Partaj judiciar. Decizia nr. 50/2013. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 50/2013 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 17-04-2013 în dosarul nr. 7277/190/2005*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ Nr.50/A/2013
Ședința publică din data de 17 aprilie 2013
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: R.-I. B., judecător
JUDECĂTOR: G.-C. F., președinte secție
GREFIER: N. G.
Pe rol fiind pronunțarea deciziei privind apelul declarat de reclamantul C. D., împotriva sentinței civile nr. 9625/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect partaj judiciar.
Dezbaterea apelului a avut loc în ședința publică din data de 10 aprilie 2013. Concluziile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
La solicitarea reprezentantului reclamantului-apelant, pentru a depune la dosar concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea deciziei la data de 17.03.2013.
TRIBUNALUL
Deliberând constată:
Prin sentința civilă nr. /2012, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. _ (inițial_ ) instanța de fond admite, în parte, acțiunea civilă întregită, formulată de reclamanții T. F., cu domiciliul în A. I., ., ., ., P. R., cu domiciliul în Piatra Fântânele, nr. 63, jud. Bistrița-Năsăud și C. D., cu domiciliul în P. Bîrgăului, ., jud. Bistrița-Năsăud, împotriva pârâților B. M., cu domiciliul în P. Bârgăului, ., jud. Bistrița-Năsăud și C. T., cu domiciliul în P. Bîrgăului, ., jud. Bistrița-Năsăud, și în consecință:
- constată că masa succesorală rămasă după defunctul C. D., decedat la data de 03.05.1999, se compune din cota de 1/2 parte din imobilele casă de locuit, anexe gospodărești și teren de natură curte și grădină, în suprafață scriptică de 1.396 mp. și reală, măsurată de 1.753 mp., situate în intravilanul localității P. Bârgăului, la nr. adm. 445, înscrise în CF 1512 P. Bârgăului, nr. top. 81/1/b, 83/1/b, 84/1/b, vocație succesorală la această masă având numita C. F., în calitate de soție supraviețuitoare, în cotă de 1/4 părți, reclamanții T. F., P. R., C. D. și pârâții B. M., C. T., în calitate de fii, în cotă de 3/4 părți împreună (cealaltă cotă de 1/2 parte din imobile revenind numitei C. F., ca urmare a sistării comunității de bunuri);
- constată că masa succesorală rămasă după defuncta C. F., decedată la data de 17.04.2005 se compune din cota de 5/8 părți din imobilele casă de locuit, anexe gospodărești și teren în suprafață reală de 1.753 mp., descrise mai sus, precum și din imobilul teren de natură fânaț în suprafață de 27.998 mp., situat în extravilanul localității Mijlocenii Bârgăului, ridul „Dosu Plostinilor”, înscris în CF 846 Mijlocenii Bârgăului, nr. top. 825/2, 826/2, 827/1/2, 825/1, 826/1,827/1/1 și CF 37 Mijlocenii Bârgăului, nr. top. 813/2/a, 814/2/a, vocație succesorală la această masă având reclamanții T. F., P. R., C. D. și pârâții B. M., C. T., în calitate de fii, în cotă de câte 1/5 părți fiecare;
- dispune rectificarea suprafeței terenului înscris în CF 1512 P. Bârgăului, nr. top. 81/1/b, 83/1/b, 84/1/b de la 1.396 mp. la 1.753 mp.
