Evacuare. Decizia nr. 92/2013. Tribunalul BACĂU
Comentarii |
|
Decizia nr. 92/2013 pronunțată de Tribunalul BACĂU la data de 08-04-2013 în dosarul nr. 14217/180/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 92/2013
Ședința publică de la 08 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. A.
JUDECĂTOR I. L. P.
Grefier E. A.
Pe rol judecarea apelurilor civile formulate de apelantul –pârât M. A. NAȚIONALE – pentru CENTRUL M. B. (U.M._), apelantul-chemat în garanție JUDEȚUL B. prin CONSILIUL JUDEȚEAN BACAU, împotriva sentinței civile nr. 3460/05.04.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă S. Z. având ca obiect evacuare.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 25.03.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie civilă și când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru 02.04.2013 și când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când,
TRIBUNALUL
-deliberând-
Deliberând asupra apelului civil, reține:
Prin sent.civ.nr.3460/05.04.2012 a Judecătoriei B., s-au respins ca nefondate excepțiile lipsei calității procesuale active a pârâtului reclamant -recoventional M. APARARII NATIONALE pentru CENTRUL M. JUDETEAN BACAU, a tardivității cererii reconvenționale și a excepției lipsei calității procesuale pasive, invocate de către JUDEȚUL B., prin CONSILIUL JUDEȚEAN B..
S-a admis acțiunea civilă principală formulată de reclamanta S. Z., în contradictoriu cu pârâții CENTRUL M. JUDETEAN BACAU, M. APARARII NATIONALE pentru CENTRUL M. JUDETEAN BACAU și chematul în garanție - JUDEȚUL B. prin CONSILIUL JUDEȚEAN B. și în consecință:
S-a dispus evacuarea pârâtului CENTRUL M. JUDEȚEAN B. din imobilul reclamantei situat în BACAU, ..33, jud.B. și obligarea pârâților CENTRUL M. JUDETEAN BACAU și M. APARARII NATIONALE pentru CENTRUL M. JUDETEAN BACAU la plata către reclamantă a sumei de 21.000 euro echivalent lei la data plății, reprezentând contravaloare lipsă de folosință pentru imobil (construcție 865mp. si teren aferent 3477mp.), pe perioada 01.06._10.
S-a respins ca nefondata cererea reconventionala formulată de catre M. APARARII NATIONALE pentru CENTRUL M. JUDETEAN BACAU privind nulitatea absolută a dispoziției nr.138/17.05.2007 emisa de Consiliul Judetean Bacau si a procesului verbal de predare –primire nr.5094/26.05.2010.
S-a admis cererea de chemare în garanție a JUDEȚULUI B. prin CONSILIUL JUDEȚEAN B. si, în consecinâă, a fost obligat chematul în garanție să asigure pârâtului M. APARARII NATIONALE pentru CENTRUL M. JUDETEAN BACAU fondurile necesare achitării despăgubirilor civile către reclamantă, în suma de 21.000 euro/echivalent lei .
A fost obligat pârâtul CENTRUL M. JUDEȚEAN B. prin M. A. NAȚIONALE și chematul în garanție - JUDEȚUL B. PRIN CONSILIUL JUDEȚEAN B. la plata către reclamantă a sumei de 2488 lei, reprezentând taxa de timbru si onorariu avocat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, cu privire la excepțiile invocate „ că pentru a avea calitate de reclamantă trebuie să existe identitate între titularul raportului juridic obligațional și reclamantul din cererea reconvențională. Or, M.A.N. a formulat cererea reconvenționala in calitate de mandatar al pârâtului Centrul M. Judetean Bacau- si nu in nume personal, acesta din urma fiind o unitate militara –UM._ Bacau, unitate fără personalitate juridică si deci nu poate sta in judecata ca si reclamanta-reconventinala in nume propriu. Astfel, potrivit prev art1 alin.1 din Legea nr.346/2006 privind organizarea si funcționarea Ministerului Apararii, acesta ‘este organul de specialitate al administrației publice centrale care conduce si desfasoara, potrivit legii, activitatea in domeniul apărării tarii.” Si in cf cu art alin.1 din acelasi act normativ M.A.N. are personalitate juridica si reprezintă in justitie structurile armatei care nu au personalitate juridica.”
În consecință, a respins ca nefondata excepția lipsei calității procesuale active a M.A.N.
