Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 1437/2015. Tribunalul ARGEŞ

Tribunalul ARGEŞ - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 1437/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 1437/2015

Acesta nu este document finalizat

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1437/2015

Ședința publică de la 07 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. D.

Judecător M. D. B.

Grefier O. - M. Ș.

S-au luat spre examinare pentru soluționare, apelurile declarate de reclamanta P. G. M. și de pârâtul C. M. L. împotriva Sentinței civile nr. 2514/2014, pronunțată de Judecătoria Pitești, având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei, a răspuns pentru apelanta – reclamantă avocat B. A., apelantul – pârât lipsind.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 30.04.2015 apelanta – reclamantă a depus la dosar întâmpinare la apelul formulat de pârât împotriva Încheierii din 08.09.2014 și întâmpinare la cererea de aderare la apel, iar la data de 05.05.2015, apelantul – pârât a depus la dosar cerere prin care se solicită strigarea cauzei spre sfârșitul de judecată și precizări, însoțite de dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 2506 lei și de înscrisuri.

Tribunalul admite cererea formulată de apelantul – pârât și lasă cauza la a doua strigare, la sfârșitul ședinței de judecată.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a cauzei, la sfârșitul ședinței de judecată, a răspuns pentru apelanta – reclamantă avocat B. A., apelantul – pârât lipsind.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

La interpelarea instanței, reprezentantul apelantei – reclamantă arată că nu mai are alte cereri de formulat, ori probe de solicitat.

Tribunalul, având în vedere data comunicării sentinței civile 2514/2014, invocă din oficiu excepția tardivității declarării apelului.

Reprezentantul apelantei – reclamantă, având cuvântul, solicită admiterea excepției, precizând că sentința civilă nr. 2514/2014 a fost comunicată la data de 17.06.2014 (fila 321), iar apelul a fost formulat la data de 08.07.2014, după împlinirea termenului de apel. Având în vedere dispozițiile art. 184, 101 alin. 1 și 103 alin. 1 din Vechiul Cod de procedură civilă, solicită respingerea apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 2514/2014 ca tardiv formulat.

Cu privire la apelul formulat de apelanta – reclamantă, reprezentantul apelantei, arată că deși în considerente și în dispozitiv s-a consemnat că este omologat raportul de expertiză în varianta I de lotizare, când s-au consemnat în concret bunurile, din eroare a fost preluată o parte din varianta expertului consilier. Arată că deși apelul ar fi rămas fără obiect, având în vedere că acest aspect a fost soluționat de prima instanță, înțelege să îl susțină în subsidiar, motivat de faptul că pârâtul a formulat apel împotriva Încheierii de îndreptare a erorii materiale.

Referitor la aderarea la apel, solicită instanței să constate că potrivit art. 293 C.pr.civ, având în vedere că apelul declarat de reclamantă este lipsit de obiect, nu se mai impune a fi cercetat în fond, situație față de care aderarea la apel rămâne fără efect. Apreciază că prin aderarea la apel sunt reluate aceleași susțineri din cererea reconvențională, iar cu privire la solicitarea de a se constata că pârâtul are o contribuție de 70% la achiziționarea apartamentului în discuție, arată că prin reconvențională a cerut partajarea în cote egale a imobilului, astfel că fiind o cerere nouă, se impune a fi respinsă.

Prin aderarea la apel, pârâtul mai solicită ca reclamanta să îi plătească sumele pe care acesta pretinde că le-a achitat în perioada 19.06.2006 – 31.08.2010, cerere care de asemenea nu a fost făcută niciodată în fața primei instanțe.

Pe probatoriu, solicită instanței să aibă în vedere răspunsurile la interogatoriu, la întrebările 6 și 7, care vin în contradicție cu susținerile cum că ar fi primit o sumă de 8000 de euro de la sora lui.

În raport de toate aceste considerente, solicită în principal respingerea ca tardiv a apelului formulat de pârât și în subsidiar ca nefondat și de asemenea respingerea ca nefondat a apelului declarat împotriva încheierii de îndreptare de eroare materială. În ceea ce privește aderarea la apel, solicită respingerea acesteia ca inadmisibilă și în subsidiar ca nefondată. Cu privire la apelul declarat de reclamantă, solicită respingerea acestuia ca rămas fără obiect și în subsidiar admiterea lui, cu cheltuieli de judecată.

Instanța, socotindu-se lămurită, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL:

Asupra apelului civil de față, deliberând constată următoarele

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Pitești sub nr._, reclamanta P. G. M. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul C. M. L., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra imobilului apartament situat în Pitești, cart. G. III, ., ., să se constate că apartamentul îi revine în totalitate reclamantei, obligarea pârâtului de a-i plăti reclamantei suma de 8750 euro din creditul ipotecar restant, reprezentând: suma de 5000 euro împrumutată numitului M. L. și suma de 3750 euro – jumătate din suma de 7500 euro din care s-au efectuat cheltuieli ce nu pot fi dovedite cu acte de către reclamantă..

În susținerea cererii reclamanta a arătat că în luna septembrie 2005 l-a cunoscut pe pârât și a început o relație cu acesta, în scurt timp ajungând să-și facă planuri pentru a întemeia o familie. La data de 23.01.2006 părțile au cumpărat imobilul apartament situat în Pitești, cart. G. III, ., ., pentru care au achitat suma de 15.000 euro.

Menționează reclamanta faptul că din cei 15.000 euro, 13.500 euro au provenit de la sora sa Capet A. drept despăgubire pentru partea ce i se cuvenea din apartamentul părinților lor, conform procesului verbal încheiat la data de 18 ianuarie 2006, iar diferența de 1500 euro plus suma necesară cheltuielilor de amenajare au provenit de la sora pârâtului C. M. L., respectiv G. Nicușoara, cu titlu de împrumut, aceasta contractând un credit în valoare de 8.000 de euro în data de 23 ianuarie 2006 (deoarece pârâtul avea la acea dată două credite la bănci și nu putea să mai contracteze niciunul în numele său), cei 8.000 de euro fiind contribuția pârâtului la achiziționarea și amenajarea apartamentului la acea dată.

Reclamanta a susținut că în perioada februarie – aprilie 2006 a primit de la sora sa Capet A. în tranșe suma de 6500 de euro, bani ce au fost cheltuiți tot pentru îmbunătățirea apartamentului cumpărat, suma totală învestită astfel în achiziționare și amenajare ajungând la 28.000 de euro, fără a include contravaloarea mobilierului și a aparaturii electrocasnice ce au fost cumpărate integral de părinții acesteia.

În data de 09.07.2006 părțile s-au căsătorit.

Arată reclamanta că la data de 10 mai 2007, deci în timpul căsătoriei, părțile au contractat un credit ipotecar în valoare de 20.500 euro, ipotecând imobilul situat în Pitești, G. III, ., ., jud.Argeș.

Precizează reclamanta că din cei 20.500 euro luați de la bancă, 8000 euro au fost restituiți către G. Nicușoara, sora pârâtului, reprezentând împrumutul acordat de aceasta pentru achiziționarea și amenajarea apartamentului, această sumă fiind practic singura contribuție a pârâtului în ceea ce privește imobilul sus menționat.

Apreciază reclamanta că începând cu data de 10 mai 2007, pârâtul nu mai avea în realitate niciun drept asupra imobilului apartament.

Din același credit ipotecar suma de 5.000 euro a fost împrumutată numitului M. L., prieten al pârâtului, suma fiind restituită de acesta pârâtului după divorțul părților din 5 noiembrie 2007 și cheltuită de acesta fără știința reclamantei pentru achiziționarea unei mașini Ford Fiesta pe care acesta și-a însușit-o când a plecat în data de 27 august 2010.