- dispune partajarea imobilelor cuprinse în cele două mase succesorale, prin formare de loturi în natură și atribuirea acestora, astfel:
Lotul nr. 1 format din terenul intravilan în suprafață de 350 mp., cu nr. top. noi 81/1/b/1, 83/1/b/1, 84/1/b/1 și terenul extravilan în suprafață de 5.007 mp., cu nr. top. nou 825/2/1, se atribuie reclamantului C. D.;
Lotul nr. 2 format din terenul intravilan în suprafață de 350 mp., cu nr. top. noi 81/1/b/2, 83/1/b/2, 84/1/b/2 și terenul extravilan în suprafață de 5.007 mp., cu nr. top. noi 825/1/1, se atribuie pârâtei B. M.;
Lotul nr. 3 format din imobilele casă de locuit, anexe gospodărești și teren intravilan în suprafață de 702 mp., cu nr. top. noi 81/1/b/3, 83/1/b/3, 84/1/b/3 și 81/1/b/4, 83/1/b/4, 84/1/b/4, se atribuie reclamantei T. F. și pârâtului C. T., în indiviziune, în cotă de câte 1/2 părți fiecare;
Lotul nr. 4 format din terenul intravilan în suprafață de 351 mp., cu nr. top. noi 81/1/b/5, 83/1/b/5, 84/1/b/5 și terenul extravilan în suprafață de 5.007 mp., cu nr. top. noi 813/2/a/1, 814/2/a/1, se atribuie reclamantei P. R.;
Lotul nr. 5 format din terenul extravilan în suprafață de 5.007 mp., cu nr. top. noi 825/1/2, 825/1/3 se atribuie reclamantei T. F.;
Lotul nr. 6 format din terenul extravilan în suprafață de 5.007 mp., cu nr. top. nou 825/2/2, se atribuie pârâtului C. T.;
Lotul nr. 7 teren de natură „drum de exploatare” cu suprafața de 535 mp. și nr. top. noi 825/2/3, 825/2/4, 825/1/4, 825/1/5, 812/2/a/2, 814/2/a/2 se atribuie reclamanților T. F., P. R., C. D. și pârâților B. M., C. T., în indiviziune, în cotă de câte 1/5 părți fiecare;
- dispune intabularea dreptului de proprietate al părților asupra loturilor astfel atribuite, cu titlu de succesiune și partaj, potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară și a completării la raport întocmite în cauză de către expertul S. C., acte ce fac parte integrantă din prezenta sentință.
Respinge ca nefondate capetele de cerere privind includerea în masele succesorale rămase după defuncți și partajarea celorlalte bunuri indicate în cadrul întregirii de acțiune.
Compensează cheltuielile de judecată în întregime.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub numărul de mai sus, ulterior întregită (f.30-31), reclamanții T. F., P. R. și C. D. au chemat în judecată pe pârâții B. M. și C. T., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să constate că masa succesorală rămasă după defunctul C. D., decedat la data de 04.05.1999 și defuncta C. F., născută M., decedată la data de 18.04.2005, se compune din imobilele: casă de locuit, compusă din două camere, bucătărie, cămară, anexe gospodărești, grajd, situate în P. Bârgăului, la nr. adm. 445, jud. Bistrița-Năsăud, și grădina în suprafață de 1.396 mp aferentă casei, imobile înscrise în CF 1512 P. Bîrgăului, nr. top. 81/1/ b,83/1/b și 84/1/b; teren în suprafață de 2 ha 8.040 mp, fânaț, înscris în CF 846 Mijlocenii Bîrgăului, nr. top. 825/2, 825/1, și CF 37 Mijlocenii Bîrgăului, nr. top. 813/2/a, 814/2/a, în locul numit Dosul Prostinilor; teren extravilan în suprafață de 2.300 mp, situat pe teritoriul cadastral al comunei P. Bîrgăului, în locul numit Doline, folosit de pârâta B. M.; teren extravilan în suprafață de 1 ha 1.600 mp, situat pe teritoriul cadastral al comunei Tiha Bîrgăului, în locul numit Dealul Ursului, folosit de reclamanta P. R.; și teren intravilan în suprafață de 900 mp, situat pe teritoriul cadastral al comunei P. Bîrgăului, înscris în CF 1900 P. Bîrgăului, nr. top. 81/a, 83/1/a, 84/1/a, proprietate tabulară a reclamantului C. D. și soția C. L. Șofronia; precum și din suma de 1.112,08 lei, depozit care a fost depus la CEC de către defuncta Colnița F. și care a fost lichidat după decesul acesteia, la data de 13.05.2005; să constate că la această succesiune au vocație succesorală legală reclamanții și pârâții, în calitate de copii, în cotă de 1/5 părți fiecare; să dispună atribuirea imobilelor descrise la pct. 1, prima parte, în cotă de 1/5 părți fiecare, iar privitor la partea a doua, partajarea prin atribuire de loturi în natură, fără sulte; să dispună intabularea în CF, conform folosinței actuale și îndelungate, pe numele dobânditorilor a imobilelor menționate și rectificarea suprafețelor, dacă va fi necesar, conform sentinței și a raportului de expertiză ce se va întocmi în cauză, cu cheltuieli de judecată în caz de opoziție.
