform certificatului de moștenitor nr.1325/04.11.1964. Terenul a fost folosit până în anul 1984 ca lot ajutător de N. S., el fiind înscris în GAP Pitești, iar după 1984 a fost folosit de P. I. și familia lui ca urmare a certificatului de moștenitor nr.1325/1984 și este folosit și în prezent.
În condițiile în care P. G. a fost renunțător expres la succesiune conform certificatului de moștenitor nr.1325/1984, instanța, în baza titlului V, din Lg nr.247/2005, a admis cererea precizată, constatând nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/27.02.1995, eliberat de Comisia Județeană Argeș în sensul înlăturării din titlu a pârâtului P. G. și a trupurilor de teren de 1300 mp și 200 mp situate în Mun. Pitești, identificate în raportul de expertiză efectuat în cauză de exp. Dragoteanu N..
De asemenea, s-a reținut că terenul în suprafață de 1500 mp(1300 mp și 200 mp) nu a putut face obiectul legii 18/1991, astfel cum nici diferența până la 2500 mp din certificatul de moștenitor 1325/1984, de 1000 mp în fapt(în drept 250 mp expropriat) nu a fost reconstituită pe numele P. I., în baza aceleiași legi, ci acesta a primit despăgubiri, în nume propriu, în baza legii 10/2001.
S-a reținut, astfel, cu autoritate de lucru judecat, că terenul ce face obiectul prezentei cereri, nu a ieșit vreodată din patrimoniul defunctei N. S., iar în urma decesului acesteia, a intrat în proprietatea soțului reclamantei, defunctul P. I., al cărei unică moștenitoare este reclamanta.
Faptul că aceasta nu este în posesia unui act care să constate proprietatea autorilor soțului său nu constituie un motiv pentru ca instanța să pronunțe o hotărâre care să substituie un astfel de titlu.
Aceasta cu atât mai mult cu cât reclamanta nu invocă vreun mod de dobândire a proprietății de către autorii și nici nu indică eventualele persoane de la care s-ar fi dobândit proprietatea.
Susținerile reclamantei în sensul că autoritățile îi contestă proprietatea nu sunt probate în vreun fel; mai mult, s-au depus dovezi, atât în dosarul atașat cât și în prezenta cauză, în sensul că soțul său a figurat în evidențele unității administrativ teritoriale cu acest teren, iar OCPI Argeș a eliberat un referat de admitere(prima înregistrare imobil)(fil.15). Pe de altă parte, astfel de eventuale contestații nu ar putea fi soluționate de către instanță în prezenta cauză, având în vedere obiectul său.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta P. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând următoarele motive:
Reclamanta se află în situația de a stăpâni terenul, dar întrucât nu deține un act de proprietate propriu-zis, nu poate efectua toate demersurile necesare intabulării sale și înregistrării în cartea funciară.
Instanța de fond a respins acțiunea reținând că reclamanta nu invocă vreun mod de dobândire a proprietății de către autorii săi și nici nu indică eventualele persoane de la care s-ar fi dobândit proprietatea.
Soluția instanței de fond este nelegală, întrucât acțiunea a fost promovată în condițiile în care nu este posibilă o acțiune în realizare și în contradictoriu cu intimatul, singurul care ar fi putut emite pretenții în legătură cu acest teren.
La dosar s-a atașat dosarul nr._ în care s-a analizat inclusiv regimul juridic al terenului și s-a constatat că acesta nu a făcut obiectul legilor speciale de restituire, ci dimpotrivă a fost stăpânit în continuare de autoarea N. S. și apoi după decesul ei, de familia reclamantei.
Precizează că prin întâmpinarea formulată intimatul refuză implicit recunoașterea dreptului său de proprietate.