Diferența de 7500 euro din creditul ipotecar a fost cheltuită pentru achitarea unuia din cele 2 credite pe care pârâtul le avea dinainte de începerea relației de concubinaj dintre părți, precum și pentru plata taxelor la facultatea pe care a început-o în acea perioadă.

După pronunțarea divorțului reclamanta a plecat și a lucrat în Marea Britanie 9 luni de zile, perioadă în care a avut un salariu de 1500 lire, întorcându-se în România cu o mașină Peugeot 406, 300 lire cash și alte bunuri. În luna aprilie 2008, la întoarcerea din Anglia, deși părțile divorțaseră, au reluat relația până la data de 27.08.2010.

Referitor la veniturile părților, reclamanta arată că a lucrat ca medic rezident în perioada 01.01._07 și 15.06._09 cu un salariu de 1200 ron/lună. De la data de 01.06.2008 până în august 2009 reclamanta arată că a avut și al doilea loc de muncăla Medlife cu un salariu de 300 euro/lună. De la 01.12.2009și până la 15.04.2010 a lucrat ca reprezentant la Pfizer cu un salariu de 500 euro/lună plus bonuri de masă și diurnă, iar de la 01.05.2010 a înființat Cabinetul Medical Individual P. G. M.. În tot acest timp pârâtul a lucrat ca mecanic de locomotivă la CFR Marfă cu un salariu între 600-900 lei, în funcție de orele lucrate.

La data de 23.01.2012 pârâtul C. M. L. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională solicitând admiterea în parte a acțiunii principale în sensul de a dispune sistarea stării de coproprietate cu privire la imobilul cu destinație de locuință cu numărul 40, situat în Pitești, ., scara A, jud.Argeș, în cote egale, să se constate că pârâtul are o creanță asupra masei partajabile reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului sus menționat pe cheltuiala sa exclusivă, cu cheltuieli de judecată.

De asemenea, solicită pârâtul, în principal, atribuirea în natură a acestuia în schimbul unei sulte ce urmează a fi stabilită în favoarea reclamantei, după reținerea sumelor de bani menționate, manifestându-și totodată disponibilitatea ca, în subsidiar, să se dispună atribuirea acestuia în lotul reclamantei, cu obligarea acesteia la plată, în favoarea pârâtului a sultei aferente.

In motivarea întâmpinării, pârâtul arată că a început, în cursul anului 2005, o relație de concubinaj cu reclamanta, finalizată în iulie 2006 cu căsătoria lor, care însă a fost desfăcută un an mai târziu, prin sentința civilă nr.5981/05.11.2007, pronunțată de Judecătoria Pitești.

Pârâtul arată că anterior încheierii căsătoriei părțile au dobândit în cote egale dreptul de proprietate comună pe cote părți asupra imobilului cu destinație de locuință cu nr. 40 situat în Pitești, ., .. Susține pârâtul că prețul achitat pentru achiziționarea imobilului în cauză a fost de 63.000 lei, sumă plătită în părți egale de către părți, fapt ce a justificat și stabilirea cotei ideale din dreptul de proprietate asupra imobilului de ½ pentru fiecare dintre părți. Astfel, susținerile reclamantei în sensul că ar fi avut o contribuție majoritară la dobândirea acestui imobil sunt combătute de mențiunile contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr.183/2006 de BNP A. S..

Arată pârâtul că în vederea asigurării contribuției sale la achitarea prețului aferent cumpărării apartamentului, s-a împrumutat de la sora sa, G. Nicușoara, suma de 9000 euro, bani pe care aceasta i-a dobândit prin contractarea unui credit la BCR Pitești în data de 20.01.2006.

Sub aspect reconvențional pârâtul-reclamant solicită introducerea la masa de partaj a sumei de 20.000 lei evaluată provizoriu reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor efectuate apartamentului în discuție și enumerate la filele 30-31 din cererea reconvențională. Susține pârâtul că a suportat singur toate costurile ocazionate de reamenajarea acestui apartament, bani pe care i-a obținut din veniturile lunare realizate cu titlu de drepturi salariale, din alte venituri provenind din închirierea unui autoturism, din bani primiți de la părinții săi ca ajutor, din împrumutul în sumă de 6000 euro pe care i l-a acordat numitul G. N. și prin contractarea a două credite bancare respectiv suma de 4450 euro acordată de BCR și suma de 14.434 lei acordată de BRD.

In ceea ce privește creditul nr._/10.05.2007 încheiat cu B.C. HVB Ț. S.A., pârâtul arată că o mare parte din suma contractată a fost folosită de ambele părți în interes comun, singura sumă cheltuită în interesul său fiind de 9000 euro, reprezentând restituirea împrumutului către sora sa, G. Nicușoara.

Precizează pârâtul că după desfacerea căsătoriei și până în luna septembrie 2010 ambele părți au contribuit la achitarea acestui credit și doar după această dată plata ratelor s-a făcut în exclusivitate de către reclamantă.

Solicită pârâtul reclamant ca imobilul apartament să-i fie atribuit în proprietate exclusivă, urmând să fie stabilită o sultă pe care să o achite reclamantei după ce se va calcula valoarea dreptului de creanță pe care acesta îl are în raport de îmbunătățirile la a căror efectuare a contribuit în exclusivitate.

In drept, s-au invocat prevederile art.115-119 C.pr.civ., rap. la disp. art.634 și urm., art.669-686 rap. la art.6 (6) din Noul Cod Civil, art.274 C. pr. civ.

In susținere, s-au depus înscrisuri, în copie (f.34-71).

La data de 30.04.2012 reclamanta-pârâtă a formulat întâmpinare la cererea reconvențională a pârâtului-reclamant solicitând respingerea acesteia, ca neîntemeiată.

In susținerea întâmpinării, reclamanta reiterează motivele invocate în acțiunea introductivă (f.80-82).

La aceeași dată, reclamanta-pârâtă și-a precizat cererea de chemare în judecată solicitând să se dispună: partajarea imobilului apartament cu numărul 40 situat în Pitești, cartier G. III, ., cu îmbunătățirile ce i-au fost aduse; să se rețină în favoarea reclamantei o contribuție în cotă de 90 % la dobândirea acestui apartament, fără îmbunătățiri; să se rețină în favoarea reclamantei un drept de creanță la masa partajabilă în sumă de 15.000 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului apartament; introducerea la masa de partaj și împărțirea în consecință a datoriei comune în sumă de aproximativ 19.500 euro reprezentând sold restant din creditul dobândit în cote egale de părți în timpul căsătoriei prin contractul nr._/10.05.2007 încheiat cu Banca Comercială HVB Tiriac SA; să se constate că reclamanta are un drept de creanță față de pârât constând în ½ din contravaloarea ratelor achitate exclusiv de către aceasta în contul datoriei comune menționate anterior și să fie obligat pârâtul la plata acestor sume începând cu luna august 2010 până la momentul în care va prelua spre rambursare jumătate din creditul rămas; obligarea pârâtului de a-i plăti reclamantei suma de 2250 euro reprezentând ½ din 4500 euro cheltuiți în interes personal de către pârât, acești bani reprezentând o parte a sumei de_ euro dobândită prin contractul de credit nr._/10.05.2007 încheiat cu Banca Comercială HVB Tiriac SA (f.83-87).

In susținerea cererii precizatoare reclamanta-pârâtă arată că în cursul anului 2005 a început cu pârâtul reclamant o relație de concubinaj finalizată prin căsătoria lor la data de 09.07.2006. Prin sentința civilă nr.598/05.11.2007 pronunțată de Judecătoria Pitești, definitivă și irevocabilă prin neapelare, a fost desfăcută această căsătorie. Susține reclamanta că după pronunțarea divorțului a plecat în Marea Britanie unde a lucrat timp de două luni. In luna aprilie 2008, la întoarcerea sa din Anglia, deși divorțaseră, părțile au reluat relația până la data de 27.08.2010.