În motivarea acțiunii introductive se arată că imobilele înscrise în CF 1512 P. Bîrgăului, nr. top. 81/1/b,83/1/b și 84/1/b, CF 846 Mijlocenii Bîrgăului, nr. top. 825/2, 825/1 și CF 37 Mijlocenii Bîrgăului, nr. top. 813/2/a, 814/2/a, constituie proprietatea antecesorilor părților litigante și constituie masa lor succesorală.
Se solicită ca imobilul casă de locuit și terenul aferent reprezentând curte și grădină în intravilan să fie atribuit în cotă de 1/5 părți fiecare reclamanților și pârâților, iar imobilul teren fânaț din locul numit „Dosul Prostinilor” să fie atribuit prin formare de loturi în natură, fără sulte.
Prin cererea de întregire depusă la termenul din 12.01.2005, se arată că în urma unui partaj de ascendent, terenul în suprafață de 2.300 mp, situat în locul numit Doline, a fost atribuit pârâtei B. M., aceasta folosindu-l la data litigiului. Terenul în suprafață de 1 ha 1.600 mp, situat în locul numit Dealul Ursului a fost atribuit reclamantei P. R. iar terenul în suprafață de 900 mp, înscris în CF 1900 P. Bîrgăului, nr. top. 81/a, 83/1/a, 84/1/a, situat în intravilanul localității P. Bîrgăului, a fost atribuit reclamantului C. D. și soției sale C. L. Șofronia, terenuri pe care reclamanții solicită a fi atribuite în proprietate conform folosinței actuale.
Totodată, defuncta Colnița F. a deținut un depozit în valoare de 1.112,08 lei, lichidat la data de 13.05.2005 de către C. L. Șofronia.
În drept s-au invocat prevederile art. 132, 650 și urm., 674 alin. 1 și urm., 728, 738, 751, 757 și 764 cod civil și art. 274 Cod procedură civilă.
Prin scriptul depus la dosarul cauzei la termenul din 12.10.2006, pârâta B. M. a arătat că reclamanții au promovat acțiunea în justiție nemulțumiți fiind de modul în care antecesorii lor au împărțit zestrea copiilor lor, părțile litigante. Pârâta susține că terenul pe care îl folosește l-a primit în anul 1962 și nu a fost împiedicată niciodată în utilizarea lui.
Prin scriptul depus la dosarul cauzei la termenul din 03.02.2011, reclamantul C. D. a arătat că a primit zestre de la părinți un teren de 76 ari în locul numit Dosul Prostinilor, la fel ca și T. F. și C. T.. Ulterior măsurătorilor, terenul s-a împărțit în 5 părți, astfel că partea fiecăruia a ajuns la 50 ari. Reclamantul solicită ca împărțeala să se facă asupra tuturor imobilelor avute de defuncți, inclusiv cele deținute de celelalte părți litigante.
Prin notele de ședință depuse la termenul din 10.11.2011, reclamantul C. D. a arătat că nu consideră necesară partajarea imobilelor date în folosința pârâtei B. M. și reclamanților P. R. și C. D., întrucât acestea au fost primite cu titlu de zestre și folosite în consecință de zeci de ani. În ceea ce privește casa din câmp, acesta consideră că se impune atribuirea ei în natură și plata sultelor, nefiind posibilă altă variantă din cauza neînțelegerilor dintre frați.
Referitor la măsurătorile efectuate de expert în cauză, reclamantul solicită refacerea expertizei având în vedere că nu s-a măsurat întreaga suprafață disponibilă și s-au greșit vecinătățile stabilite, subscriind la poziția fraților săi în ceea ce privește partajarea restului imobilelor.