Cu privire la excepția tardivității cererii reconvenționale a reținut instanța că “piritul M.A.N. pentru pârâtul Centrul M. Județean Bacau –a formulat cerere reconvenționala prin care a solicitat sa se constate nulitatea absoluta si nu anularea dispoziției nr.138/17.05.2007 emisa de Consiliul Județean Bacau si a procesului verbal de predare –primire nr.5094/26.05.2010. Or, regimul juridic al nulităților absolute este diferit de cel al nulităților relative, respectiv nulitățile absolute sunt de ordine publica si pot fi invocate oricând, de orice persoana care justifica un interes”
Așadar, a respins și această excepție.
Cu privire exceptia lipsei calității procesuale pasive, a JUDEȚULUI B. prin CONSILIUL JUDEȚEAN B., s-a arătat că “ Potrivit art.35 din legea aparerii naționale a României nr.45/1994: “Autoritățile administrației publice locale, potrivit competentei, au, în timp de pace si în caz de mobilizare si de război, în raza lor teritoriala, următoarele atribuții:e) asigura centrelor militare zonale, județene si ale sectoarelor municipiului București terenurile, localurile, instalațiile de telecomunicații, dotările si fondurile necesare desfășurării activității acestora, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului;”, iar imobilul in litigiu a fost trecut in domeniul privat al județului Bacau, prin Hotărârea Consiliului Județean Bacau nr.41/30.04.2006-fl.73dosar, astfel ca jud.Bacau-prin Consiliului Judetean Bacau are calitate procesuala pasiva . cum este cea promovata de către reclamanta”
În ceea ce privește fondul raporturilor juridice litigioase, prima instanță și-a întemeiat soluția pe următoarele considerente:
“ Prin Dispoziția nr.138/17.05.2007 emisa de către Consiliul Județean Bacau i-a fost restituit reclamantei S. Z. in natura imobilul situat in Bacau ..33, jud.Bacau, compus din suprafata de 3478mp. Teren si pentru suprafata de 865 mp. constructii, iar prin procesul-verbal de predare-primire nr.5094/26.05.2010 reclamanta a fost pusa in posesie imobilului respectiv.
Dupa expirarea termenului legal de 3 ani prev. de art.16 alin.1 din Lg nr.10/2001, reclamanta a notificat piritul Centrul M. Judetean Bacau sa elibereze imobilul, acesta continuand sa desfasoare activitate in imobilulul proprietatea reclamantei .
F. de această situatie de fapt instanta apreciaza ca fiind intemeiata actiunea introductiva, pentru urmatoarele considerente:
Reclamanta in temeiul unui titlu de proprietate reprezentat de Dispozitia nr.138/17.05.2007 emisa de catre Consiliul Judetean Bacau, a formulat prezenta actiune in evacuare, invocind ca temei in drept art.480 din Codul civil,
Instanta apreciaza actiunea ca admisibila si intemeiata deoarece actiunea in evacuare poate fi formulata si de catre proprietar impotriva unui posesor de rea- credinta sau impotriva unui simplu tolerat. Astfel, asa cum s-a statuat si in practica judiciara, nu se impune folosirea in mod obligatoriu a unei actiuni in revendicare atunci cind reclamantii –propietari nu sunt in situatia de a dovedi dreptul lor de proprietate piritilor, mai ales ca acestia nu s e pot prevala de calitatea de posesor, fiind simpli detentori precari, sau in situatia in care piritii nu prezinta un titlu de proprietate pentru a fi comparat cu titlul reclamantilor.
In cauza de fata reclamanta este in posesia unui titlu de proprietate a supra imobilului situat in Bacau ..33, jud.Bacau, compus din suprafata de 3478mp. Teren si pentru suprafata de 865mp. constructii, reprezentat de Dispozitia nr.138/17.05.2007 emisa de catre Consiliul Judetean Bacau, a si fost pusa in posesie prin procesul-verbal de predare-primire nr.5094/26.05.2010, dupa expirarea termenului legal de 3 ani prev. de art.16 alin.1 din Lg nr.10/2001. Acest termen de 3 ani in care imobilul si-a pastrat afectatiunea a curs de la data emiterii dispozitiei de restituire, in cf cu art.2 din aceasta dispozitie si cu art.16 alin.1 din Lg nr.10/2001, si nu de la data achitarii sumelor primite cu titlu de despagubiri in baza unei legi de reparatie, cum neintemeiat sustine piritul M.A.N.
Acest termen legal a fost respectat de catre reclamanta, iar incepând cu 17.05.2010 imobilul a si fost inregistrat in Registrul fiscal Unic de Rol al Mun.Bacau, insa imobilul a fost ocupat in continuare de catre centrul M. Judetean BACAU, fara nici un titlu legal.
