Anulare act. Decizia nr. 185/2015. Tribunalul ARGEŞ

Decizia nr. 185/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 04-03-2015 în dosarul nr. 22076/280/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILA Nr. 185/2015

Ședința publică de la 04 Martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. M.

Judecător G. D. N.

Judecător R. V.

Grefier G. G.

S-au luat în examinare pentru soluționare, recursurile formulate de reclamanta . și de pârâta . C., împotriva sentinței civile nr.6161 din data de 18.06.2014 pronunțata de Judecatoria P., în dosarul nr._, având ca obiect „anulare act”.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părtile.

Procedura legal îndeplinită fără citarea părtilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din data de 25 Februarie 2015, susținerile părtilor fiind consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din aceea data și care fac parte integrantă din prezenta decizie.

TRIBUNALUL

Asupra recursurilor civile de față ;

Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 6.11.2012 sub nr._, ulterior precizată, reclamanta . a chemat în judecată pe pârâta S.C. C. D. S.A. C. solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate inexistența dreptului de creanță în cuantum de 8.975,22 lei, conform facturii nr._ din data de 30.03.2012 emisă de pârâtă, raportat la art. 111 Cod procedură civilă.

În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că la data de 23.02.2012,reprezentanți ai pârâtei s-au deplasat la punctul de lucru al societății din municipiul Pitești, . județul Argeș și au procedat la verificarea și ulterior ridicarea contorului ce măsoară consumul de energie electrică.

A menționat faptul că anterior verificării efectuate de către reprezentanți ai pârâtei, mai precis în luna ianuarie a anului 2012, urmare a unor lucrări de reamenajare în zonă, a fost schimbat contorul ce deservea mai multe societăți.

Motivul pentru care s-a procedat la ridicarea respectivului contor electric a fost acela ca în urma verificărilor efectuate de către reprezentanții paratei s-au constatat defecțiuni în sensul că, potrivit afirmațiilor acestora, contorul înregistra o cantitate mai mică de energie electrică fără a explica cum au ajuns să constate acest aspect.

Urmare a acestor verificări au fost întocmite nota de constatare nr. 1268/23.02.2012 și factura mai sus indicată.

A menționat că în nici un caz aceste defecțiuni nu pot fi imputate, contorul în cauză fiind montat de către reprezentanți ai pârâtei, sigiliile acestuia fiind intacte în momentul efectuării verificărilor.

A precizat că cei doi reprezentanți ai pârâtei motivând ridicarea contorului prin faptul că acesta ar fi defect, în nici un moment nefăcându-se vorbire despre vreo eventuală culpă a lor, acesta fiind și motivul pentru care au semnat actul de constatare.

Ulterior, i-a fost comunicată reclamantei și factura fiscală și încercând să afle din ce cauză s-a ajuns la aceasta situație s-a comunicat că suma de 8.975,221ei reprezintă "recuperare energie electrica de la agenți economici", mai exact reprezintă contravaloarea energiei electrice neînregistrată de către respectivul contor.

Reclamanta a considerat că nu este vinovată de acest decalaj dintre cantitatea de energie măsurată de contor și cea utilizată, aceasta datorându-se defecțiunii contorului electric, o eventuală expertiză tehnica de specialitate (expertiză energetică) urmând să clarifice această situație.

În drept sunt invocate dispozițiile H.G. nr.1007/2004, art.23 din Ordinul nr.18/2005, art. 56 alin.3 din Legea nr. 13/2007.

S-au anexat în susținere înscrisuri.

La data de 22.05.2013 pârâta a depus întâmpinare și cererea reconvențională.