La data de 20.01.2006 părțile au dobândit în proprietate imobilul apartament cu numărul 40 situat în Pitești, . de 63.000 lei, conform contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 183/2006. Susține reclamanta că la prețul de dobândire a apartamentului de aproximativ 17.300 euro, ea a contribuit cu suma de 13.500 euro provenită de la sora sa C. A. cu titlu de despăgubire pentru partea ce i se cuvenea din contravaloarea apartamentului părinților, conform procesului verbal încheiat la data de 18.01.2006. Diferența de preț de aprox. 3800 euro a provenit de la sora pârâtului-G. Nicușoara, care i-a împrumutat pe foștii soți la momentul cumpărării apartamentului cu suma totală de 8000 euro. Diferența de aprox. 4200 euro din totalul sumei împrumutate și suma de 3800 euro folosită la cumpărarea apartamentului a fost utilizată pentru a efectua îmbunătățirile imobilului mai sus menționat.

La data de 10.05.2007 foștii soți au restituit numitei G. Nicușoara împrumutul de aproape 8000 euro, bani pe care i-au obținut cu titlu de împrumut prin contractul de credit nr._/10.05.2007 încheiat cu Banca Comercială HVB Ț. SA.

In aceste condiții reclamanta apreciază că suma de 3.800 euro achitată de pârât la momentul dobândirii apartamentului este de fapt o contribuție comună a părților. Pârâtul reclamant a contribuit la dobândirea apartamentului numai cu suma de 1.900 euro.

Pe cale de consecință, reclamanta solicită să se rețină în favoarea sa o contribuție în cotă de 90 % la dobândirea apartamentului mai sus menționat, fără îmbunătățirile care i-au fost aduse ulterior.

După achiziționarea apartamentului mai sus menționat au demarat lucrările de amenajare a acestuia. In acest sens, la apartamentul în discuție au efectuat următoarele lucrări de îmbunătățire: zugrăvit întregul imobil, montat ușă metalică la intrare, montat gresie pe hol, montat gresie și faianță în bucătărie, geam de termopan și glaf de marmură montate în bucătărie, realizat în bucătărie minibar cu faianță și glaf de marmură ; montat în sufragerie ușă de termopan și parchet laminat, balconul închis cu geam termopan, în balcon montat gresie, ușă de intrare din termopan și geam termopan cu glaf de marmură, în holul mic montat gresie și ușă de intrare din termopan, în dormitor montat ușă termopan, parchet laminat și geam termopan cu glaf de marmură, montat în baie ușă termopan, gresie și faianță și schimbat întreg grupul sanitar.

Arată reclamanta că l-a despăgubit pe pârât la data de 07.09.2010 cu suma de 7000 lei reprezentând contribuția sa la efectuarea îmbunătățirilor.

In ceea ce privește creditul contractat cu Banca Ț., la acest moment suma care trebuie restituită aferentă acestui credit este de aproximativ 19.500 euro. Din acest credit pârâtul a folosit în interes personal suma de 4500 euro pe care i-a împrumutat-o numitului M. L.. Această sumă a fost restituită pârâtului și cheltuită de acesta fără știința reclamantei după divorțul părților când pârâtul și-a cumpărat un autovehicul Ford Fiesta.

Solicită reclamanta să se dispună obligarea pârâtului să-i plătească suma de 2250 euro reprezentând ½ din suma de 4500 euro cheltuită în interes propriu de către pârât; să se constate că are un drept de creanță la masa partajabilă constând în ½ din contravaloarea ratelor pe care le-a achitat în mod exclusiv în contul datoriei comune reprezentate de creditul mai sus individualizat.

Nu solicită reclamanta introducerea la masa partajabilă a bunurilor mobile din apartament întrucât au fost achiziționate de părinții acesteia, în numele și cu banii lor.

In drept, s-au invocat disp. art.673 ind.1 și urm. C.pr.civ., art. 357,669-686 Cod civil.

Printr-o nouă precizare a cererii principale depusă la data de 01.04.2013 reclamanta-pârâtă a solicitat instanței să rețină în favoarea sa un drept de creanță în cotă de 70 % din masa partajabilă constând în contravaloarea îmbunătățirilor aduse apartamentului cu numărul 40 situat în Pitești, .).

In cauză, au fost administrate la solicitarea ambelor părți, proba cu înscrisuri, interogatorii și proba testimonială.

Au fost administrate interogatoriile părților (f.105-111) și s-au audiat martorii T. M., M. L., M. G. și G. G. N., depozițiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar (f.116-118 și 121).

Prin încheierea de admitere în principiu pronunțată în cauză la data de 27.05.2013, instanța a reținut următoarele:

Părțile în cauză s-au căsătorit la data de 09.07.2006, căsătoria acestora fiind desfăcută prin sentința civilă nr. 5981/05.11.2007 a Judecătoriei Pitești, definitivă prin neapelare și irevocabilă la data de 03.01.2008 (f.20).

Astfel cum a rezultat din susținerile reclamantei în cadrul acțiunii introductive și precizate, relația dintre părți a debutat cu un concubinaj început în anul 2005, finalizat prin căsătoria lor în iulie 2006, iar ulterior prin divorțul intervenit la data de 05.11.2007 și reluarea unei noi relații de concubinaj în perioada aprilie 2008 – 27.08.2010, aspecte recunoscute de către pârât prin întâmpinare. Nu a rezultat din probe că părțile s-ar fi separat în fapt anterior pronunțării divorțului.

Prin contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr.183/20.01.2006 de BNP S. A., părțile au dobândit în indiviziune și părți egale, deci anterior încheierii căsătoriei, imobilul apartament cu numărul 40 situat în Pitești, ., jud.Argeș (f.35).

Conform procesului verbal încheiat la data de 18.01.2006 între P. M. – mama reclamantei, Căpet A., sora reclamantei și P. G. M., reclamanta în cauză, aceasta din urmă a fost despăgubită la data de 10.01.2006 cu suma de 1000 euro, iar la data de 18.01.2006 cu suma de 12.500 euro de către sora sa Căpet A., suma totală de 13.500 euro reprezentând despăgubire pentru partea ce i s-ar fi cuvenit reclamantei din contravaloarea apartamentului părinților acestora. (f.7-10).

Acest proces verbal se coroborează cu depoziția martorei M. G. audiată în cauză din cuprinsul căreia rezultă că între foștii soți s-au purtat discuții în sensul că reclamanta a contribuit la dobândirea apartamentului cumpărat de părți anterior încheierii căsătoriei cu o sumă de aproximativ 20.000 euro pe care a primit-o de la sora sa cu titlu de despăgubire (f.118).

Conform contractului de vânzare-cumpărare mai sus individualizat, prețul imobilului a fost de 63.000 lei (aprox.17.300 euro). Din probele administrate a reieșit că din prețul total reclamanta a avut o contribuție proprie constând în suma de 13.500 euro provenită în condițiile mai sus menționate. Din răspunsurile pârâtului la interogatoriu coroborate cu recunoașterea acestuia în cadrul întâmpinării formulate în cauză a reieșit că diferența de preț a imobilului în sumă de 3800 euro a provenit dintr-un împrumut acordat foștilor soți de către sora pârâtului G. Nicușoara, care le-a împrumutat de fapt o sumă totală de aprox. 8000 euro. Din aceleași mijloace de probă reiese că foștii soți au restituit la data de 10.05.2007 numitei G. Nicușoara împrumutul de 8000 euro, acești bani fiind proveniți din împrumutul pe care părțile l-au contractat cu Banca Ț. prin contractul nr._/10.05.2007.

