Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1082/2013. Tribunalul BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1082/2013 pronunțată de Tribunalul BACĂU la data de 22-11-2013 în dosarul nr. 133/180/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BACĂU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1082/2013
Ședința publică de la 22 Noiembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: F. P. C.
JUDECĂTOR: P. C.
JUDECĂTOR: D. G.
GREFIER: D. I. A.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil având ca obiect „revendicare imobiliară” formulat de recurenții-reclamanți S. A., S. P., A. M. împotriva sentinței civile nr. 6880/17.09.2012 pronunțată de Judecătoria Bacau în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. D. A..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul –reclamant S. A. legitimat de instanță cu C.I. . nr._, pentru ceilalți recurenți-reclamanți a răspuns avocat A. V., a mai răspuns intimata-pârâtă C. D. A. legitimată cu C.I. . nr._.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de grefier, care evidențiază părțile, obiectul pricinii, stadiul procesual al judecății, modul de îndeplinire a procedurii de citare arătând că procedura este legal îndeplinită, după care,
Instanța constată că recursul este declarat în termen, s-a depus taxă de timbru de 206 lei și timbru judiciar de 0,30 lei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat A. V. solicită instanței admiterea recursului astfel cum a fost formulat. Consideră că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică întrucât între terenul revendicat de recurenți și terenul intimatei existând o suprapunere, prima instanța a apreciat că terenul nu poate fi revendicat de recurenți întrucât intimata are titlu de proprietate. Instanța nu a avut în vedere faptul că titlul de proprietate deținut de recurenți este preferabil titlului de proprietate al intimatei. Într-un al proces s-a modificat titlul de proprietate al intimatei, ajungându-se astfel ca terenul intimatei să fie localizat peste terenul proprietatea recurenților. Bănuiește că terenul intimatei este situat, în realitate, câteva parcele mai încolo, teren dobândit prin moștenire. Împrejurarea că la dosar a sosit o adeverință eliberată de comisia locală potrivit căreia terenul atribuit intimatei ar fi fost liber, constituie o informație eronată cu efecte negative asupra recurenților. Titlul de proprietate al recurenților fiind emis în 1999 și ulterior în 2009 este preferabil titlului de proprietate al intimatei. emis în 2010. Solicită admiterea recursului, rejudecarea cauzei. Fără cheltuieli de judecată.
Intimata-pârâtă solicită instanței respingerea recursului. Relatează instanței că prin sentința civilă nr. 1668/2010 a Judecătoriei Bacau a revenit la vechiul amplasament, teren care i-a fost atribuit în baza adeverinței eliberate de comisia locală. Nu este vecină cu recurenții și nu a ocupat terenul acestora.
Dezbaterile fiind închise, instanța reține cauza spre soluționare, trecându-se la deliberare.
TRIBUNALUL
-deliberând-
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6880/2012 a Judecătoriei Bacău, a fost respinsă acțiunea civilă în revendicare,formulată de reclamanții S. A.,S. P. și A. M., în contradictoriu cu pârâta C. D. A..
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin titlurile de proprietate nr._/06.10.1999 și_/03.08.2009 s-a reconstituit pe numele lui S. C. dreptul de proprietate asupra suprafețelor de 1400 mp situat în T 76 P 1161/57, respectiv 1400 mp situat în T 76 P 1161/57/1 cu vecini N Bortos M., S S. C., E D.E 1039 și V drum exploatare ( filele 9-10 dosar). Reclamanții sunt succesorii defunctei S. C. așa cum rezultă din certificatele de moștenitor nr. 25/03.08.2009 respectiv 04/16.02._ (filele 7-8 dosar).
La rândul său pârâta este proprietare suprafeței de 3650 mp situați în T 76 P 1161/155 așa cum rezultă din titlul de proprietate_/06 iulie 1994 – fila 33, s.c. 5496 din 27.04.1990 – fila 28 dosar și s.c. nr. 1668 din 25 februarie 2010 – fila 17 dosar. Terenul reclamantei a fost intabulat în carte funciară nr_, făcându-se mențiune că suprafața din acte este de 3650 mp iar cea măsurată este de 3648 mp.
În cauză a fost efectuată o expertiză topo cadastru din care rezultă că reclamanților le lipsește o suprafață de 22 mp din suprafața de 0,14 ha cu numerotare topografică T76 P161/157 și o suprafață de 433 mp din suprafața de 0,14 ha cu numerotare topografică T76 P161/157/1, cele două suprafețe suprapunându-se peste terenul pârâtei. Din suplimentul la raportul de expertiză instanța rezultă că pârâta nu ocupă nici o suprafață în plus față de suprafața deținută în titlu și reprezentată în schița cadastrală.