Prin întâmpinare pârâta a invocat excepțiile: de netimbrare, necompetenței teritoriale a Judecătoriei Pitești și inadmisibilității, excepții la care a renunțat.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Pe cale reconvențională pârâta a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 9.119,9 lei reprezentând contravaloarea facturii nr._ în cuantum de 8.975,22 lei și a facturii nr._ în cuantum de 144,68 lei, ambele emise la 31.01.2013; obligarea reclamantei la plata dobânzii de referință bancare, calculate de la data scadenței facturilor și până la plata efectivă a aceșteia, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reconvenționale pârâta a arătat că în ziua de 23.03.2012 o echipă de constatare din cadrul C. Distribuție a procedat la efectuarea unui control la punctul de lucru al reclamantei situat în Pitești, ., acest control a fost realizat în prezența și cu acordul dl V. D., în calitate de administrator al reclamantei.

În urma controlului realizat s-a constat o . nereguli la grupul de măsurare a energiei electrice, respectiv abonatul a fost găsit racordat direct din PTCZ, energia electrică nu se înregistra, contorul nu avea ieșire spre consumator, toată energia electrică consumată nu se factura și nu se înregistra.

Cu această ocazie s-a întocmit Nota de constatare nr._/23.03.2012 și a fost înlocuit grupul de măsură, conform bonului de mișcare nr._/23.03.2012, ambele documente fiind semnate de către reclamantă, nota de constatare cu mențiuni.

În baza deficiențelor consemnate în nota de constatare, precum și în baza inventarului receptorilor electrici pârâta a întocmit cele două facturi mai sus menționate.

În drept au fost invocate disp. art. 115 C.pr.civ., Legea nr. 123/2012 și H.G. nr. 1007/2004.

Prin sentința civilă nr. 6161/18.06.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești s-a admis cererea de majorare onorariu expert tehnic judiciar C. N.-C. cu suma de 1.404 lei.

A fost obligată reclamanta-pârâtă să plătească expertului tehnic judiciar C. N.-C. suma de 1.404 lei reprezentând diferență onorariu expert.

În total onorariu definitiv expert este de 2004 lei din care: 228 lei reprezintă sume alocate pentru decontarea cheltuielilor ocazionate cu expertiza și 1.776 lei reprezintă onorariu expert.

S-a respins acțiunea principală precizată formulată de reclamanta .., în contradictoriu cu pârâta S.C. C. D. S.A. C..

S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta S.C. C. D. S.A. C. în contradictoriu cu reclamanta ..

A fost obligată reclamanta-pârâtă să plătească pârâtei-reclamante, în total - 8.153,39 lei reprezentând: 8.008,71 lei contravaloare factură nr._/30.03.2012 și 144,68 lei contravaloare factură nr._/30.03.2012.

A fost obligată reclamanta-pârâtă să plătească pârâtei-reclamante 660,9 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că, în ziua de 23.03.2012 o echipă din cadrul C. Distribuție a procedat la efectuarea unui control la punctul de lucru al reclamantei situat în Pitești, ., controlul realizându-se în prezența și cu acordul administratorului reclamantei – D-nul V. D...

În urma controlului s-a constat o . nereguli la grupul de măsurare a energiei electrice, respectiv reclamanta a fost găsită racordată direct din PTCZ, energia electrică nu se înregistra, contorul nu avea ieșire spre consumator, toată energia electrică consumată nu se factura și nu se înregistra.

Cu această ocazie s-a întocmit Nota de constatare nr._/23.03.2012 și a fost înlocuit grupul de măsură, conform bonului de mișcare nr._/23.03.2012, ambele documente fiind semnate de către reclamantă, nota de constatare cu mențiuni, în sensul că „ Toate utilajele numiți consumatori nu sunt în stare de funcționare iar agentul C. nu a fost să verifice starea acestora menționându-le consumatori. Sigiliile nu au fost desfăcute.”

În baza deficiențelor consemnate în nota de constatare, precum și în baza inventarului receptorilor electrici pârâta a întocmit facturile: nr._ în cuantum de 8.975,22 lei și nr._ în cuantum de 144,68 lei, ambele emise la 31.01.2012.