Reclamantele P. R. și T. F. au depus la dosar concluzii scrise, prin care au solicitat să fie admisă acțiunea introductivă, astfel cum a fost ea întregită, și să se constate că masa succesorală rămasă după defuncții lor părinți se compune din imobilele casă de locuit și anexe gospodărești, grajd, șură, alte anexe, situate în P. Bârgăului, la nr. adm. 445, și suprafața majorată de 1396 mp. teren aferent – curți construcții identificate în CF 1512 P. Bîrgăului, nr. top. 81/18b,83/1/b și 84/1/b; suprafața de_ mp, teren fânaț și casa în câmp de pe acest teren, imobile situate în extravilanul loc. Mijlocenii Bîrgăului, în locul numit Dosul Prostinilor, identificate în CF 846 Mijlocenii Bîrgăului, nr. top. 825/2, 825/1 și CF 37 Mijlocenii Bîrgăului, nr. top. 813/2/a, 814/2/a; să constate că la această masă succesorală au vocație succesorală reclamanții și pârâții, în calitate de copii, în cotă de 1/5 părți fiecare; să constate că între părți a intervenit o înțelegere verbală, potrivit căreia imobilele casă de locuit și anexe gospodărești să fie atribuite în cote egale reclamantei T. F. și pârâtului C. T.; să dispună ca imobilul teren aferent casei să fie partajat în 5 părți egale; să dispună ca imobilele teren și casa din câmp să fie partajate în 5 părți egale, iar reclamantelor să le fie atribuite câte 1/5 din aceste imobile, cu înscrierea dreptului de proprietate în CF.
Prin concluziile scrise depuse de pârâții B. M. și C. T. s-a solicitat admiterea acțiunii formulate de reclamantele P. R. și T. F., în sensul celor de mai sus,cu obligarea reclamantului C. D. la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța reține în fapt următoarele :
Numiții C. D. și C. F. (soți) sunt coproprietari tabulari asupra imobilelor casă de locuit, anexe gospodărești și teren de natură curte și grădină, în suprafață scriptică de 1.396 mp. și reală de 1.753 mp. (rezultată în urma măsurătorilor efectuate în cauză de către expertul S. C.), situate în intravilanul localității P. Bârgăului, la nr. adm. 445, înscrise în CF 1512 P. Bârgăului, nr. top. 81/1/b, 83/1/b, 84/1/b (f.7-8).
Așa cum se evidențiază din copiile colilor de CF 846 și CF 37 Mijlocenii Bârgăului (f.9-13), numita C. F. este proprietara exclusivă a imobilului teren de natură fânaț în suprafață de 22.238 mp., cu nr. top. 825/2, 826/2, 827/1/2, 825/1, 826/1, 827/1/1 și de 5.760 mp., cu nr. top. 813/2/a, 814/2/a, situat în extravilanul localității Mijlocenii Bârgăului, ridul „Dosu Plostinilor”, proprietate dobândită în anii 1968, respectiv 1995, cu titlu de moștenire.
La data de 03.05.1999 a intervenit decesul numitului C. D. (f.14), astfel că masa succesorală rămasă după defunct se compune din cota de1/2 parte din imobilele casă de locuit, anexe gospodărești și teren în suprafață măsurată de 1.753 mp., înscrise în CF 1512 P. Bârgăului, nr. top. 81/1/b, 83/1/b, 84/1/b, situate în intravilanul localității P. Bârgăului, la nr. adm. 445, vocație succesorală la această masă având numita C. F., în calitate de soție supraviețuitoare, în cotă de 1/4 părți, reclamanții T. F., P. R., C. D. și pârâții B. M., C. T., în calitate de fii, în cotă de 3/4 părți împreună (cealaltă cotă de 1/2 parte din imobile revenind numitei C. F., ca urmare a sistării comunității de bunuri).
Ulterior, la data de 17.04.2005 a decedat și numita C. F. (f.15), urmând a se constata că la masa succesorală a acesteia compusă din cota de 5/8 părți din imobilele casă de locuit, anexe gospodărești și teren în suprafață de 1.753 mp., descrise mai sus, precum și din imobilul teren de natură fânaț în suprafață de 27.998 mp., înscris în CF 846 Mijlocenii Bârgăului, nr. top. 825/2, 826/2, 827/1/2, 825/1, 826/1,827/1/1 și CF 37 Mijlocenii Bârgăului, nr. top. 813/2/a, 814/2/a, situat în extravilanul localității Mijlocenii Bârgăului, ridul „Dosu Plostinilor”, au vocație succesorală reclamanții T. F., P. R., C. D. și pârâții B. M., C. T., în calitate de fii, în cotă de câte 1/5 părți fiecare.
