Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 4100/2013. Tribunalul BACĂU

Sentința nr. 4100/2013 pronunțată de Tribunalul BACĂU la data de 21-08-2013 în dosarul nr. 4311/180/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BACĂU

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 189/2013

Ședința publică de la 21 August 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE R. I. A.

Judecător C. D.

Grefier E. A.

.

Pe rol judecarea apelului privind pe apelantul-reclamant C. A. S., împotriva sentinței civile nr. 4100 din 20.05.2013 a Judecătoriei Bacău, pronunțată în dosarul_, în contradictoriu cu intimata-pârâtă PĂRINCEANU F. C., intimații-intervenienți C. E. și C. O. și Autoritatea tutelară PRIMĂRIA C. HORGEȘTI și intimații Autoritate tutelară - PRIMĂRIA M. CARACAL având ca obiect ordonanță președințială.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, a răspuns intimata-pârâtă, personal, identificată cu CI, . nr._, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei de grefier, care evidențiază părțile, obiectul pricinii, stadiul în care se afla judecata și modul de îndeplinire a procedurii de citare arătând ca procedura este legal îndeplinită, precum și faptul că nu s-a depus răspuns la întâmpinare, după care:

La solicitarea instanței, intimata arată că nu are de formulat cereri noi și nici de propus probe noi în apel.

Instanța constată că prin întâmpinare intimata-pârâtă a solicita proba cu înscrisuri.

Intimata-pârâtă depune la dosarul cauzei certificate medicale care nu au fost depuse la fond în dovedirea faptului că tatăl copiilor este o persoană violentă cu intimata-pârâtă și cu minorii.

Instanța pune în discuția părților proba cu înscrisurile depuse la termenul de azi.

Intimata-pârâtă arată că minorii sunt cu apelantul-reclamant în România și că acesta este violent cu minorii.

Procurorul arată că proba cu înscrisurile solicitată la termenul de azi nu este concludentă cauzei și solicită respingerea probei.

Instanța, având în vedere obiectul cauzei, respectiv stabilire program de vizitare minor, față de înscrisurile depuse la termenul de azi din care rezultă că eventualele violențe sunt exercitate de apelantul-reclamant doar asupra intimatei-pârâte, apreciază că proba cu înscrisuri nu este pertinentă și concludentă și dispune respingerea acesteia.

Instanța înapoiază înscrisurile intimatei-pârâte.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul părților pentru a pune concluzii pe apel.

Intimata-pârâtă solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe. Mai arată că nu solicită cheltuieli de judecată.

Procurorul solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile care este legală și temeinică.

Dezbaterile fiind închise, instanța rămâne în pronunțare pe apel.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 4100 din 20.05.2013, pronunțată în dosarul_, Judecătoria Bacău a admis în parte acțiunea principală, având ca obiect „ordonanță președințială„ formulată de reclamantul C. A.-S. în contradictoriu cu pârâta P. F. C., a admis în parte cererea de intervenție în interes propriu, formulată de intervenienții C. O. și C. E., a stabilit în favoarea reclamantului și a intervenienților în interes propriu, următorul program de vizită a minorilor C. Adriano-Emanuele (n. la data de 6 decembrie 2008) și C. Alessio (n. la data de 28 iulie 2004) cu posibilitatea luării la domiciliul din orașul Caracal .. 95, județul O., respectiv, orașul Caracal, .. 13, ., .: în vacanța de vară, în perioada 15 iulie - 31 august a fiecărui an; în anii pari, în vacanța de iarnă; în anii impari în vacanța de primăvară (P.), a stabilit în favoarea intervenienților în interes propriu următorul program de vizită a minorilor Adriano-Emanuele și Alessio cu posibilitatea luării de la locuința mamei: în prima și a treia săptămână din fiecare lună, de vineri orele 17,00 până duminică, orele 17,00, a stabilit că, în perioada în care minorii se afla la locuința mamei, reclamantul va putea păstra legătura cu aceștia telefonic săptămânal, în zilele de marți, joi și duminică, între orele 20-22,00 și a respins cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:

„Părțile s-au căsătorit la data de 27 septembrie 2002, iar din conviețuirea lor au rezultat minorii Adriano- Emanuele și Alessio .

Separarea în fapt a intervenit în cursul anului 2011,în prezent pe rolul Judecătoriei Bacău fiind înregistrat dosarul nr._/180/2011 având ca obiect acțiunea de divorț promovată de pârâta din prezenta cauză.

Ulterior anului 2011, reclamantul a continuat să locuiască în Italia, iar pârâta și cei doi minori s-au stabilit în România, în .> Până în luna martie a anului 2013 soții s-au înțeles cu privire la modalitatea în care reclamantul putea să-și exercite dreptul de a avea legături personale cu minorii Alessio și Adriano – Emanuele, dar în ultimul timp au apărut neînțelegeri sub acest aspect.