Reprezentanții pârâtei-reclamante au efectuat măsurători de sarcină, ale căror rezultate sunt înscrise în nota de constatare, respectiv: 40A/R, 38 A/S, 32 A/T. În baza acestor măsurători pârâta-reclamantă a recalculat energia electrică consumată și neînregistrată în baza de date a C., din 17.01.2012. Perioada de recalculare a fost 17.01.2012 – 23.03.2012, 66 zile.

Pentru lucrările de verificare a instalației electrice și de identificare a neconformităților menționate în nota de constatare, pârâta-reclamantă a întocmit, în baza art. 140 din H.G. nr. 1007/2004, factura nr._ în cuantum de 144,68 lei, verificare instalație.

La data expertizei tehnice expertul cauzei a avut la dispoziție documentele depuse la dosarul cauze care fac referire, sub semnătura reclamantei-pârâte, prin administrator V. D., la alimentarea cu energie electrică direct din postul de transformare „Presate Dacia”, inaintea grupului de măsurare, deci fără contorizarea corespunzătoare și fără facturarea energiei electrice, consumată de reclamanta-pârâtă.

În baza de date a C., postul de transformare menționat a fost înscris în programul de revizie capitală, astfel încât consumatorii din zonă au întocmit convenții de facturare în paușal a energiei electrice necontorizate. Convenția de facturare în paușal nu a fost realizată și de reclamanta-pârâtă., care a fost identificată cu racord direct din PTCZ, fără contorizarea energiei consumate.

În acest mod s-a realizat un consum fraudulos de energie electrică, care nu a fost adus la cunoștință furnizorului de energie electrică până la data întocmirii notei de constatare.

Având în vedere lucrările de revizie capitală a PTCZ „Presate Dacia” și alimentarea cu energie electrică a reclamantei direct din postul de transformare rezultă faptul că energia electrică nu a fost înregistrată în contor, deci nu a fost măsurată și facturată în mod corespunzător normelor legale în domeniul energiei electrice. Prin interogarea bazei de date a C. expertul cauzei a constatat faptul că ultimul index citit a fost înregistrat la data de 17.01.2012, 1988 kwh, conform Fișei de evaluare a energiei electrice, consumată și neînregistrată, cantitate de recuperat(kwh) la NC_/23.03.2012, pentru perioada 17.01.2012 – 23.03.2012, 66 zile.

La data efectuării controlului s-a constatat de către expert că contorul nu era în stare de funcționare, Nota de constatare menționând că „contorul nu are ieșiri spre consumator”.

În raport de situația de fapt reținută instanța a constatat că reclamanta-pârâtă a realizat un consum fraudulos de energie electrică, în cuantumul stabilit de către expertul cauzei în cuantum de 8.008,71 lei, aceasta fiind, de fapt, contravaloarea facturii nr._/30.03.2012.

La această valoare de 8.008,71 lei se adaugă valoarea facturii nr._ de 144,68 lei, reprezentând contravaloare verificare instalație.

În total prejudiciul suferit de pârâta-reclamantă prin consumul fraudulos de energie se ridică la suma de 8.153,39 lei.

Pentru motivele ce preced a constatat întemeiată în parte cererea reconvențională pe care a admis-o ca atare și neîntemeiată acțiunea principală astfel cum a fost precizată pe care a respins-o .

A obligat pe reclamanta-pârâtă să plătească pârâtei-reclamante, în total - 8.153,39 lei reprezentând: 8.008,71 lei contravaloare factură nr._/30.03.2012 și 144,68 lei contravaloare factură nr._/30.03.2012.

În baza art. 274 C.pr. civ. de la 1865 a obligat pe reclamanta-pârâtă să plătească pârâtei-reclamante 660,9 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

A admis cererea formulată de expertul cauzei privind majorarea onorariului său având în vedere complexitatea lucrării efectuate și va dispune majorarea onorariului cu suma solicitată și justificată de 1.404 lei.

Corelativ a obligat pe reclamanta-pârâtă să plătească expertului tehnic judiciar C. N.-C. suma de 1.404 lei reprezentând diferență onorariu expert.