Pentru sistarea stării de indiviziune cu privire la imobilele în discuție, în cauză s-a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice topometrice, ocazie cu care expertul S. C. a făcut propuneri de majorare a suprafeței scriptice din CF 1512 P. Bârgăului, nr. top. 81/1/b, 83/1/b, 84/1/b (cu 357 mp.) și de partajare potrivit cotelor de moștenire și solicitărilor părților (f.124-136), cu atribuirea imobilelor construcții în favoarea reclamantei T. F. și pârâtului C. T., în indiviziune, sens în care a întocmit și o completare la raportul de expertiză (f.201-204).
Prin prisma concluziilor completării la raport, pentru stabilirea concordanței între starea tabulară a imobilului și situația reală actuală a acestuia, instanța urmează să dispună rectificarea suprafeței nr. top. 81/1/b, 83/1/b, 84/1/b din CF 1512 P. Bârgăului de la suprafața înscrisă de 1.396 mp. la cea reală de 1.753 mp.
Totodată, în aplicarea principiului reglementat de art. 728 Cod civil și ținând cont de criteriile enumerate la art. 6739 C.pr.civ., instanța va dispune partajarea imobilelor cuprinse în cele două mase succesorale, prin formare de loturi în natură (potrivit cotelor de moștenire și solicitărilor părților) și atribuirea acestora, astfel: reclamantului C. D. – lotul nr. 1, format din terenul intravilan în suprafață de 350 mp., cu nr. top. noi 81/1/b/1, 83/1/b/1, 84/1/b/1 și terenul extravilan în suprafață de 5.007 mp., cu nr. top. nou 825/2/1; pârâtei B. M. – lotul nr. 2, format din terenul intravilan în suprafață de 350 mp., cu nr. top. noi 81/1/b/2, 83/1/b/2, 84/1/b/2 și terenul extravilan în suprafață de 5.007 mp., cu nr. top. nou 825/1/1; reclamantei T. F. și pârâtului C. T., în indiviziune, în cotă de câte 1/2 părți fiecare – lotul nr. 3, format din imobilele casă de locuit, anexe gospodărești și teren intravilan în suprafață de 702 mp., cu nr. top. noi 81/1/b/3, 83/1/b/3, 84/1/b/3 și 81/1/b/4, 83/1/b/4, 84/1/b/4; reclamantei P. R. – lotul nr. 4, format din terenul intravilan în suprafață de 351 mp., cu nr. top. noi 81/1/b/5, 83/1/b/5, 84/1/b/5 și terenul extravilan în suprafață de 5.007 mp., cu nr. top. noi 813/2/a/1, 814/2/a/1; reclamantei T. F. – lotul nr. 5, format din terenul extravilan în suprafață de 5.007 mp., cu nr. top. noi 825/1/2, 825/1/3; pârâtului C. T. – lotul nr. 6, format din terenul extravilan în suprafață de 5.007 mp., cu nr. top. nou 825/2/2; reclamanților T. F., P. R., C. D. și pârâților B. M., C. T., în indiviziune, în cotă de câte 1/5 părți fiecare – lotul nr. 7, teren de natură „drum de exploatare” cu suprafața de 535 mp. și nr. top. noi 825/2/3, 825/2/4, 825/1/4, 825/1/5, 812/2/a/2, 814/2/a/2, cu intabularea dreptului de proprietate al părților asupra loturilor astfel atribuite, cu titlu de succesiune și partaj, potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară și a completării la raport întocmite în cauză de către expertul sus indicat, acte ce fac parte integrantă din prezenta sentință.