Apararile pârâtului MA.N., potrivit carora Centrul M. Judetan Bacau ocupa sediul din mun.Bacau ..33, jud.Bacau, in baza Deciziei Comitetului executiv al Sfatului popular regional Bacau nr.1141/1961, privind aprobarea darii in administrare a unor imobile apartinând domeniului public si a Contractului de administrare înregistrat cu nr.A 3535/22.10.2004, deci in temeiul unui drept de administrare, nu pot fi retinute, deoarecee o data cu emiterea dispozitiei de restituire a imobilului proprietarului initial sau mostenitorilor – prin Dispozitia nr.138/17.05.2007 emisa de catre Consiliul Judetean Bacau- si-au incetat efectul toate aceste acte juridice anterioare.
Pe de alta parte, chiar daca sunt reale aspectele referitoare la faptul ca Centrul M. Jud.Bacau are in dotare armament, munitii si tehnica militara, si este gestionar de documente clasificate secret de stat si documente clasificate NATO pentru a căror păstrare necesita condiții speciale cf HG.585/2002 si HG 353/2002., aceste aspecte nu sunt de natura a împiedica exercitarea dreptului de proprietate de catre reclamanta, dreptul de proprietate fiind un drept absolut, opozabil erga omnes.
Potrivit art.480 Cod civil, „proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege”.
Instanța reține că, prin ocuparea imobilului de către pârât, reclamanta este stânjenita în exercitarea atributului dreptului de proprietate care constă în folosirea imobilului proprietate personală, atribut ce presupune exercitarea de către titularul dreptului de proprietate a unei stăpâniri efective asupra bunului, direct și nemijlocit prin putere proprie și în interes propriu.
Pârâtul M.A.N. pentru pârâtul Centrul M. Judetan Bacau a formulat cerere reconventionala, prin care a solicitat constatarea nulitatii absolute a Dispozitiei nr.138/17.05.2007 emisa de Consiliul Judetean Bacau si a procesului-verbal de predare-primire nr.5094/26.05.2010, în principal motivat de faptul ca Județul Bacau nu ar fi fost unitatea deținătoare în sensul art.26 din Lege nr.10/2001 si astfel nu era competent sa dispuna restituirea imobilului situat in Bacau, ..3, jud.Bacau, în suprafață de 3478mp. Teren si 865mp. construcții, către reclamanta S. Z., si ca imobilul respectiv se afla in realitate in domeniul public al statului si in mod nelegal a fost trecut din domeniul public al județului Bacau in domeniul privat al acestuia prin Hotărârea Consiliului Județean Bacau nr.41/30.04.2006, după care a fost restituit reclamantei S. Z. prin Dispoziția nr.138/17.05.2007 in temeiul prev. Lg.nr.10/2001.
In primul rând, prin s.civ nr.326/14.03.2011 Tribunalul Bacau a dispus respingerea ca neîntemeiată a excepției de nelegalitate a Hotârârii Consiliului Județean B. nr.41/30.04.2006-fl.73dosar, iar prin decizia civ. nr.172/2012 a Curții de Apel Bacau din 09.02.2012 a fost respins recursul M.., deci s-a considerat ca este legala Hotărârea Consiliului Județean Bacau nr.41/30.04.2006 prin care imobilul suspus litigiului a fost trecut din domeniul public al judetului Bacau in domeniul privat al acestuia, după care Consiliul Judetean Bacau- în a cărui patrimoniu se afla de acum imobilul respectiv - a emis Dispoziția nr.138/17.05.2007 privind restituirea imobilului către reclamanta.
In al doilea rând, pârâtul susține in cererea reconvențională ca Judetul Bacau nu ar fi fost unitatea deținătoare in sensul art.26 din Lege nr.10/2001 si astfel nu era competent sa dispuna restituirea imobilului situat in Bacau, ..3, jud.B., în suprafață de 3478mp. Teren si 865mp. construcții, către reclamanta S. Z., însă, așa cum s-a arat anterior, imobilul respectiv a fost trecut legal din domeniul public al județului Bacau in domeniul privat al acestuia, deci se afla in patrimoniul județului Bacau, si deci acesta era obligat sa soluționeze notificarea formulata de reclamanta in temeiul prev. Legii nr.10/2001. Oricum, chiar daca este vorba de o nulitate absolută cel care o invoca –in speță M..- trebuie sa dovedească și un interes legitim. Or, atâta timp cit in mod corect s-a restituit imobilul most. Fostului proprietar deposedat abuziv de regimul comunist, M.A.N. nu a suferit nici un prejudiciu, acesta folosind anterior imobilul in baza unui contract de administrare care si-a incetat de drept efectul prin restituirea imobilului most. Fostului proprietar.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.480 Cod civil, instanța va admite ca întemeiat capătul principal de cerere, așa cum a fost modificat si precizat, si va dispune evacuarea pârâtului CENTRUL M. JUDEȚEAN B. din imobilul reclamantei situat in BACAU, ..33, jud.B. si corelativ respingerea ca nefondata a cererii reconvenționale formulata de către M. APARARII NATIONALE pentru CENTRUL M. JUDETEAN BACAU privind nulitatea absoluta a dispoziției nr.138/17.05.2007 emisa de Consiliul Județean Bacau si procesului verbal de predare –primire nr.5094/26.05.2010.