În total onorariu definitiv expert este de 2004 lei din care: 228 lei reprezintă sume alocate pentru decontarea cheltuielilor ocazionate cu expertiza și 1.776 lei reprezintă onorariu expert.

Împotriva sentinței instanței de fond au declarat recurs . și pârâta . C. recurs înregistrat pe rolul Tribunalului Argeș la data de 29.10.2014 sub nr. 22._ .

Recurenta . critică sentința instanței de fond în sensul că în mod nejustificat s-a respins acțiunea pe motiv că ar consumat în mod fraudulos energie electrică furnizată de pârâta reclamantă admițând în parte cererea reconvențională, iar dacă s-ar fi analizat în mod corect situația de fapt s-ar fi constatat de catre judecatorie, că în luna ianuarie 2012 ca urmare a unor lucrări de reamenajare pârâta reclamantă a schimbat contorul recurentei. Contorul a fost montat și racordat de reprezentanții ai C. Distribuție SA C. .

Recurenta prin reprezentantul ei nu a fost invitată sau somată să încheie cu . C. convenție de facturare la paușal.

Pârâta reclamantă a ar fi trebuit să solicite semnarea unei astfel de convenții în calitate de furnizor, iar recurenta ca simplu consumator nu avea de unde să știe că urmează să se efectueze lucrări ,cu atât mai mult cu cât în luna ianuarie 2012 . Craivoa i-a schimbat contorul.

Dacă recurenta ar fi consumat în mod fraudulos energie electrică, legându-se sigură direct a PTCZ nu ar fi fost singura în această situație, dar la fel s-a întâmplat și cu . ,aspect recunoscut de pârâta reclamantă în notele de ședință din 29.01.2014.

Se mai arata ca in mod greșit instanța de fond a respins proba cu martor, fără a da dovadă de rol activ în vederea aflării adevărului, probă prin care voia dovedeasca culpa . care nu a cerut niciodată să încheie convenție de facturare in sistem pausal datorită lucrărilor de amenajare pe care chiar aceasta le efectua.

Recurenta . C. consideră că sentința instanței de fond este în parte nelegală și netemeinică, întrucât nu au fost acordate cheltuielile de judecată reprezentând onorariul de avocat în cuantumul solicitat de recurentă,deși acestea au fost solicitate și dovedite, încălcând astfel disp.art. 274 C.pr.civ.

Instanța de fond admițând în parte cererea reconvențională a redus proporțional cu admiterea cererii reconvenționale cheltuielile de judecată constând în taxa de timbru judiciar și a redus total onorariul de avocat.

Cel mult instanța putea să reducă proporțional onorariul de avocat conform procentului de admitere a cererii reconvenționale și nicidecum să respingă cererea CED Distribuție de acordare a cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat în valoare de 2015,44 lei.

Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate,văzând și disp.art.304 ind. 1 C.pr.civ. în raport de actele și lucrările dosarului,tribunalul constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente de fapt și de drept:

Cu privire la recursul declarat de către reclamantă ,tribunalul constată că recursul este nefondat și în mod corect instanța de fond a admis cererea reconvențională și s-a reținut că s-a realizat un consum fraudulos de energie electrică care nu a fost adus la cunoștința furnizorului de energie electrică până la data întocmirii notei de constatare .

Prima critică de nelegalitate a sentinței de fond ce privește greșita respingere a probei testimoniale, probă solicitată de către reclamantă și respinsă prin încheierea de ședință din 25.09.2013 de către instanța de fond este nefondată .

Tribunalul are în vedere împrejurarea că în raport de disp.art. 167 C.pr.civ. instanța încuviințează probele în măsura în care acestea sunt pertinente,concludente și utile cauzei, ori în speță proba cu martori este neutilă și neconcludentă cauzei, admisibilă într-adevăr si față de împrejurarea că proba cu înscrisuri și proba cu expertiză efectuată în cauză confirmă netemeinicia cererii de chemare în judecată și temeinicia cererii reconvenționale, proba testimoniala apare ca fiind neutila pe aspectul ce se cere a fi dovedit de reclamanta, respectiv culpa piritei care nu ar fi cerut niciodată să încheie convenție de facturare in sistem pausal datorită lucrărilor de amenajare pe care chiar aceasta le efectua.