Potrivit art. 996 alin. 1 NCPC „instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice,pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.

Din cuprinsul acestor dispoziții legale coroborate cu cele ale art. 996 alin. 5 se desprind condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale, respectiv urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului .

Raportat la situația de fapt reținută, instanța apreciază că în cauză sunt întrunite cumulativ aceste condiții.

Astfel, urgența este justificată de faptul că interesul superior al minorilor Alessio și Adriano- Emanuele impune ca, în scopul dezvoltării unor personalități armonioase în primul rând din punct de vedere psihoemoțional, până la soluționarea acțiunii de divorț și până la reglementarea raporturilor dintre părinții divorțați și copiii minori, aceștia să păstreze legături personale atât cu tatăl lor, cât și cu bunicii paterni; este necesară, de asemenea stabilirea în concret a unui program de vizită de vreme ce neînțelegerile care ar putea interveni între părți ar avea ca efect împiedicarea desfășurării relațiilor copii - părinte, respectiv, copii - bunici .

Măsura care se cere a fi luată are caracter vremelnic – până la soluționarea unei acțiuni cu același obiect, dar promovată pe calea dreptului comun – conform art. 996 alin. 2 NCPC, și că nu se prejudecă fondul, un program definitiv și detaliat urmând a fi stabilit după administrarea unui probatoriu amplu, pe calea dreptului comun.

Față de cele ce preced, instanța constată că atât acțiunea principală cât și cererea de intervenție în interes propriu sunt întemeiate, astfel încât urmează a fi admise.

Programul de vizită va fi cel cu privire la care pârâta și-a exprimat acordul și pe care l-au solicitat, la ultimul termen de judecată, reclamantul și intervenienții în interes propriu.

Astfel, atât tatăl, cât și bunicii paterni vor avea relații personale cu minorii Alessio și Adriano-Emanuele jumătate din perioada vacanței de vară, respectiv, în perioada 15 iulie- 31 august, precum și, alternativ, în vacanțe de iarnă (în anii pari), respectiv în vacanța de primăvară (în anii impari).

Intervenienții vor avea, de asemenea, posibilitatea să-și vadă nepoții de două ori pe lună, de vineri, orele 17,00 până duminica, orele 17,00, în prima și a treia săptămână, iar reclamantul va putea păstra legătura telefonic cu fiii, săptămânal, în zilele de marți, joi și duminică, între orele 20,00-22,00, în perioada în care aceștia se află la domiciliul pârâtei .

Programul de vizită se va desfășura la locuințele din țară ale reclamantului și intervenienților în interes propriu; este de reținut, sub acest aspect, că în cauză nu au fost administrate dovezi cu privire la domiciliile acestora din Italia (de altfel, prin cererea de intervenție s-a solicitat încuviințarea luării minorilor în orașul Caracal )și că măsura dispusă de instanță are caracter provizoriu, până la soluționarea unei cereri cu același obiect pe calea dreptului comun, procedură în cadrul căreia va putea fi administrat un probatoriu mai amplu sub acest aspect (incompatibil însă, cu procedura ordonanței președințiale).

Raportat la cele ce preced, atât acțiunea principală cât și cererea de intervenție în interes propriu vor fi admise în parte.

Vor fi respinse cererile de acordare a cheltuielilor de judecată, dată fiind poziția procesuală a pârâtei și temeinicia acțiunii principale și a cererii de intervenție.„

Împotriva acestei sentințe, reclamantul a declarat în termen legal apel, motivat și legal timbrat, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare, s-a arătat, în esență, că în mod greșit instanța de fond nu a admis ca programul de vizitare al minorilor să se desfășoare în Italia, la reclamant, deoarece aceștia s-au născut și au crescut în Italia, locul fiindu-le familiar. Pe de altă parte, apelantul locuiește și lucrează în Italia, astfel nu-și poate periclita locul de muncă pentru a veni în România în condițiile stabilite de instanța de fond. Ca atare, obiectul cererii a fost altul decât cel încuviințat de instanță.

Apelantul mai critică hotărârea instanței de fond și sub aspectul neacordării cheltuielilor de judecată, deși s-a dovedit culpa procesuală a reclamantei.

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de apel, arătând, în esență, că fost de acord cu stabilirea unui program de vizitare, cu excepția luării minorilor în Italia, din considerente practice atât pentru minori cât și pentru intimată, iar măsura luată la fond este una înțeleaptă, până la soluționarea divorțului. Fiind vorba despre o măsură vremelnică, motivele de apel nu pot fi primite, iar acțiunea a fost promovată în mod șicanator și abuziv.