Prin capătul doi de cerere reclamanta a solicitat si c/v lipsei de folosință pentru perioada 01.06._10, in suma de 21.000eur, deci ulterior împlinirii termenului de 3 ani prev. de art.16alin.1 din Lg nr.10/2001.
Lipsa de folosință a fost calculata după formula legală pentru chirie ce va fi fost datorat cf art.HG nr.1886/2006, coroborat cu prev Legii nr.351/2001, modul de calcul necontestat de către nici una din părțile pârâte.
Astfel, potrivit art.2 din Legea nr.351/2001 respectiv potrivit anexei II pct.3,8 Municipiul Bacau este declarat ‘localitate urbana de rangul I”, iar in cf cu prev. pct. Din anexa nr.1 al HG nr.1886/2006 care reglementează cuantumul chiriilor pentru ‘Imobile ocupate de instituții publice’, pentru localitățile de rangul I se stabilește o chirie in cuantum, de 3,5lei/mp./luna(aprox 0,83euro/mp/luna la un curs de 4,2le/euro la dat acțiunii) pentru terenuri si o chirie in cuantum de 9lei/mp/luna(aprox 1,66euro/mp/luna al un curs de 4.2lei/euro la da acțiunii) pentru construcții).
În consecință, instanța constată că reclamanta a produs probe necesare din care să rezulte măsura afectării drepturilor patrimoniale prin lipsa de folosință a imobilului in perioada indicata, astfel ca fiind îndeplinite si condițiile art.998-999Cod civil, va admite si cel de-al doilea capăt de cerere si va dispune obligarea pârâților CENTRUL M. JUDETEAN BACAU si M. APARARII NATIONALE pentru CENTRUL M. JUDETEAN BACAU la plata către reclamanta a sumei de 21.000 euro echivalent lei la data plății, reprezentând c/v lipsa de folosință imobil (construcție 865mp. si teren aferent 3477mp.) pe perioada 01.06._10.
Cu privire la cererea de chemare în garanție a JUDEȚULUI B. prin CONSILIUL JUDEȚEAN B. formulată de pârâtul M. APARARII NATIONALE pentru CENTRUL M. JUDETEAN instanța constata următoarele:
Potrivit art.35 din legea apărării naționale a României nr.45/1994:
“Autoritțile administrației publice locale, potrivit competentei, au, în timp de pace si în caz de mobilizare și de război, în raza lor teritoriala, următoarele atribuții:
e) asigura centrelor militare zonale, județene si ale sectoarelor municipiului București terenurile, localurile, instalațiile de telecomunicații, dotările si fondurile necesare desfășurării activității acestora, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului;”
Iar in art.76 din Legea privind pregătirea populației pentru apărare nr.446/2006
“Consiliile județene și ale sectoarelor municipiului București sunt obligate să asigure centrelor militare terenurile, localurile, instalațiile de telecomunicații, sisteme și servicii informatice, autoturisme, alte dotări și materiale, precum și fondurile necesare desfășurării activității specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului.” Si art. 77.
“(1) Cheltuielile de reparații, întreținere și amenajare a localurilor centrelor militare județene, municipale și de sector se suportă de autoritățile administrației publice locale.
Având in vedere faptul ca CENTRUL M. JUDETEAN nu are personalitate juridica si nici un buget propriu iar fondurile necesare desfășurării activității specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului, sunt asigurate cf. actelor normative mai sus prezentate nu de către M. APARARII NATIONALE ci de către autoritățile administrative locale, iar imobilul a aparținut domeniului privat al JUD.BACAU, instanța, fata de admiterea cererii principale, va admite cererea de chemare in garanție a JUDEȚULUI B. prin CONSILIUL JUDEȚEAN B. si, în consecință, va obliga chematul în garanție sa asigure pârâtului M. APARARII NATIONALE pentru CENTRUL M. JUDETEAN BACAU fondurile necesare achitării despăgubirilor civile către reclamantă în suma de 21.000 euro/echivalent lei
In temeiul art.274 Cod proc. civilă va obliga pârâtul CENTRUL M. JUDEȚEAN B. prin M. A. NAȚIONALE si chematul în garanție - JUDEȚUL B. PRIN CONSILIUL JUDEȚEAN B. la plata către reclamanta a sumei de 2488 lei, cheltuieli de judecata, reprezentând taxa de timbru si onorariu avocat.”