Nu se poate considera că sentința de fond ar fi lovită de nulitate pentru că aceasta ar fi neîntemeiată în drept, tocmai față de împrejurarea că instanța de fond a admis în parte cererea reconvențională și a obligat-o pe pârâta reclamantă să achite debitul total de 8153,39 lei, iar prin reținerea consumului fraudulos de energie electrică răspunderea reclamantei este una delictuală, iar instanța de fond are posibilitatea legală în raport de motivele de fapt ale cererii de chemare în judecată să încadreze în drept cererea de chemare în judecată, iar potrivit disp.art. 133 alin.1 C.pr.civ. rap la .disp.art. 112 alin.1 pct.4 C.pr.civ. cererea nu se poate considera nula pentru neindicarea temeiului de drept, dupa cum arata recurenta, pârâta indicând temeiul de drept al cererii de chemare în judecată ,iar conform disp.art.129 alin. final C.pr.civ instanța de fond a hotărât asupra obiectului cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulat.

Tribunalul reține totodată că, instanța a reținut o situație de fapt întemeiată pe probatoriul administrat în cauză,iar fapta de consum fraudulos de energie electrica reținută în sarcina reclamantei prin prisma disp.art. 90 alin.2 din HG 1007/2004 a determinat ca pârâta sa procedeze la calcularea energiei electrice consumată de către recurenta reclamanta în conformitate cu disp.art. 142 alin.2 din HG 1007/2004 pe o perioadă de 66 de zile respectiv de la data ultimei citirii a contorului până la data întocmirii notei de constatare, fiind emisă factura de servicii conform art. 140 din HG 1007/2004 și factura de recalculare conform art. 142 alin2. din HG 1007/2004 .

Potrivit raportului de expertiză tehnică-judiciară specialitatea electroenergetică întocmită în fața instanței de fond expertul cauzei a identificat alimentarea cu energie electrică direct din postul de transformare PTCZ „ Prestate Dacia” ,expertul reținând totodată că în baza de date a C. postul de transformare menționat a fost înscris în programul de revizie capitală ,astfel încât consumatorii din zonă au întocmit convenții de facturare în sistem paușal a energiei electrice necontorizate, iar convenția de facturare în paușal nu a fost incheiata și de reclamantă, care a fost identificată cu racord direct din PTCZ ,fără contorizarea energiei consumate, ori culpa apartine chiar reclamantei care a procedat la consumarea de nergie electrica fara incheierea in prealabil a conventiei de consum in sistem pausal si totodata chiar reclamanta este beneficiara consumului de energie electrica si persoana cea mai interesata in incheierea acestei conventii, iar in acest mod, s-a realizat un consum fraudulos de energie electrică care nu a fost adus la cunoștința furnizorului de energie electrică până la data întocmirii notei de constatare, iar totodata energia electrică consumată de reclamantă la punctul de lucru din . Pitești, jud. Argeș nu a fost înregistrată de contorul electric.

Expertul mai constata ca reclamanta a fost racordată direct din PTCZ „Prestate Dacia” înaintea grupului de măsurare, la punctul de lucru din ., Pitești, jud. Argeș, iar prin interogarea bazei de date a C., s-a determinat faptul că ultimul index citit a fost înregistrat la data de 17.01.2012, 1988 kWh, conform fișei de evaluare a energiei electrice ,consumată și neînregistrată, cantitate de recuperat (kWh), la NC_/23.0.2012, pentru perioada 17.01._12, 66 zile, anexa 6 la raport.

Expertul mai arata ca la data efectuării controlului la instalația electrică a reclamantei, contorul nu era în stare de funcționare, nota de constatare menționând „ contorul nu are ieșiri spre consumator” .