Proprietatea comună pe cote părți este acea modalitate a dreptului de proprietate care se caracterizează prin aceea că un bun aparține concomitent mai multor titulari, fiecare din ei având o cotă parte ideală din acest drept.

In raporturile dintre concubini izvorul coproprietății nu poate fi, în esență, nici moștenirea legală și nici legea (întrucât un regim special și derogatoriu de la dreptul comun este rezervat doar soților), nici uzucapiunea, ci doar convenția părților, fie ea expresă sau tacită, însă doar cu condiția să fie neechivocă.

Concubinajul sau uniunea consensuală a două persoane nu este reglementată ca atare în dreptul civil român, nici cu privire la relațiile nepatrimoniale personale, și nici relativ la relațiile patrimoniale dintre concubini.

D. urmare, regimul juridic al bunurilor dobândite de către soți, anume proprietatea în devălmășie, nu este aplicabil și concubinilor, indiferent de durata conviețuirii acestora. Prezumția comunității de bunuri prevăzută de art. 30 Codul familiei nu se aplică decât soților, nefiind posibil a se extinde sfera acesteia. Astfel, în situația concubinilor, în ceea ce privește relațiile patrimoniale dintre aceștia, avem de-a face cu situația eventuală a coproprietății relativ la fiecare bun dobândit împreună, fiind necesar a se demonstra, în cadrul unui partaj, contribuția fiecăruia pentru fiecare bun individual și nu contribuția la universalitatea patrimoniului, așa cum este reglementat în cazul soților.

Specifică relațiilor patrimoniale dintre concubini este proba contribuției pentru fiecare bun în parte și, cumulativ, intenția acestora de a dobândi în comun bunurile. per a contrario, avem de-a face doar cu un drept de creanță supus prescripției, potrivit regulilor generale aplicabile oricăror pretenții bănești.

În speță, din conținutul contractului prin care s-a dobândit proprietatea asupra imobilului apartament în litigiu a rezultat că ambele părți figurează ca și proprietari în indiviziune și în părți egale. Or, potrivit art. 1294, art. 1295 coroborate cu art. 1171-1173 Cod civil, bunurile sunt proprietatea cumpărătorului, dovedită cu actul de dobândire, în cauză contractul de vânzare-cumpărare. De la această regulă este consacrată legal doar excepția prevăzută de art. 30 Codul familiei privind dobândirea în comun a bunurilor în timpul căsătoriei, care, fiind o excepție, este de strictă interpretare.

Inscrisul depus la dosar ca probă a convenției translative de proprietate a făcut dovada conform art. 1173 cod civil asupra mențiunilor cuprinse în acest înscris în privința oricărei persoane despre dispozițiile și convențiile ce constată. Or, în contract figurând două persoane în calitate de cumpărători, înscrisul autentic face dovada coproprietății în indiviziune.

Pe de altă parte s-a făcut dovada certă cu privire la întinderea contribuției reclamantei la dobândirea imobilului apartament, conform considerentelor mai sus expuse.

Susținerea pârâtului că părțile au contribuit în cote egale la achiziționarea apartamentului nu a fost reținută de instanță, întrucât potrivit probatoriului mai sus analizat, cea mai mare parte din suma plătită cu titlu de preț, a fost achitată de către reclamantă.

De altfel, în cuprinsul cererii reconvenționale, deși pârâtul a pretins reținerea unei cote egale pentru fiecare dintre părți la dobândirea imobilului, acesta nu a arătat motivele pe care a înțeles să-și întemeieze această solicitare, contestând doar cererea reclamantei privind o contribuție majoritară prin invocarea mențiunilor contractului de vânzare-cumpărare, care se bucură în opinia sa de prezumția de autenticitate și validitate.

Nici în întâmpinare și nici în cererea reconvențională pârâtul nu a făcut referire la proveniența sumelor de bani folosite la dobândirea apartamentului și nu a combătut prin vreun mijloc de probă dovezile administrate de reclamantă în sensul demonstrării contribuției sale superioare.

In ceea ce privește atât cererea reclamantei astfel cum a fost precizată, cât și solicitarea pârâtului din cadrul cererii reconvenționale, având ca obiect reținerea în favoarea fiecăruia a unui drept de creanță la masa partajabilă constând în contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului apartament în litigiu, instanța a constatat că acestea au fost efectuate cu sumele de 4200 euro – provenită ca parte din împrumutul total de 8000 euro pe care foștii soți l-au obținut de la sora pârâtului, respectiv 6500 euro, provenită de la sora reclamantei, numita Căpet A., ca ultimă tranșă de despăgubire, acordată la data de 01.05.2006, conform procesului verbal încheiat la această dată (f.10).

Pârâtul a susținut în cadrul cererii reconvenționale că sumele ocazionate de efectuarea acestor îmbunătățiri au fost obținute de acesta personal din veniturile lunare realizate, din alte venituri provenind din închirierea unui autoturism, din ajutoarele primite de la părinții săi, din împrumutul în sumă de 6000 euro pe care i l-a acordat numitul G. N. în ianuarie 2006 și în urma contractării în nume propriu a două credite bancare cu BCR și cu BRD în sumă de 4450 euro, respectiv 14.434 lei (f.32).

Din adeverința depusă la dosarul cauzei a rezultat că în perioada efectuării îmbunătățirilor la imobilul apartament în discuție pârâtul realiza venituri cu caracter constant (f.122). Din adeverințele atașate la dosar în copie a reieșit că și reclamanta realiza venituri din salariu în aceeași perioadă (f.203-204).

In ceea ce privește susținerea pârâtului din cadrul cererii reconvenționale relativ la faptul că pentru efectuarea îmbunătățirilor acesta a contribuit și cu sumele de bani obținute prin contractarea a două credite bancare respectiv cu BCR și cu BRD instanța a constatat că nu se poate reține că banii obținuți din credite au fost folosiți integral pentru îmbunătățiri în condițiile în care prin răspunsurile la întrebările nr.3 și 4 din interogatoriul administrat reclamanta a susținut că doar banii obținuți prin refinanțarea celor două credite au fost folosiți în scopul arătat, coroborat cu adresele de relații depuse la dosarul cauzei de către BCR respectiv BRD din care a rezultat că împrumuturile acordate în temeiul acestor credite au fost ridicate de către pârât la datele de 13.02.2006 (f.191), respectiv 15.03.2006 (f.193), deci anterior încheierii căsătoriei părților, intervenită în luna iulie 2006 .

Prin urmare, pârâtul nu a făcut dovada că banii obținuți din cele două credite au fost folosiți integral la efectuarea îmbunătățirilor apartamentului.

Din depozițiile martorilor audiați în cauză nu a fost confirmată susținerea pârâtului în sensul că ar fi primit ajutor financiar de la părinții săi și că ar fi obținut venituri din închirierea unui autoturism, iar banii proveniți din aceste două surse ar fi fost folosiți la efectuarea îmbunătățirilor.

De asemenea, în ceea ce privește împrumutul contractat de părți de la numitul G. N. și invocat de pârât prin cererea reconvențională instanța a reținut că din depoziția acestuia în calitate de martor a rezultat că le-a acordat părților cu împrumut suma de 6000 euro înainte de căsătorie respectiv în luna ianuarie 2006. A susținut martorul că într-o lună sau două banii i-au fost restituiți de către pârât.

Din coroborarea elementelor probatorii administrate în cauză nu a rezultat că banii împrumutați de la numitul G. N. au fost folosiți de părți la efectuarea îmbunătățirilor.