Împotriva acestei sentințe au declarat apel chematul în garanție și pârâtul.
Apelantul Consiliul Județean B. a susținut că în vederea îndeplinirii obligației de restituire în natură a imobilului fostului proprietar, dar și pentru a asigura o altă locație corespunzătoare Centrului M. Județean B., Consiliul Județean B. a efectuat demersuri pentru transmiterea unui alt imobil, situat în imediata vecinătate a celui aflat în litigiu, iar prin HG nr.975/2009s-a trecut din domeniul public al statului în cel al județului B. și în administrarea Consiliului Județean B., un alt imobil situat în ..33-35, mun.B.. Ulterior, apelantul a transmis către Centrul M. B. dreptul de administrate cu privire la acest imobil, fiind demarate lucrările de amenajare pentru folosirea de către această instituție.
D. fiind faptul că lucrările de reabilitare și modernizare a imobilului necesită o perioadă mai lungă de timp pentru finalizare, durată generată și de lipsa resurselor financiare, a susținut apelantul că a pus la dispoziție, temporar, un alt imobil în care s-ar fi putut muta Centrul M. Județean B., însă soluția nu a fost agreată de acesta din urmă.
Așadar, a arătat apelantul că legea nu prevede obligația acestuia de garanție pentru lipsa de folosință a imobilului.
S-au invocat prevederile art.16, alin.2 din Legea 10/1991, potrivit cărora plata cheltuielilor de întreținere aferente imobilului respectiv revine deținătorilor, cu atât mai mult cu cât apelantul a făcut toate demersurile pentru a se elibera imobilul atât timp cât a pus la dispoziția Centrul M. Județean B. o altă locație în care să funcționeze dar nu a fost acceptată această soluție, în consecință, în sarcina apelantului neputându-se reține vreo culpă.
A mai susținut apelantul că prima instanță nu analizat aceste apărări, ci doar a făcut trimitere la prevederile art.35 din legea nr.45/1997 și art.77 din legea nr.446/2006, norme care însă reglementează cu privire la autoritățile locale în general și expres la consiliile județene.
De asemenea, nu s-a făcut vorbire despre nicio hotărâre de guvern care să stabilească modalitatea de transmitere a fondurilor de la Guvern către consiliile județene în vederea acoperirii despăgubirilor.
Totodată, apelantul a susținut că nu există nici o obligație de garanție convențională.
În cauză a declarat apel și pârâtul M. A. Naționale, reprezentat prin Direcția pentru relația cu Parlamentul și asistență juridică, pentru Centrul M. Județean B. (Unitatea Militară_ B.), și a solicitat
respingerii acțiunii, astfel cum a fost modificată și precizată, ca neîntemeiată; - admiterii cererii reconvenționale și constatării nulității absolute a Dispoziției nr. 138/17.05.2007 emisă de Consiliul Județean B. precum și a Procesului-verbal de predare-primire nr. 5094/26.05.2010 încheiat între Județul B. prin Consiliul Județean B. și S. Z..
În motivare apelului s-au susținut următoarele:
Prima instanță a reținut în mod eronat că acțiunea este admisibilă, cu toate că între apelant și reclamanta-intimată nu există raporturi de locațiune, iar singura modalitate de care putea uza reclamanta era acțiunea în revendicare.
Tot greșit a apreciat că termenul de 3 ani prevăzut de art.16 din legea 10/1991, termen în care reclamanta trebuia să păstreze afectațiunea imobilului, a început să curgă de la data emiterii dispoziției de restituire, în realitate, conform art.4 din această dispoziție, termenul începe să curgă de la data la care reclamanta ar fi restituit sumele prevăzute în dispoziție or, în cauză nu există astfel de dovezi.
Totodată, greșit a apreciat prima instanță că respingerea excepției de nelegalitate a HCJ nr.41/2006, prin care imobilul a trecut din domeniul public al Consiliului Județean în domeniul privat al acestuia, ar avea ca efect constatarea legalității actului administrativ. Aceasta nu este posibil deoarece se încalcă prevederile art.11 din legea nr.213/1998 și ale art.136 din Constituție.