Acțiunea în revendicare întemeiată pe art. 555 alin. 1 din Codul civil este acea acțiune a proprietarului neposesor, îndreptată împotriva posesorului neproprietar, prin care se solicită restituirea unui bun. Instanța reține faptul că reclamanții nu au făcut dovada că terenul care le lipsește în suprafață de 433 mp respectiv 22 mp este deținut fără titlu de către pârâtă. Instanța nu poate reține apărarea reclamanților că terenul reclamantei s-a aflat într-un alt punct cătă vreme prin sentința civilă nr. 1668/2010 s-a dispus modificarea titlului de proprietate în sensul înlocuirii suprafeței de 3650 din T 76 P 1161/184/1 în T 76 P 1161/155 cu revenirea la vechiul amplasament, reținându-se că în mod nelegal s-a făcut o atribuire pe un alt amplasament după eliberarea titlului de proprietate. În speță fiecare din părți deține în punctul respectiv o anumită suprafață de teren iar lipsa unei anumite suprafețe din terenul reclamanților nu îi îndreptățește pe aceștia la o obține de la pârâtă câtă vreme aceasta nu deține teren în plus față de act și ceea ce a făcut opozabil prin intabulare și nu s-a făcut dovada unui alt hotar între cele două trupuri de teren (al reclamantului format din două parcele și al pârâtei ).
Față de cele mai sus reținute,instanța de fond a respins acțiunea.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții.
În motivarea recursului se arată că instanța de fond a preluat motivarea sentinței prin care pârâții au obținut modificarea propriului titlu de proprietate, însă, această hotărâre nu este opozabilă reclamanților întrucât,nu au avut calitatea de păți în acea cauză.Terenul atribuit pârâților prin sentință nu era liber ,ci era deținut de alți proprietari,printre care și reclamanții. Având în vedere aceste aspect, instanța de fond ar fi trebuit să analizeze vechimea titlurilor de proprietate. Întrucât dreptul de proprietate al reclamanților a fost consacrat înaintea atribuirii acestuia către pârâți, acțiunea se impunea a fi admisă.
Intimata nu a formulat întâmpinare în apărare.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin raportare la motivele de recurs invocate constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Au invocat recurenții faptul că în mod greșit a reținut instanța de fond,considerentele sentinței nr.1668/2010 a Judecătoriei Bacău,deoarece nefiind părți în acel proces, hotărârea nu le este opozabilă.
Critica recurenților este neîntemeiată ,întrucât, hotărârea judecătorească produce, pe lângă efectele obligatorii pentru părți, întemeiate pe principiul relativității, și efecte de opozabilitate față de terți .Așadar, ca element nou apărut în ordinea juridică, hotărârea nu poate fi ignorată de către terți, pe motiv că nu au participat la procesul finalizat prin pronunțarea ei. Față de aceștia hotărârea are valoarea unui fapt juridic și a unui mijloc de probă,respectiv a unei prezumții relative,supuse dovezii contrare.
Astfel, terții pot contesta valoarea lucrului judecat și să respingă constatările hotărârii, care le sunt opuse. Însă, dacă terții au o atitudine pasivă,invocând doar principiul relativității lucrului judecat,fără să propună și să administreze probe contrare celor oferite de invocarea hotărârii de către partea adversă, instanța este chemată să verifice doar dacă aceasta este aplicabilă în speță.
Reclamanții au invocat faptul că modificarea titlului de proprietate, dispusă prin sentința nr. 1668/2012 este greșită,întrucât la acel moment terenul, fusese legal atribuit reclamanților,astfel încât nu era liber.
Din expertiza efectuată la judecata în fond a cauzei,a rezultat că terenurile părților se suprapun pe suprafața de 22 metri părați și respectiv 433 metri pătrați, fiind înscrise în ambele titluri.
Tribunalul constată că în ds. în care a fost pronunțată sentința 1668/2010,instanța a dispus modificarea titlului de proprietate al pârâtei,care fusese nelegal modificat prin hotărâre a comisiei județene, iar nu prin hotărâre judecătorească,dispunând revenirea acestuia la forma pe care acesta a avut-o la data emiterii sale,în sensul că suprafața de 3650 metri pătrați sunt situați în T76p1161/155,iar nu în p1161/184/1,hotărârea producând efecte retoactive
Așadar, titlul de proprietate al pârâtei,la momentul la care a fost emis,01.04.1994, a fost eliberat pentru o suprafață de teren liberă și care reprezenta vechiul amplasament al autorului pârâtei, reclamanții neadministrând nicio dovadă, în contra celor reținute de instanța care a pronunțat s.c.1688/2010.
Titlurile autoarei reclamanților au fost emise la data de 6oct.1999 și respectiv 03.aug. 2009,când terenul în suprafață 3650 metri pătrați, situat în T76p1161/155,fusese deja legal atribuit prin T.P._/1994.,modificarea acestuia efectuată ulterior ,de Comisia Județeană Bacău constatându-se a fi nelegală.
Față de aceste aspecte, apreciem că mai caracterizat este titlul pârâtei,întrucât reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pe vechiul amplasament, la data emiterii, terenul fiind liber,iar reclamanții nu au făcut dovada contrară prezumției instituite prin pronunțarea s.c. nr.1688/2010.
Pentru aceste considerente, costatând legalitatea și temeinicia s.c. recurate, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii,
DECIDE
Respinge recursul civil având ca obiect „revendicare imobiliară” formulat de recurenții-reclamanți S. A., S. P., A. M. împotriva sentinței civile nr. 6880/17.09.2012 pronunțată de Judecătoria Bacau în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. D. A., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22.11.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI
F. P. C. P. C., D. G.
GREFIER
D. I. A.
Tehno./red.dec.P.C./07.03.2014
Tehno.D.I.A./2 ex./11.03.2014
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 6725/2013. Tribunalul BACĂU | Evacuare. Decizia nr. 92/2013. Tribunalul BACĂU → |
|---|