Prin contractul de credit nr._/10.05.2007 încheiat cu Banca Comercială HVB Ț. SA, părțile au contractat în timpul căsătoriei un împrumut în valoare de_ euro pentru nevoi personale (f.58-62).

Potrivit relațiilor emise de această unitate bancară și depuse la dosarul cauzei a reieșit că în perioada 01.09.2010 – mai 2013, ratele aferente contractului de credit mai sus menționat au fost achitate exclusiv de către reclamantă, unele dintre ele fiind plătite pe numele concubinului său R. C. (f.188-189).

Această situație de fapt a rezultat și din răspunsul pârâtului la întrebarea nr.17 din cadrul interogatoriului administrat (f.109).

In aceeași împrejurare pârâtul a recunoscut că a împrumutat numitului M. L. suma de 4500 euro, împrumut ce i-a fost restituit personal de către acesta după desfacerea căsătoriei părților (răspunsul la întrebarea nr.15).

Pentru considerentele expuse, instanța a constatat că părțile, reclamanta P. G. M. si paratul C. M. L. au dobândit in coproprietate, anterior încheierii căsătoriei, reclamanta in cota de 90% si paratul in cota de 10%, imobilul apartament cu nr.40 situat in Pitești, ., ., jud.Argeș, compus din 2 camere de locuit si dependințe.

A constatat ca reclamanta are un drept de creanta la masa de partaj in procent de 70% din contravaloarea îmbunătățirilor efectuate asupra imobilului apartament mai sus menționat, contravaloare ce va fi calculată prin expertiză tehnică de specialitate.

A reținut ca paratul are un drept de creanta la masa de partaj in procent de 30% din contravaloarea îmbunătățirilor efectuate asupra imobilului apartament mai sus menționat, contravaloare ce va fi calculată prin expertiză tehnică de specialitate; că părțile au o datorie comună la UniCredit Ț. Bank SA- Sucursala Pitești, contractată în timpul căsătoriei, conform contractului de credit nr._/10.05.2007, constând în ratele scadente începând cu luna iunie 2013, în cotă de 1/2 fiecare; că reclamanta are un drept de creanță la masa de partaj constând în 1/2 din contravaloarea ratelor achitate în perioada 01.09.2010 – mai 2013, aferente contractului de credit nr._/10.05.2007; că reclamanta are un drept de creanță la masa de partaj în sumă de 2250 euro, reprezentând 1/2 din contravaloarea împrumutului restituit integral pârâtului de către o terță persoană.

In baza art. 673 ind 6 Cod procedură civilă, s-a dispus efectuarea în cauză a unor expertize specialitatea construcții și contabilitate in vederea identificării, evaluării bunurilor reținute la masa de partaj si formării loturilor.

Prin sentinta civilă nr. 2514/17 martie 2014 Judecătoria P. a admis în parte cererea principală precizată formulată de reclamanta P. G. M., în contradictoriu cu pârâtul-reclamant C. M. L., a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul C. M. L., a dispus sistarea comunității de bunuri a reclamantei pârâte și a pârâtului reclamant, omologând raportul de expertiză de lotizare efectuat în cauză de către exp. O.–B. L., în varianta I (f. 286) după cum urmează:1. Lotul I - în valoare de 118.412 lei a fost atribuit reclamantei-pârâte P. G. M. lot compus din: - imobilul apartament cu nr.40 situat în Pitești, ., ., jud.Argeș, compus din două camere de locuit și dependințe; - contractul de credit nr._/10.05.2007 încheiat cu Unicredit Ț. Bank SA. Plătește sultă Lotului II în sumă de 4.201, 23 lei.2. Lotul II – a fost atribuit pârâtului-reclamant C. M. L. lot compus din sultă în sumă de 4.201,23 lei pe care o primește de la Lotul I. În baza art. 276 C.pr.civ., au fost compensate cheltuielile de judecată efectuate de părți și obligat pârâtul reclamant să achite reclamantei pârâte suma de 830 lei cu titlu de cheltuieli de judecată rezultate în urma compensării.

S-a retinut că patrimoniul supus împărțelii este cel de la data partajului, iar la împărțirea bunurilor și în vederea stabilirii contravalorii cotei de proprietate asupra acestora a fiecărei părți, se va lua în calcul valoarea lor de la acest moment, iar nu de la momentul intrării în comunitate.

La formarea și atribuirea loturilor instanța a dat eficiență criteriilor prevăzute prin disp.art.673 ind.9 C.pr.civ., urmând să țină seama de cota ce se cuvine fiecărei părți, de masa bunurilor de împărțit, natura acestora, precum și de posesia și folosința actuală a bunurilor.

Pentru considerentele mai sus expuse, instanța a admis în parte cererea principală precizată și în aceeași măsură cererea reconvențională și a dispus sistarea comunității de bunuri a reclamantei pârâte și a pârâtului reclamant, omologând raportul de expertiză de lotizare efectuat în cauză de către exp. O.–B. L., în varianta I (f. 286) si compensând cheltuielile de judecată efectuate de părți cu obligarea pârâtului reclamant să achite reclamantei pârâte suma de 830 lei cu titlu de cheltuieli de judecată rezultate în urma compensării.

Ulterior, ca urmare a cererii de îndreptare a erorii materiale formulate de reclamanta P. G. M., Judecătoria P., prin încheierea din 08.09.2014 a admis cererea formulată de petenta P. G. M., domiciliată în P., Gavana 3 ., ., . dispus îndreptarea erorilor materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 2514/17.03.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dos. nr._, în sensul consemnării corecte a conținutului variantei I de lotizare, efectuată în cauză de către exp. O. – B. L., omologată prin sentință, astfel:

- la Lotul I se vor consemna următoarele: „se atribuie reclamantei-pârâte P. G. M. și se compune din: imobilul apartament cu nr.40 situat în Pitești, ., ., jud.Argeș, compus din două camere de locuit și dependințe, în valoare de 118.142 lei și contractul de credit nr._/10.05.2007 încheiat cu Unicredit Ț. Bank SA, în valoare de 18.984,86 euro. Primește sultă de la Lotul nr. II în valoare de 11.676,53 euro (în lei, la cursul BNR din ziua plății)”, în loc de „ Lotul I - în valoare de 118.412 lei se atribuie reclamantei-pârâte P. G. M. și se compune din: imobilul apartament cu nr.40 situat în Pitești, ., jud.Argeș, compus din două camere de locuit și dependințe; contractul de credit nr._/10.05.2007 încheiat cu Unicredit Ț. Bank SA. Plătește sultă Lotului II în sumă de 4.201, 23 lei”, cum din eroare s-a preluat din varianta expertului consilier M. M., variantă care nu a fost omologată prin sentință.

- la Lotul II se vor consemna următoarele: „se atribuie pârâtului-reclamant C. M. L. și este compus din sultă în sumă de 11.676,53 euro (în lei, la cursul BNR din ziua plății), pe care o plătește Lotului nr. I ”, în loc de „Lotul II - se atribuie pârâtului-reclamant C. M. L. și este compus din sultă în sumă de 4.201,23 lei pe care o primește de la Lotul I”, cum din eroare s-a preluat din varianta expertului consilier M. M., variantă care nu a fost omologată prin sentință.

S-a retinut că prin cererea formulată la data de 23.06.2014 reclamanta P. G. M. a solicitat îndreptarea erorii materiale, precum și înlăturarea omisiunilor vădite, ambele strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 2514/17.03.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dos. nr._ arătând că instanța, în mod eronat, nu a preluat în totalitate varianta I (pe care a omologat-o) din raportul de expertiză de lotizare efectuat în cauză de către exp. O. B. L. și a preluat și o parte din varianta expertului consilier al pârâtului reclamant, cu toate că această din urmă variantă nu a fost omologată.