Sub aspectul soluționării cererii reconvenționale, apelantul a susținut că Dispoziția nr.138/2007 și procesul-verbal de predare-primire nr.5094/2010 sunt lovite de nulitate, întrucât Consiliul Județean B. nu avea calitate de unitate deținătoare, această calitate având-o M. A. Naționale ca titular al dreptului de administrare asupra imobilului, iar respingerea excepția de nelegalitate de care s-a făcut vorbire nu are consecințe asupra calității de unitate deținătoare.
De asemenea, apelantul justifică interes în formularea cererii reconvenționale, având în vedere obiectul acțiunii pendinte, iar considerentele primei instanțe nu pot fi primite în condițiile în care nu s-a invocat excepția lipsei de interes.
A mai arătat apelantul că prima instanță nu a dat eficiență dispozițiilor legate care reglementează activitatea Centrului M. Județean B.. Acesta este unitate militară –art.30 din legea nr.45/1994, imobilul în care are sediul este de uz și interes național, potrivit art.3 alin.2 din legea nr.213/1998, este gestionar de documente clasificate secret de stat și clasificate NATO, evacuarea apelantului fiind de natură să creeze disfuncționalități majore și să afecteze capacitatea de apărare a țării.
Cu privire la obligația de plată a despăgubirilor, apelantul a susținut că, așa cum s-a arătat, decizia de restituire nu își produce efecte, în sarcina apelantului nu poate fi reținută îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale, deoarece culpa aparține în totalitate chematului în garanție care nu a asigurat un alt sediu corespunzător.
Tot greșit a reținut instanța că nu s-a contestat modul de calcul al despăgubirilor, cu toate că în concluziile puse pe fondul cauzei, apelantul a combătut cuantumul acestora, iar Centrul M. Județean B. nefiind parte în cauză nu putea fi obligat la plată.
Analizând apelurile, Tribunalul constată următoarele:
Cu privire la apelul declarat de apelntul M. A. Naționale:
Acțiunea în evacuare este acțiunea prin care proprietarul tinde la apărarea dreptului său împotriva celui care folosește bunul, fără însă a-l stăpâni sub nume de proprietar, cum este și cazul în speță.
Revendicarea este acțiunea prin care proprietarul conservă dreptul său prin întreruperea cursului prescripției achizitive, deci, în acest caz pârâtul trebuie să stăpânească bunul sub nume de proprietar.
Or, așa cum rezultă din probele administrate în cauză și după cum susțin chiar părțile, apelantul-pârât are un drept de administrare asupra bunului în litigiu, care nus e poate confunda cu dreptul de proprietate.
În consecință, apelantul nu are nici calitate de unitate deținătoare în sensul Legii nr.10/2001, această calitate aparținând chematului în garanție.
Nici art.9.1 din Normele metodologice nu își găsește aplicare, întrucât apelantul avea administrarea imobilului anterior intrării în vigoare a legii nr.10/2001.
Mai reține instanța că prin sent.civ.nr.326/2011 a Tribunalului B. – irevocabilă -, s-a respins ca neîntemeiată excepția de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Județean B. nr. 41/20.04.2006, formulată de reclamantul M. A. NAȚIONALE reprezentată prin DIRECȚIA PENTRU RELAȚIA CU PARLAMENTUL ȘI ASISTENȚĂ JURIDICĂ PENTRU CENTRUL M. JUDEȚEAN B.(Unitatea Militară._ B.), în contradictoriu cu pârâta S. Z. și pârâtul JUDEȚUL B. – prin emitent CONSILIUL JUDEȚEAN B., pentru următoarele considerente: “Hotărârea Consiliului Județean B. nr.41 din 20.04.2006 a fost emisă în temeiul art.104 alin1 lit.f din Lg.nr.215/2001-Legea administrației publice locale, art.10 alin.2 din Lg. Nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, ,cu modificările ulterioare, art.1 alin.1 din Lg. Nr.10/2001 modificată și republicată privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și art.109 alin.1 din Lg. Nr.215/2001.
În cauză a fost invocată, în condițiile art.4 din lg. Nr.554/2004, nelegalitatea HCJ B. nr.41/20.04.2006 în raport de disp. art.136 alin.4 din Constituție, art.5 alin.2 din Lg. Nr.18/1991, art.11 alin.1, art.3 alin.2 și art.9 alin.1 art.12 alin.3 din Lg.nr.213/1998, art.97 și art.98 cu referire la art.44 din Lg. Nr. 215/2001 precum și a dispozițiilor art.15 din contractul de administrarea nr. A 3535 din 22.10.2004 .
Potrivit HCJ B. nr.41/20.04.206, hotărâre a cărei nelegalitate se solicită a fi constatată: „Art.1 Se aprobă trecerea imobilului (clădiri și teren) situat în municipiul B., ..33, cu datele de identificare prezentate în anexa la prezenta, din domeniul public al județului B. în domeniul privat al acestuia.