Față de cele ce preced, în considerarea prevederilor art. 480, art. 650 și urm., art. 728 Cod civil vechi (aplicabil în cauză conform principiului tempus regit actum), art. 6731 și urm. C.pr.civ., art. 20, art. 22, art. 33, art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996, republicată, instanța va admite, în parte, acțiunea civilă întregită, în sensul celor arătate, respingând ca nefondate capetele de cerere privind includerea în masele succesorale rămase după defuncți și partajarea celorlalte bunuri indicate în cadrul întregirii de acțiune, respectiv terenul extravilan în suprafață de 2.300 mp, situat pe teritoriul cadastral al comunei P. Bîrgăului, în locul numit Doline, terenul extravilan în suprafață de 1 ha 1.600 mp, situat pe teritoriul cadastral al comunei Tiha Bîrgăului, în locul numit Dealul Ursului, terenul intravilan în suprafață de 900 mp, situat pe teritoriul cadastral al comunei P. Bîrgăului, înscris în CF 1900 P. Bîrgăului, nr. top. 81/a, 83/1/a, 84/1/a – imobile cu privire la care nu s-au depus la dosar acte doveditoare ale dreptului de proprietate aparținând autorilor părților. În privința depozitului la CEC constituit pe numele defunctei C. F., se reține că potrivit adresei nr. 265/11.01.2006 soldul în sumă de 1112,08 lei a fost lichidat la data de 13.05.2005 de numita C. L. S. (în baza clauzei de împuternicire), persoană pe care reclamanții nu au înțeles să o acționeze în judecată, astfel încât solicitarea ca suma de bani să fie adusă la masa succesorală pentru a fi partajată între comoștenitori apare va vădit nefondată, reclamanții neindicând subiectul pasiv al raportului juridic obligațional.
Referitor la casa în câmp invocată prin concluziile scrise depuse la dosar, aceasta nu a făcut obiectul acțiunii introductive de instanță și nici al întregirii de acțiune, astfel încât se va da eficiență principiului disponibilității procesuale, cu atât mai mult cu cât reclamanții nu au prezentat dovezi cu privire la edificarea acesteia de către defuncți și nici nu au indicat vreun alt mod de dobândire a dreptului de proprietate.
În considerarea art. 246 C.pr.civ., cheltuielile de judecată suportate de părți se vor compensa în întregime.
Împotriva sentinței expuse, în termen, a declarat apel, reclamantul C. D., care a solicitat, în principal, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe de fond, Judecătoria Bistrița și, în subsidiar, după administrarea unui nou probatoriu, schimbarea sentinței în sensul ca în masa succesorală să fie inclus terenul în suprafață mai mică, respectiv în intravilan doar 1396 m.p. în loc de 1753 m.p. și în extravilan doar suprafața de 20.328 m.p. în loc de 27.998 m.p. și să se dispună partajarea acestor terenuri iar lui să-i fie atribuit un lot în suprafață corespunzătoare cotei de 1/5 părți din cele două suprafețe.
Se susține că sentința este nelegală și netemeinică, că se impune desființare acesteia întrucât prima instanță nu a stabilit corect cadru procesual, nu a asigurat dreptul la apărare al apelantului, în condițiile în care inițial cei trei reclamanți au avut aceeași poziție iar în timpul procesului pozițiile lor au devenit divergente.
De asemenea se invocă neregularități și în privința modului de numire a expertului car a efectuat expertiza în cauză, respectiv că expertul S. C. a fost înlocuit cu expertul pop V. și că fără ca acesta din urmă să fie înlocuit, expertiza a fost efectuată de expertul S. C..
În ce privește fondul cauzei se arată că în mod netemeinic prima instanță a inclus în masa succesorală o parte din terenul din intravilan, respectiv 300 m.p. care constituie proprietatea lui tabulară, că nu se impunea majorarea suprafeței înscrise în cartea funciară și că, în realitate, această suprafață este proprietatea lui, greșit reținându-se că face parte din numerele top întabulate pe părinți.
În ridul Dosul Proștinilor expertul a măsurat și suprafața primită de el de zestre de 7600 m.p., în privința cărora toți moștenitori s-au înțeles să nu fire măsurată și partajată în prezentul proces, astfel că în condițiile în care terenurile primite de zestre de ceilalți moștenitori nu s-au partajat el profund dezavantajat întrucât terenul primit de el de zestre s+a împărțit în 5 loturi, pentru ca în final el să aibă doar un lot de 5007 m.p.
Prin urmare în extravilan se impune a fi partajată doar suprafața ed_ m.p. din care lui să-i revină o suprafață corespunzătoare cotei sale de 1/5 părți.
În ședința publică din 19 decembrie 2012(f.20) verificând identitatea părților tribunalul a constatat că prima instanță a reținut eronat numele unei reclamante și a pârâtei, respectiv numele corecte ale acestora, potrivit actelor de identitate, sunt: reclamanta „P.” R. în loc de „P.” R. și pârâta B. „M.” în loc de B. „M.” .
Intimații Pavelan R., T. F. și C. T. s-au prezentat personal în instanță și au solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică(f.20), poziție menținută și prin răspunsurile la interogatoriu(f.26-35).