In concret, instanța a omis din eroare să menționeze că în lotul reclamantei P. G. M. se regăsește și suma de 11.676,53 euro, pe care pârâtul trebuie să o plătească acesteia; tot din eroare, instanța a omis să menționeze că în lotul pârâtului reclamant se regăsește obligația acestuia de a plăti reclamantei pârâte suma de 11.676,53 euro; de asemenea, în varianta I, omologată, din raportul de expertiză de lotizare efectuat în cauză de către exp. O. B. L., nu se face nicio mențiune referitoare la sulta în sumă de 4201,23 lei, astfel că se impune că această sumă să nu fie menționată în dispozitiv.

In subsidiar, s-a solicitat lămurirea dispozitivului sentinței civile mai sus menționate, conform motivelor invocate, raportat la art. 281 ind.1 V.C.Pr.civ.

Analizând cererea petentei prin raportare la actele dosarului și dispozițiile legale aplicabile în materie, instanța de fond a constatat că este întemeiată pentru următoarele considerente:

Din verificarea încheierii de admitere în principiu pronunțată în cauză la data de 27.05.2013 ( f.223-226), precum și a considerentelor sentinței civile nr. 2514/17.03.2014 prin care s-a soluționat prezenta cauză instanța reține că într-adevăr s-au strecurat erori și omisiuni în dispozitivul sentinței sub aspectul consemnării variantei de lotizare nr.I din raportul de expertiză efectuat în cauză de către exp. O. B. L. în sensul că, în loc de consemnarea conținutului acestei variante, instanța a preluat în mod eronat și o parte din varianta expertului consilier al pârâtului reclamant, cu toate că această din urmă variantă nu a fost omologată prin sentință (f.286-varianta I de lotizare – exp. O. B. L.).

Pe cale de consecință, în baza disp. art.281 C.pr.civ. anterior instanța va admite cererea petentei și va dispune îndreptarea erorilor materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 2514/17.03.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dos. nr._, în sensul consemnării corecte a conținutului variantei I de lotizare, efectuată în cauză de către exp. O. – B. L., omologată prin sentință, astfel:

- la Lotul I se vor consemna următoarele: „se atribuie reclamantei-pârâte P. G. M. și se compune din: imobilul apartament cu nr.40 situat în Pitești, ., ., jud.Argeș, compus din două camere de locuit și dependințe, în valoare de 118.142 lei și contractul de credit nr._/10.05.2007 încheiat cu Unicredit Ț. Bank SA, în valoare de 18.984,86 euro. Primește sultă de la Lotul nr. II în valoare de 11.676,53 euro (în lei, la cursul BNR din ziua plății)”, în loc de „ Lotul I - în valoare de 118.412 lei se atribuie reclamantei-pârâte P. G. M. și se compune din: imobilul apartament cu nr.40 situat în Pitești, ., ., jud.Argeș, compus din două camere de locuit și dependințe; contractul de credit nr._/10.05.2007 încheiat cu Unicredit Ț. Bank SA. Plătește sultă Lotului II în sumă de 4.201, 23 lei”, cum din eroare s-a preluat din varianta expertului consilier M. M., variantă care nu a fost omologată prin sentință.

Împotriva sentintei civile sus mentionate au declarat apel reclamanta P. G. M. si pârâtul C. M. L., pârâtul declarând apel si împotriva încheierii din 08.09.2014 .

În apelul său reclamanta P. G. M. a criticat sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie arătând că instanta a omologat raportul de expertiză întocmit de expertul O. B. L. în varianta I sens în care a atribuit apelantei reclamante lotul nr. 1 si pârâtului intimat lotul nr. 2 numai că în dispozitivul sentintei s-a trecut varianta I a expertului consilier al pârâtului ceea ce reprezintă o eroare motiv pentru care a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentintei si omologarea raportului de expertiză în varianta I fără a se avea în vedere varianta expertului consilier.

În apelul său pârâtul C. M. L. a criticat sentinta si încheierea din 08.09.2014 pentru nelegalitate si netemeinicie arătând în ceea ce priveste sentinta că în mod gresit instanta de fond a retinut că acesta nu a făcut dovada că banii obtinuti din credite i-a folosit integral la îmbunătătirile apartamentului si gresit nu a retinut ajutorul financiar obtinut de la părintii săi si veniturile obtinute de apelant din închirierea autoturismului. Martorul G. N. a declarat despre suma de 6000 euro cu care apelantul a participat la îmbunătătirile apartamentului . Nu s-a avut în vedere împrumutul pe care sora apelantului i l-a dat acestuia . Reclamanta nu a avut venituri iar faptul că acesta a avut numai pe hârtie timp de 3 luni suma de 300 lei si în rest a avut salariul minim pe economia natională nu îndreptăteste instanta să pronunte solutia pe care o critică. A solicitat apelantul admiterea în totalitate a cererii reconventionale si partajarea imobilului locuintă în cote egale urmând a se constata că apelantul are o creantă la masa partajabilă constând în contravaloarea îmbunătătirilor aduse imobilului pe cheltuiala exclusivă a acestuia.

S-a sustinut după reluarea situatiei de fapt că suma achitată de părti la dobândirea si amenajarea apartamentului în litigiu este egală ceea ce impune ca partajarea imobilullui să fie făcută în cote egale apelantul suportând singur cheltuielile de reamenajare a spatiului destinat locuintei comune iar sumele cu care apelantul a contrubuit la renovarea apartamentului au fost obtinute din veniturile lunare salariale, veniturile din închirierea autoturismului său, ajutor de la părinti sume de bani contractate de la bănci si împrumutul de 6000 euro de la prietenul său . S-a mai arătat că din creditul contractat de ambii soti de la BC HVB Tiriac SA o mare parte a fost folosită de ambele părti în interes comun si numai suma de 9000 euro în interesul apelantului iar după desfacerea căsătoriei apelanta a rămas în imobil până în luna septembrie 2010, chiria fiind percepută tot de reclamantă în exclusivitate de la persoanele care locuiesc acum în imobil. S-a mai arătat că a convenit cu reclamanta să păstreze imobilul si să suporte creditul ipotecat începând cu septembrie 2010 urmând ca apelantul să fie despăgubit cu o sumă modică pentru amenajările apartamentului si achizitionarea acestuia numai că această încercare a rămas fără rezultat pentru că a fost despăgubit de reclamantă numai cu 7000 lei.

S-a solicitat admiterea apelului, atribuirea către reclamantă a imobilului cu obligarea acesteia la sultă către apelant, urmând a se vedea si solicitarea din cererea reconventională a apelantului .

Prin apelul declarat împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale din data de 08.09. 2014 apelantul C. M. L. a solicitat admiterea apelului, schimbarea încheierii în totalitate si pe fond respingerea cererii de îndreptare a erorii materiale formulate de reclamantă, arătând în motivare că nu suntem în prezenta unei erori materiale iar cererea astfel formulată este inadmisibilă întrucât tinde la schimbarea hotărârii, în plus această hotărâre a fost atacată si cu apel pentru aceleasi motive invocate în cererea de îndreptare.