Apelantul nu s-a prezentat la judecată și nu a solicitat probe noi în susținerea apelului.

Prezentă la judecată, intimata a solicitat proba cu înscrisuri noi în combaterea apelului, respinsă de instanță ca nefiind concludentă și utilă judecății cauzei.

În apel, s-a administrat proba cu înscrisurile depuse la instanța de fond.

Analizând probatoriul administrat în cauză prin prisma motivelor de apel invocate, instanța constată că apelul nu este fondat.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul și-a indicat un domiciliu din mun. Caracal, județul O., oraș în care locuiesc și părinții săi, intervenienți în prezenta cauză.

Cu privire la acest domiciliu, instanța de fond a avut în vedere posibilitatea luării minorilor în vacanța de vară, stabilind pentru reclamant și intervenienți un program comun, luând în considerare relațiile de rudenie și interesele comune ale acestora.

Reținând caracterul vremelnic al stabilirii programului de vizitare, respectiv până la soluționarea irevocabilă a acțiunii de divorț al părților, instanța de fond a reținut în mod temeinic că reclamantul, deși a solicitat luarea minorilor în Italia, nu a făcut dovada reședinței sale din Italia și/sau a locului său de muncă în această țară.

Or, având în vedere urgența cauzei, o astfel de dovadă se putea face doar cu înscrisuri, însă acestea nu au fost produse nici la fond, nici în apel, iar un altfel de probatoriu, respectiv cu martori, apărea ca fiind incompatibil cu procedura ordonanței președințiale, astfel cum în mod judicios a reținut instanța de fond.

Pe de altă parte, pârâta, deși a fost de acord în principiu cu acțiunea, arătând că nu s-a opus nici un moment păstrării relațiilor dintre minori și tată, respectiv bunici, a arătat că se opune luării minorilor în Italia, opunere pe care instanța de apel o apreciază ca fiind justificată, având în vedere și perioada generoasă de timp solicitată de către reclamant și încuviințată de către instanță pentru vizitare în timpul vacanței de vară.

Probatoriul de mai sus poate fi administrat în fața instanței învestită cu soluționarea divorțului, când instanța, stabilind un program de vizitare cu caracter definitiv, poate, cu luarea în considerare interesului minorilor, să facă abstracție de opunerea mamei .

Împrejurarea că reclamantul își poate pierde locul de muncă (care, de-altfel nu a fost dovedit), dacă se deplasează în România potrivit programului stabilit de către instanță, nu poate fi reținută de către instanță, având în vedere că aceeași perioadă a fost solicitată pentru luarea minorilor în Italia și se presupune că reclamantul ar fi trebuit să asigure minorilor o îngrijire și supraveghere adecvată, parțial incompatibilă cu respectarea riguroasă a unui program de muncă, iar pe de altă parte, este de notorietate că cel puțin jumătate din vacanța de vară, de regulă în luna august, persoanele cu loc de muncă în Italia beneficiază de concediu de odihnă.

Ca atare, acest motiv de apel nu poate fi reținut.

Nefondat apare a fi și motivul de apel vizând cheltuielile de judecată, cererea reclamantului în această privință fiind respinsă în mod temeinic de către instanța de fond, deși motivarea instanței este contradictorie, întrucât cu ocazia formulării de concluzii pe fondul cauzei, toate părțile au arătat în mod expres că nu solicită cheltuieli de judecată, aspect consemnat în practicaua sentinței apelate.

Față de cele expuse mai sus, instanța va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge apelul privind pe apelantul-reclamant C. A. S. domiciliat în mun. Caracal, .. 13, ., ., județul O., împotriva sentinței civile nr. 4100 din 20.05.2013 a Judecătoriei Bacău, pronunțată în dosarul_, în contradictoriu cu intimata-pârâtă PĂRINCEANU F. C. domiciliată în com. Horgești, ., intimații-intervenienți C. E. domiciliată în Caracal, .. 95, județul O. și C. O. domiciliat în Caracal, .. 95, J. O. și intimații Autoritatea tutelară PRIMĂRIA C. HORGEȘTI cu sediul în Horgești, județul Bacău și Autoritate tutelară - PRIMĂRIA M. CARACAL cu sediul în Caracal, județul O., ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 21 August 2013.

Președinte,

R. I. A.

Judecător,

C. D.

Grefier,

E. A.

Red. s.c. D. M. S.

Red/tehno. d.c. A.R.I. / 28. 08.2013

Tehnored. d.c. A.E. /30.08.2013/ 2 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 4100/2013. Tribunalul BACĂU