În cauză era inutilă administrarea altor probe legale de dobândire a proprietății, probe ce au fost făcute în respectiva cauză, singura deosebire dintre cele două dosare fiind aceea că ar fi trebuit să fie separat formulat un capăt de cerere prin care să se solicite a se constata că reclamanta este proprietara terenului ce s-a cerut a fi exclus din titlul de proprietate.
Intimatul a depus întâmpinare la data de 24.02.2015, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Analizând sentința civilă apelată prin prisma criticilor formulate, având în vedere și efectul devolutiv al apelului, stabilit prin art.476 Cod pr.civilă, tribunalul, raportat la probele administrate în cauză, apreciază că este nefondat pentru următoarele considerente:
Acțiunea în constatare, reglementată prin dispozițiile art.35 C.pr.civ., este acea acțiune în justiție prin care reclamantul solicită instanței doar să constate existența unui drept subiectiv al său față de pârât ori, după caz, inexistența unui drept subiectiv al pârâtului împotriva sa.
Astfel, s-a apreciat că acțiunea în constatare este deschisă proprietarului care se găsește în posesia bunului, atunci când acestuia îi este necesară o hotărâre judecătorească prin care să i se recunoască dreptul său, dacă dovedește că acest drept îi este contestat de pârât.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul constată că această ipoteză nu este aplicabilă în prezenta cauză, în condițiile în care reclamanta nu a probat că intimatul pârât i-ar contesta dreptul său de proprietate, reținând și împrejurarea că nu s-a făcut dovada că acest teren ar face parte din proprietatea privată a unității administrativ teritoriale, poziția constată a acesteia, exprimată prin întâmpinările formulate în fața instanței de fond și de apel, contrar celor susținute de apelantă, fiind aceea că terenul a intrat în patrimoniul soțului acesteia, și transmis în al său, în calitate de unic moștenitor, criticile apelantei fiind nefondate.
Mai mult, litigiul prin care s-a obținut nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/27.02.1995 eliberat de Comisia Județeană Argeș nu a fost purtat cu pârâtul, ci cu alte persoane fizice, aspect ce întărește concluzia că terenul s-a aflat în proprietate privată a acestora.
Împrejurarea că apelanta s-ar afla în imposibilitate de a-și intabula dreptul său de proprietate, nedovedită, de altfel, deși deține Decizia civilă nr.1425/19.10.2009 pronunțată de Tribunalul Argeș, în cuprinsul considerentelor acesteia menționându-se în mod expres calitatea de proprietar al reclamantei asupra terenului, și certificatul de moștenitor nr.99/13.10.2000 emis de BNP V. M., nu este de natură a conduce la admiterea acestei acțiuni, în condițiile în care, în măsura în care ar fi nemulțumită de soluția adoptată de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Argeș, are la îndemână calea de atac a plângerii împotriva acesteia, care are o natură juridică distinctă de cea din prezenta cerere introductivă.
Având în vedere că intimatul nu contestă dreptul de proprietate al apelantei și că aceasta nu a formulat o acțiune în realizare, cu efect constitutiv de drepturi, împotriva acestuia cu privire la suprafața de teren ce formează obiectul litigiului, tribunalul apreciază că în mod corect s-a procedat la respingerea acțiunii formulate de aceasta ca neîntemeiată, împrejurare față de care, considerând că soluția dată de prima instanță sub acest aspect este legală și temeinică, în conformitate cu dispozițiile art.480 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge apelul declarat de reclamantă ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge apelul declarat de apelanta-reclamantă P. E. domiciliată în P., ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 6505/24.06.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești- Secția Civilă în dosarul nr._, intimat-pârât fiind M. P. P. PRIMAR, cu sediul în P., Victoriei, nr. 24, Cod postal_, jud. Argeș, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Iunie 2015.
Președinte, R. V. | Judecător, D. D. A. | |
Grefier, E. R. |
red.R.V.
dact. R.V./4 exp.- 10.07.2015
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 219/2015. Tribunalul ARGEŞ | Legea 10/2001. Sentința nr. 204/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