Modul de calcul al energiei electrice este prezentat de expert în Fișa de evaluare a energiei electrice ,consumată și neînregistrată ,cantitate de recuperat (kWh), aferentă notei de constatare nr._/23.03.2012, pentru perioada 17.01.2012, 23.03.2012, de 66 zile, si de asemenea tribunalul retine ca in conformitate cu prevederile HG 1007/2004- art. 140, furnizorul este îndreptățit să încaseze de la consumator contravaloarea oricăror costuri suplimentare induse de acesta, fie prin condițiile speciale de racordare solicitate ,fie datorate datorită unei funcționări necorespunzătoare a instalațiilor de utilizare ale consumatorului .

Tribunalul reține așadar si incidența disp.art. 90 din HG 1007/2004, astfel cum consumul fraudulos este definit de această normă de drept, iar potrivit art. 110 din HG 1007/2004 este interzisă altor persoane în afara distribuitorului de energie să se conecteze direct la rețea,această conectare realizându-se doar prin intermediul C. distribuție, fără a exista vreo convenție cu furnizorul de energie electrică, iar paza juridică aparține recurentei-reclamante indiferent de împrejurarea că o altă firmă constructoare ar fi procedat la racordare ,iar unitatea de masurare a energiei electrice si instalatia electrica se afla in paza juridica a reclamantei, iar împrejurarea că . convenție de uz și drept de servitute pentru accesul la instalația electrică, nu înseamnă că reclamanta nu ar fi putut să verifice în ce măsură controlul funcționează .

Cu privire la recursul declarat de către pârâtă ce privește acordarea cheltuielilor de judecată, tribunalul reține că instanța de fond a obligat pe reclamanta pârâtă la plata sumei de 660,9 lei cheltuieli de judecată ,cheltuieli de judecată ce reprezintă taxă judiciară de timbru .

Deși acordată taxa de timbru într-un cuantum superior valorii pretențiilor admise, reclamanta nu a formulat recurs cu privire la acest aspect si față de împrejurarea că nu trebuie incalcat pârâtei principiul neagravării situatiei in propria cale de atac, cele dispuse de judecatorie pe acest aspect au intrat in puterea lucrului judecat.

Tribunalul nu poate găsii fondat recursul cu privire la obligarea reclamantei – pârâte și la plata onorariului de avocat, față de împrejurarea că pretinsele cheltuieli de judecată trebuie să fie în legătură cu litigiul în care sunt solicitate, ori potrivit împuternicirii avocațiale de la fila 41 contractul de asistență juridică este menționat cu numărul_/17.02.2012, iar înscrisurile depuse de către pârâtă pentru cheltuielile de judecată reprezentând onorariu de avocat în cuantum de 1019,71 lei și 995, 73 lei privesc solicitate la judecatorie privesc un contract de asistență juridică cu nr. 10.0 DJ 23 /23.04.2012, contract de asistență juridică cu totul diferit față de contractul menționat pe împuternicirea avocațială care face dovada calității de reprezentant pentru pârâta reclamantă. Rezultă așadar că nu se poate reține că pretinsele cheltuieli de judecată privesc litigiul de față ,iar recursul apare ca fiind nefondat .

Totodata fata de solutia pronuntata in recurs cererea reclamantei pentru acordarea cheltuielilor de judecata in recurs este nefondata, conform art. 274 al. 1 cpr civ.

Văzând și disp.art.312 C.pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile formulate de reclamanta . cu sediul în P., B. Voda, ., . și de pârâta . C., cu sediul în C., Brestei, nr. 2, jud. D. împotriva sentinței civile nr.6161 din data de 18.06.2014 pronunțata de Judecatoria P., în dosarul nr._ .

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 04 Martie 2015.

Președinte,

A. M.

Judecător,

G. D. N.

Judecător,

R. V.

Grefier,

G. G.

Red.GD.N

Tehn D.T./GDN/ 2 ex

12.03.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act. Decizia nr. 185/2015. Tribunalul ARGEŞ