Obligaţie de a face. Sentința nr. 107/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 107/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 14-04-2015 în dosarul nr. 13200/280/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 107/2015
Ședința publică de la 14 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE ELENA ANTON
Grefier E. R.
S-a luat în examinare, spre soluționare, acțiunea civilă formulată de reclamant reclamantul C. I., împotriva pârâtei B. C. R. SA, B. C. R. - SUCURSALA ARGES, având ca obiect alte cereri LEGEA 193/2000 - CLAUZE ABUZIVE +PRETENTII + OBLIG A FACE – DECLINARE.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat A. D. pentru pârâtă, lipsă fiind reclamantul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, prin fax s-au depus de către reclamant note de ședință, prin care invocă excepția de necompetență materială a Tribunalului Argeș, apreciind că instanța competentă să soluționeze prezenta cauză este Judecătoria Pitești.
Apărătorul pârâtei invocă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Argeș, apreciind că este competentă să judece prezenta cauză Judecătoria Pitești.
Instanța rămâne în pronunțarea pe excepția invocată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 23.05.2014 sub nr._, reclamantul C. I., în contradictoriu cu pârâtele B. C. R. SA, B. C. R. - SUCURSALA ARGES, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate caracterul abuziv al clauzei prev. la pct. 5 din contractul de credit bancar nr. P1048/2007, să fie obligată pârâta să calculeze dobânda prin aplicarea marjei fixe din contract de 1,5 la indicatorul de pe piața interbancară de euro și fără a fi avută în vedere dobânda afișată la sediul băncii, să se constate ca fiind abuzivă clauza prev. la pct. 9 lit. f din contract, să fie obligată pârâta să restituie comisionul plătit nelegal de la momentul perceperii până la zi, că se constate abuzivă clauza de la pct. 9 lit. c din contract, să fie obligată banca să restituie acest comision de la momentul perceperii și până la zi, să fie obligată pârâta să modifice convenția de credit în sensul înlăturării pe viitor a clauzelor abuzive.
În motivare a arătat că în anul 2007 a încheiat contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. P1048 obținând un împrumut de la pârâtă în sumă de_ lei. A învederat că dobânda de referință variabilă afișată de pârâtă în funcție de care este stabilită dobânda lunară nu este prevăzută în mod transparent. A apreciat că doar prin raportare la indicele Euribor se impunea a fi stabilită dobânda. A invocat reclamantul Legea 193/2000, precum și faptul că contractul de credit are natura unui act de adeziune, fiind îndeplinită condiția lipsei de negociere.
În drept, a invocat Legea 193/2000, Legea 296/2004, OG 13/2001.
Prin sentința civilă nr._/2014, Judecătoria Pitești a admis excepția necompetenței materiale, cu motivarea că din dispozițiile art. 94 coroborate cu cele ale art. 95 din C.pr.civ. reiese că actuala reglementare atribuie către tribunal, spre soluționare în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe, în timp ce judecătoria soluționează doar cererile care îi sunt expres încredințate spre competentă soluționare.
Potrivit art. 12 alin. 1 din Legea 193/2000 în cazul în care constată utilizarea unor contracte de adeziune care conțin clauze abuzive, organele de control prevăzute la art. 8 vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. De asemenea, conform alin. 3 asociațiile pentru protecția consumatorului care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 30 și 32 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, îl pot chema în judecată pe profesionistul care utilizează contracte de adeziune care conțin clauze abuzive, la instanța prevăzută la alin. (1), pentru ca aceasta să dispună încetarea folosirii acestora, precum și modificarea contractelor aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive, pentru ca alin. 4 să prevadă că dispozițiile alin. (1) - (3) nu aduc atingere dreptului consumatorului căruia i se opune un contract de adeziune ce conține clauze abuzive de a invoca nulitatea clauzei pe cale de acțiune ori pe cale de excepție, în condițiile legii.
Instanța a constatat astfel că, în cazul în care acțiunea având ca obiect constatarea caracterului abuziv al unor clauze dintr-un contract de adeziune este formulată de organele de control sau de asociațiile pentru protecția consumatorului, competența aparține tribunalului în primă instanță, textul de lege neprevăzând nimic în legătură cu situația în care consumatorul este titularul acțiunii. În această situație, se reține în primul rând că nu există niciun raționament pentru care legea ar face distincția ca în funcție de titularul acțiunii, competența să aparțină tribunalului sau judecătoriei, iar în al doilea rând, astfel cum s-a menționat anterior, tribunalul este instanța de drept comun conform noului cod de procedură civilă.
Mai mult decât atât, analizând dispozițiile art. 94 C.pr.civ., instanța a constatat că printre cauzele enumerate nu se numără și acțiunile formulate de un consumator în temeiul Legii 193/2000, astfel că, având în vedere considerentele mai sus expuse, a admis excepția necompetenței materiale.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 13.02.2015.
La termenul de judecată de astăzi ambele categorii de părți au invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Argeș.
Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul excepției invocate, în raport de prevederile art. 248 Ncpc, tribunalul reține următoarele:
Cererea de chemare în judecată cu care instanța a fost învestită este formulată de către o persoană fizică și se întemeiază pe prevederile legii 193/2000 R.
Conform art. 14 din lege, în acest caz, consumatorii prejudiciați prin contracte încheiate cu încălcarea prevederilor legii au dreptul de a se adresa organelor judecătorești în conformitate cu prevederile Codului civil și ale Codului de procedură civilă.
Așadar, textul special a prevăzut trimiterea la normele generale de procedură în situația în care reclamant este o persoană fizică, așa cum este cazul în speța de față.
D. urmare, incidente devin prevederile art. 94 lit. j conform cu care judecătoria judecă orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei.
Întrucât, în cauză, valoarea contractului de credit este de 18.000 lei (f. 8, dosar fond), reiese că această este instanța competentă în cauză, iar față de sediul pârâtei și locul încheierii și derulării contractului, Judecătoria Pitești este competentă să soluționeze cauza.
Față de considerentele expuse, în baza art. 248 Ncpc, excepția necompetentei
materiale va fi admisă, iar, în temeiul art. 134 și 135 Ncpc, fiind constatat conflictul negativ de competență va fi suspendată cauza și înaintată Curții de Apel Pitești în vederea pronunțării regulatorului de competență.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe C. I. și pe BCR SA în favoarea Judecătoriei Pitești.
Constată ivit conflictul negativ de competență și înaintează cauza Curții de Apel Pitești în vederea pronunțării regulatorului de competență, suspendând judecata.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Aprilie 2015.
Președinte, E. A. | ||
Grefier, E. R. |
E.A. 16 Aprilie 2015/2 ex
| ← Actiune in raspundere contractuala. Decizia nr. 1118/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 5028/2015. Tribunalul... → |
|---|