S-a mai sustinut că instanta nu este obligată să omologheze un raport de expertiză putând astfel să aleagă o variantă de lotizare întocmită de oricare dintre experti.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 07.04.2015 apelantul C. M. L. a arătat în legătură cu motivele de apel ale reclamantei că aderă la apelul făcut de partea potrivnică fiind de acord în temeiul art. 296 alin.1 din vechiul cod de procedură civilă cu schimbarea în totalitate a hotărârii atacate dar si a IAP din 27.03.2013 deoarece sunt nefondate si netemeinicie urmând a se dispune rejudecarea în fond a pricinii si sistarea comunitătii de bunuri si refacerea variantelor de lotizare sens în care să i se stabilească o contributie de 70 % la achizitionarea apartamentului în discutie iar apelantei reclamante de 30 %, de asemenea să se constate că are un drept de creantă la masa de partaj de 50% din valoarea îmbunătătirilor aduse apartamentului sumă pe care nu o mai pretinde întrucât a primit suma de 7000 lei la data de 07.09.2010 . A sustinut în întâmpinare apelantul pârât că este de acord cu plata către reclamantă a sumelor achitate de aceasta la bancă pentru creditul comun însă nu este de acord cu plata sumei de 9.492,43 Euro către apelantă reprezentând suma datorată la bancă la 23.03.2013.Sustinerea apelantei în sensul că suma de 6500 Euro a fost primită de la sora acesteia nu este reală . S-a solicitat refacerea variantelor de lotizare conform dovezilor noi anexate urmând ca reclamanta să plătească apelantului sumele pe care acesta le-a achitat personal la creditul comun din 2007 .

La rândul său reclamanta apelantă P. G. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului declarat de pârâtul reclamant ca nefondat, arătând că IAP din 08.09.2014 este temeinic si legal iar sustinerile apelantului neîntemeiate,. A arătat de asemenea că în mod corect instanta de fond a admis cererea de îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul sentintei si a dispus îndreptarea acestora în sensul consemnării corecte a continutului variantei I de lotizare efectuată în cauză de expert O. B. L. fiind privită ca neîntemeiată sustinerea apelantului potrivit cu care nu suntem în prezenta unei erori materiale . În ceea ce priveste sustinerile apelantului reclamanta a arătat în întâmpinarea formulată la apelul acestuia că prin cererea reconventională a solicitat cote egale de partajare a apartamentului astfel că solicitarea acestuia de a se constata în apel o cotă majoritară de 70 % este o cerere nouă ce nu poate fi avută în vedere în raport de art. 294 C. pr. civ. În ceea ce priveste pretul la care a fost dobândit apartamentul reclamanta a arătat că suma a fost de 17.300 Euro din care aceasta a achitat suma de 13.500 euro provenită de la sora sa Căpet A. drept despăgubire din apartamentul părintilor potrivit procesului verbal încheiat la data de 18.01.2006 astfel că sustinerile apelantului în sensul că nu există o dovadă certă sunt neîntemeiate. Restul sumei de aproximativ 3800 euro până la pretul total al apartamentului de 17.300 euro a fost dobândită de la sora pârâtului care le-a dat sotilor împrumut suma de 8000 euro iar diferenta de 4200 euro din această sumă a fost folosită la îmbunătătirile apartamentului. De altfel îmbunătătirile la apartament au fost făcute din cei 4200 euro sus arătati si 6500 euro primită de reclamantă de la sora sa. Apelantul a fost despăgubit pentru îmbunătătirile aduse apartamentului primind suma de 7000 lei la data de 07.09.2010. Celelalte sustineri ale apelantuli si solicitarea de a aduce la masa partajabilă datoria comună rezultată din contractul de credit nr._/2007 este lipsită de orice suport întrucât această datorie comună a fost deja inclusă la masa partajabilă.

Prin precizările formulate la data de 05.05._ apelantul C. M. L. a solicitat schimbarea în totalitate a hotărârii atacate si a IAP urmând a se reface si a se completa probatoriul administrat la prima instantă, de asemenea să fie sistată comunitatea de bunuri si să fie refăcute variantele de lotizare. Au fost reluate de apelant sustinerile din cadrul apelului formulat si din cadrul întâmpinărilor depuse la dosar.

La dosar în apel au fost depuse mai multe extrase bancare ; adresa către Asociatia de Proprietari „ L. 241” din 29.04.2015 ; nota de inventar din 29.04.2015 ; adresa_/23.04.2015 adresată Primăriei Municipiului P. ; grafic de rambursare credit ; contract de credit nr._/15.03.2006 ; adresa nr. 1095/2015 ;si adresa din 04 mai 2014 a Unicredit Tiriac Bank însotită de mai multe extrase de cont.

Verificând actele si lucrările dosarului precum si sentinta civilă apelată prin prisma criticilor formulate de apelanta P. G. M. tribunalul constată că apelul acesteia a rămas fără obiect.

Astfel, prin apelul formulat reclamanta a învederat în esentă că instanta de fond a omologat raportul de expertiză întocmit de expertul O. B. L. în varianta I sens în care a atribuit apelantei reclamante lotul nr. 1 si pârâtului intimat lotul nr. 2 numai că în dispozitivul sentintei s-a trecut varianta I a expertului consilier al pârâtului ceea ce reprezintă o eroare materială motiv pentru care a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentintei si omologarea raportului de expertiză în varianta I fără a se avea în vedere varianta expertului consilier.

Observând actele dosarului tribunalul retine că la data de 23 iunie 2014 reclamanta a solicitat primei instante printr-o cerere ce a primit termen la data de 08.09.2014 să se îndrepte erorile materiale si omisiunile strecurate în dispozitivul sentintei civile nr. 2514/17.03.2014 pronuntată de Judecătoria P. în dosarul civil nr._ astfel că prin încheierea din 08.09.2014, Judecătoria P. a constatat că este întemeiată cererea de îndreptare, a admis-o în consecintă si a retinut că din verificarea încheierii de admitere în principiu pronunțată în cauză la data de 27.05.2013 ( f.223-226), precum și a considerentelor sentinței civile nr. 2514/17.03.2014 prin care s-a soluționat prezenta cauză se constată că într-adevăr s-au strecurat erori și omisiuni în dispozitivul sentinței sub aspectul consemnării variantei de lotizare nr.I din raportul de expertiză efectuat în cauză de către exp. O. B. L. în sensul că, în loc de consemnarea conținutului acestei variante, instanța a preluat în mod eronat și o parte din varianta expertului consilier al pârâtului reclamant, cu toate că această din urmă variantă nu a fost omologată prin sentință (f.286-varianta I de lotizare – exp. O. B. L.).

Pe cale de consecință, în baza disp. art.281 C.pr.civ. anterior instanța a admite cererea petentei și a dispus îndreptarea erorilor materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 2514/17.03.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dos. nr._, în sensul consemnării corecte a conținutului variantei I de lotizare, efectuată în cauză de către exp. O. – B. L., omologată prin sentință, astfel:la Lotul I se vor consemna următoarele: „se atribuie reclamantei-pârâte P. G. M. și se compune din: imobilul apartament cu nr.40 situat în Pitești, ., ., jud.Argeș, compus din două camere de locuit și dependințe, în valoare de 118.142 lei și contractul de credit nr._/10.05.2007 încheiat cu Unicredit Ț. Bank SA, în valoare de 18.984,86 euro. Primește sultă de la Lotul nr. II în valoare de 11.676,53 euro (în lei, la cursul BNR din ziua plății)”, în loc de „ Lotul I - în valoare de 118.412 lei se atribuie reclamantei-pârâte P. G. M. și se compune din: imobilul apartament cu nr.40 situat în Pitești, ., ., jud.Argeș, compus din două camere de locuit și dependințe; contractul de credit nr._/10.05.2007 încheiat cu Unicredit Ț. Bank SA. Plătește sultă Lotului II în sumă de 4.201, 23 lei”, cum din eroare s-a preluat din varianta expertului consilier M. M., variantă care nu a fost omologată prin sentință; la Lotul II se vor consemna următoarele: „se atribuie pârâtului-reclamant C. M. L. și este compus din sultă în sumă de 11.676,53 euro (în lei, la cursul BNR din ziua plății), pe care o plătește Lotului nr. I ”, în loc de „Lotul II - se atribuie pârâtului-reclamant C. M. L. și este compus din sultă în sumă de 4.201,23 lei pe care o primește de la Lotul I”, cum din eroare s-a preluat din varianta expertului consilier M. M., variantă care nu a fost omologată prin sentință.