Art.2. Direcția juridică și administrație publică locală va declanșa procedurile privind modificarea anexei nr.1 la HG nr.1347/2001 privind atestarea domeniului public al județului B..
Art.3.Direcția juridică și administrație publică locală va comunica prezenta hotărâre prin serviciul juridic, documentare și reglementări, Direcției Buget-Finanțe, Centrului M. Zonal B. și Instituției Prefectului județului B.”.
Reclamantul arată că imobilul se află în proprietatea statului încă de la data emiterii deciziei Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Regiunii B. nr.1141 din data de 21.11.1961, dată de la care ,precizează reclamantul ,statul și-a păstrat dreptul de proprietate, iar dreptul de administrare a fost transmis Centrului M. Județean B., acesta din urmă recunoscându-i reclamantului dreptul de administrare asupra imobilului încheind cu acesta Contractul de administrarea înregistrat cu nr.A 3535/22.,10.2004, valabil până în anul 2014.Susține reclamantul că statul nu a transmis niciodată Județului B., vreunei alte instituții sau persoane, dreptul de proprietate asupra imobilului.
Instanța, reține că, potrivit art.1 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia „dreptul de proprietate publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public” iar potrivit art.2 „ Statul sau unitățile administrativ-teritoriale exercită posesia, folosința și dispoziția asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public, în limitele și în condițiile legii.”
Art. 3 din același act normativ reglementează bunurile ce alcătuiesc, domeniul public,domeniul public al statutului, domeniul public al și domeniul public al comunelor, al orașelor și al municipiilor.
Tot legea 213/1998 reglementează la art.9 alin.1 modalitatea prin care un bun din domeniul public al statului trece în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale, respectiv se face la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului.
În speță, prin articolul unic al H.G. nr. 1.347 din27.decembrie 2001 „ se atestă apartenența la domeniul public al județului B., precum și al municipiilor ,orașelor și comunelor din județul B., a bunurilor cuprinse în anexele nr.1-88, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre”
În M.Of. nr. 305 bis din 09.05.2002 a fost publicată Anexa nr.1 –Inventarul bunurilor care aparține domeniului public al județului B. – în care la poziția 26 era înscris –Sediu Administrativ Centrul M. Județean B. ,compus din clădiri și teren, situat în B., ..33.
Această hotărâre de guvern prin care imobilul a fost atestat ca aparținând domeniului public al județului B. nu a fost atacată niciodată pentru nelegalitate, ea fiind în vigoare atât la data încheierii contractului de administrare invocat de reclamant ( de altfel ,așa se justifică calitatea de parte în contractul de administrare a Județului B.) cât și la data emiterii HCJnr.41/_.
Astfel, vor fi înlăturate susținerile reclamantului referitoare la faptul că imobilul a fost înscris în mod nelegal, în anexa 1 poziția 26 HG. Nr.1.347/2001, instanța nefiind învestită cu analiza legalității HG. Nr.1.347/2001.
Instanța reține că la momentul emiterii Hotărârii Consiliului Județean B. nr.41/20.04.2006, imobilul era în domeniul public al județului B., conform HG.nr.1.347/2001.
D. urmare, în analiza legalității HCJ B. .nr41/20.04.2001, instanța reține că trecerea din domeniul public al județului B. în domeniul privat al acestuia s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 9 alin.1 și implicit art.10 din Lg. Nr.213/1998.
În ceea ce privește criticile reclamantului referitoare la nelegalitatea procedurii de adoptare a hotărârii consiliului județean, instanța le va înlătura pentru următoarele considerente:
S-a invocat că :-nici din ordinea de zi și nici din cuprinsul procesului verbal încheiat în data de 20.04.2006, în ședința extraordinară, nu rezultă că imobilul situat în B., ..33 a făcut obiectul aprobării trecerii în domeniul privat al Județului B..
-că la punctul 2 de pe ordinea de zise face referire la un „proiect de hotărâre privind trecerea din domeniul public în domeniul privat a unor bunuri imobile în vedere aplicării Lg. Nr.10/2001” fără a fi precizate nici un fel de date care să permită identificarea bunurilor.
-Raportul comisiei de analiză a notificărilor transmise C.J.B. conform Lg. Nr.10/2001, înregistrat cu nr.2808 din 14.04.2006 este semnat doar de unul din cei opt membri ,ceea ce echivalează cu nulitatea sa.
S-au invocat de către reclamant dispozițiile art.98 cu referire la art.44 din Lg.215/2001.
Instanța, reține că motivele mai sus enunțate privesc acte premergătoare emiterii actului administrativ, nefiind susceptibile prin ele însele să dea naștere, să modifice sau să stingă drepturi și obligații, astfel că nu pot face obiectul excepției de nelegalitate, iar legalitatea lor se verifică în condițiile art.18 alin.2 din Lg. Nr.554/2004.
Față de considerentele ce preced, văzând și dispozițiile art.4 din Lg. Nr.554/2004 va respinge ca neîntemeiată excepția de nelegalitate.”
Având în vedere această sentință, Tribunalul constată că prin prezentul apel se reiterează motive care au fost analizate irevocabil de către instanța de contencios administrativ, aspecte vizând legalitatea HCJ B. .nr41/20.04.2001, astfel că acestea nu pot fi repuse în discuție, existând autoritate de lucru judecat.
Pentru aceleași considerente, se va respinge cererea de sesizare a instanței de contencios.
Așadar, corect prima instanță a respins cererea reconvențională.
Totodată, instanța, potrivit art.54 din Legea nr.76/2012, coroborat cu prevederile art.3 alin.1 din aceeași lege constatând că în cauză se aplică normele de procedură în vigoare la data introducerii acțiunii, constată că nu se poate pronunța ea însăși asupra excepție de nelegalitate.
În ceea ce privește acțiunea principală, corect s-a hotărât de către prima instanță evacuarea apelantei.,
Faptul că chematul în garanție Consiliul Județean nu a pus la dispoziție reclamantei un alt spațiu corespunzător pentru funcționare, nu are relevanță, raportul juridic fiind între apelantă și Consiliul Județean, reclamanta nefiind parte a acestui raport juridic.
Mai mult, în cuprinsul Dispoziție de retrocedare, la art.2, s-a obligația de menținere a afectațiunii imobilului pentru un termen de 3 ani ce curge de la data emiterii dispoziției, termen care s-a împlinit.
De altfel, apărările apelantului cu privire la momentul la care începe să curgă acest termen, văzând și art.4 din Dispoziție, nu pot fi primite, întrucât apelantul nu este parte a acestui raport juridic ce s-a născut în urma emiterii Dispoziției, apelantul având doar un drept de administrare asupra bunului imobil.
În consecință, corect s-a admis acțiunea principală.
Cu privire la cuantumul despăgubirilor, întrucât apelantul-chemat în garanție, care a fost obligat direct la plata acestora prin sentința apelată nu a formulat critic în acest sens, motivul susținut de apelantul-pârât apare ca fiind neavenit.
Mai mult, instanța reține că din cuprinsul dosarului de la prima instanță, nu rezultă că s-ar fi contestat de către părți întinderea despăgubirilor.
Având în vedere aceste considerente, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
Tot nefondat este și apelul declarat de către chematul în garanție Consiliul Județean B.:
Din probele administrate în cauză, respectiv corespondența purtată între M. A. Naționale și Consiliul Județean B., instanța reține că acesta din urmă nu și-a îndeplinit obligația legală, reglementată de art.35 din legea nr.45/1997 și art.77 din legea nr.446/2006, de a asigura funcționarea Centrului M. într-un spațiu corespunzător. Astfel, noul sediu nu a fost amenajat, iar cel pus temporar la dispoziție, fiind destul de departe de mun.B., nu corespunde cerinței de a asigura buna funcționare a instituției, având în vedere și specificul de activitate.
De asemenea, pentru considerentele deja expuse, apelantul-chemat în garanție avea calitate de unitate deținătoare pentru imobil.
În consecință, urmează a se respinge și acest apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea privind sesizarea instanței de contencios administrativ cu soluționarea excepției de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Județean B. nr. 41/20.04.2006.
Respinge apelurile formulate de apelantul –pârât M. A. NAȚIONALE – pentru CENTRUL M. B. (U.M._)-cu sediul in București, sector 5, .-5, apelantul-chemat în garanție JUDEȚUL B. prin CONSILIUL JUDEȚEAN BACAU- cu sediul în municipiul B., .. 5, jud. B., împotriva sentinței civile nr. 3460/05.04.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă S. Z., domiciliată in București, sector 1, .. 65, apt. 1, având ca obiect evacuare, ca nefondate.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Aprilie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR |
G. A. | I. L. P. |
Pt. Grefier |
A. E. aflat în CO semnează grefier șef secție |
Red/tehno. d.c. P.I.L. 08.07.2013
Tehnored. d.c. AE/ 22.07.2013/ 5 ex
← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1082/2013. Tribunalul BACĂU | Pretenţii. Hotărâre din 11-11-2013, Tribunalul BACĂU → |
---|