Asa fiind tribunalul, în raport de considerentele arătate si retinând si solicitările reclamantei la acordarea cuvântului în dezbateri pe apel, va aprecia că apelul acesteia a rămas fără obiect asa încât în temeiul art. 296 C. pr. civ. va respinge apelul reclamantei ca rămas fără obiect.

Verificând actele si lucrările dosarului precum si sentinta civilă apelată prin prisma criticilor formulate de pârâtul reclamant C. M. L., tribunalul retine următoarele:

La termenul de judecată din data de 07 mai 2015 Tribunalul, având în vedere data comunicării sentinței civile apelate si data formulării cererii de apel, a invocat din oficiu excepția tardivității declarării apelului exceptie cu privire la care, tribunalul, având în vedere prevederile art. 137 alin.1 C. pr. civ. – potrivit cu care instanta se va pronunta mai întâi asupra exceptiilor de procedură si asupra celor de fond care fac de prisos în totul sau în parte solutionarea pe fond a pricinii – o va analiza cu prioritate si va retine că exceptia invocată este întemeiată întrucât sentinta civilă nr. 2514/17.03.2014 a fost comunicată apelantului C. la data de 17.06.2014 conform dovezii de comunicare aflată la fila 321 din dosarul de fond iar apelul împotriva acestei sentinte a fost declarat la data de 08 iulie 2014 ( fila 5 dosar apel ) . Potrivit prevederilor art. 284 alin.1 C. pr. civ. termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii dacă legea nu dispune altfel .

În cauza de fată, tribunalul retine că termenul de apel de 15 zile calculat de la data comunicării către apelant a sentintei primei instante a fost depăsit asa încât în raport de textul de lege sus indicat se va aprecia că apelul a fost tardiv declarat de către pârâtul C. M. L. si va fi respins ca atare.

În ceea ce priveste apelul declarat de pârâtul C. M. L. împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale din data de 08.09.2014 tribunalul, verificând actele si lucrările dosarului precum si încheierea apelată prin prisma criticilor formulate de apelant, va constata că apelul este nefondat.

Astfel, prin sentinta civilă nr. 2514/17 martie 2014 Judecătoria P. a admis în parte cererea principală precizată formulată de reclamanta P. G. M., în contradictoriu cu pârâtul-reclamant C. M. L., a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul C. M. L., a dispus sistarea comunității de bunuri a reclamantei pârâte și a pârâtului reclamant, omologând raportul de expertiză de lotizare efectuat în cauză de către exp. O.–B. L., în varianta I (f. 286) după cum urmează:1. Lotul I - în valoare de 118.412 lei a fost atribuit reclamantei-pârâte P. G. M. lot compus din: - imobilul apartament cu nr.40 situat în Pitești, ., ., jud.Argeș, compus din două camere de locuit și dependințe; - contractul de credit nr._/10.05.2007 încheiat cu Unicredit Ț. Bank SA. Plătește sultă Lotului II în sumă de 4.201, 23 lei.2. Lotul II – a fost atribuit pârâtului-reclamant C. M. L. lot compus din sultă în sumă de 4.201,23 lei pe care o primește de la Lotul I. În baza art. 276 C.pr.civ., au fost compensate cheltuielile de judecată efectuate de părți și obligat pârâtul reclamant să achite reclamantei pârâte suma de 830 lei cu titlu de cheltuieli de judecată rezultate în urma compensării.

Observând raportul de expertiză întocmit de expert O. B. L., desemnat de instantă, lucrare depusă la dosarul de fond tribunalul retine că prima instantă la stabilirea loturilor din varianta I omologată a trecut gresit o parte a lotului din varianta expertului consilier M. M. eroarea fiind evidentă, prin urmare, tribunalul retine că în mod corect prima instantă cu respectarea prevederilor art. 281 C. pr. civ. apreciind că este vorba de o eroare materială a admis cererea reclamantei si a dispus prin încheierea din 08.09.2014 admiterea cererii si îndreptarea erorilor materiale strecurate în dispozitivul sentintei civile nr. 2514/17.03.2014, criticile apelantului sub acest aspect fiind privite ca neîntemeiate, eroarea materială fiind evidentă în spetă, considerente pentru care tribunalul, în temeiul art. 296 C. pr. civ. va respinge ca nefondat apelul pârâtului împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale .

În ceea ce priveste cererea de aderare la apelul reclamantei, formulată de pârât, tribunalul retine următoarele: potrivit prevederilor art. 293 alin.1 si 2 C. pr. civ. (1) intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, să adere la apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie, care să tindă la schimbarea hotărârii primei instante. Cererea se poate face până la prima zi de înfătisare.(2) Dacă apelantul principal îsi retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive, care nu implică cercetarea fondului, aderarea la apel prevăzută la alin.1 rămâne fără efecte. Cu toate acestea, dacă aderarea s-a făcut înăuntrul termenului de apel ,ea se consideră apel principal.

În spetă apelanta reclamantă a solicitat la termenul de judecată din data de 07 mai 2015 să se ia act că apelul său declarat împotriva sentintei civile nr. 2514/17 martie 2014 a rămas fără obiect ,solicitare cu privire la care tribunalul, verificând actele si lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate de apelantă a respins apelul acesteia ca rămas fără obiect, motivarea fiind aceea că prin încheierea din data de 08.08.2014 s-a îndreptat eroarea materială strecurată în dispozitivul sentintei civile nr. 2514/2014 si pentru care reclamanta formulase si apel.

Prin urmare, tribunalul, retinând că modul în care a fost solutionat apelul reclamantei nu a implicat cercetarea fondului, văzând si prevederile art. 293 alin.2 C. pr. civ. si de asemenea retinând că aderarea la apel nu s-a făcut înăuntrul termenului de apel pentru a fi considerată apel principal, în temeiul art. 296 C. pr. civ. va respinge cererea de aderare la apelul reclamantei formulată de pârât ca inadmisibilă.

În temeiul art. 274 alin.1 C. pr, civ. va obliga apelantul - pârât la 1000 lei cheltuieli de judecată către apelanta - reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul reclamantei P. G. M., domiciliată în P., Gavana 3, ., . împotriva sentintei civile nr. 2514/2014, pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu pârâtul-reclamant C. M. L., domiciliat în com. Ungheni, . cu adresa de corespondentă la sediul Cabinetului Individual al Avocatului N. I. situat în P., ., ., Etaj 1, Apartament 5 judetul Arges ,ca rămas fără obiect.

Respinge apelul declarat de pârât împotriva Sentinței Civile nr. 2514/2014, pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul civil nr._ ca tardiv.

Respinge apelul declarat de pârât împotriva încheierii din data de 08.09.2014 pronuntată de Judecătoria P. în dosarul civil nr._ de îndreptare a erorii materiale ca nefondat.

Respinge cererea de aderare la apelul reclamantei, formulată de pârâtul C. M. L. ca inadmisibilă.

Obligă apelantul – pârât la 1000 lei cheltuieli de judecată către apelanta - reclamantă.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 07 mai 2015 LA Tribunalul Arges – Sectia Civilă.

Președinte,

A. D.

Judecător,

M. D. B.

Grefier,

O. - M. Ș.

← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 1106/2015. Tribunalul ARGEŞ		Ordin de protecţie. Decizia nr. 3932/2015. Tribunalul ARGEŞ →

Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 1437/2015. Tribunalul ARGEŞ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 1437/2015. Tribunalul ARGEŞ