Intimata pârâtă B. M.,deși inițial a solicitat respingerea apelului(f.20), ulterior, în ședința publică din 13 februarie 2013(f.70),. a arătat că este de acord cu modificarea modalității de partaj în sensul că toate imobilele care i-au fost atribuite ei să fie atribuite reclamantului apelant C. D., fără sultă.
La data de 13.02.2013(f.142 dosar apel), reclamanta intimată P. R. a depus cererea intitulată „apel”, pe care instanța a calificat-o ca fiind „aderare la apelul” declarat de apelant, prin care a solicitat obligarea reclamantului C. D. la plata cheltuielilor efectuate de ea în fața instanței de fond, respectiv onorariu de expert achitat de intimată.
În ședința publică din data de 10 aprilie 2013, tribunalul a ridicat excepția tardivității formulării cererii de aderare de apel, excepție întemeiată, având în vedere data formulării acesteia, 13.02.2013 și dispozițiile art. 293 C.pr.civ., potrivit cărora cererea de aderare la apel se depune până cel târziu la prima zi de înfățișare, excepție întemeiată întrucât prima zi de înfățișare a fost la termenul de judecată din data de 09.01.2013(f.37), aderarea de apel fiind depusă cu mult după această dată.
Așa fiind aderarea la apel a intimatei P. R. va fi respinsă ca fiind tardiv formulată.
În apel, au fost administrate probe noi respectiv s-a luat interogatoriul intimaților Pavelan R., T. F. și B. M.(f.26-33) și s-au audiat doi martori, la propunerea apelantului(f.88-89 și f.90-92).
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, având în vedere și probatoriul administrat în apel tribunalul reține că, în speță, nu este dat niciunul din motivele care, potrivit art.28’97 C.pr.civ., determină desființarea sentinței( acțiunea fiind promovată anterior intrării în vigoare a Legii nr.202/2010, prin care termenul de desființare a fost înlocuit cu cel de anulare) și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Astfel, nu se poate reține că instanța de fond nu a stabilit corect cadrul procesual și că reclamantului i s-a încălcat dreptul la apărare cât timp rezultă clar că reclamanții sunt C. D., T. F. și Pavelan R. iar pârâți sunt B. M. și C. T.(erorile privind numele neavând vreo relevanță sub acest aspect).
Este adevărat că, inițial, toți reclamanții au avut același apărător ales, doamna avocat P. A., precum și poziții identice în întregime, însă în momentul în care poziția reclamantelor T. F. și Pavelan R. nu au mai coincis cu cea a reclamantului C. D., cele două reclamante au renunțat la avocatul comun și și-au ales un alt apărător, pe doamna avocat C. D.(f.199 dosar fond) iar reclamantul a continuat să fie asistat de doamna avocat P. A.(f.199 dosar fond).
Faptul că poziția reclamanților nu este identică întrutotul nu determină schimbarea calității acestora, calitatea de reclamant fiind dobândită prin formularea acțiunii de partaj.
Pe de altă parte într-o acțiune de partaj fiecare parte are dublă calitate, atât de reclamant cât și de pârât.
Faptul că, ulterior, în ședința publică din 3 mai 2011, reclamantul C. D. a renunțat la avocatul ales(f.214) și ulterior nu și-a ales alt avocat și nici nu a solicitat acordarea de ajutor public judiciar, nu reprezintă o încălcare a dreptului la apărare.
Nu se justifică nici cererea de refacere a expertizei tehnice topografice având în vedere considerentele ce urmează:
Chiar dacă au existat unele nereguli în ceea ce privește numirea expertului care va efectua expertiza dispusă în cauză, cât timp expertul P. V. a refuzat să efectueze expertiza și aceasta a fost efectuată de expertul S. C. și toate părțile au fost de acord ca expertiza să fie efectuată de acest expert, cât timp niciuna din părți nu a formulat obiecțiuni cu privire la expertul care a efectuat expertiza și nici nu au solicitat recuzarea acestuia, ci dimpotrivă în ședința publică din 19 ianuarie 2011(f.199), toate părțile, inclusiv reclamantul C. D., au solicitat revenirea cu adresă la expertul S. C. pentru a completa raportul de expertiză tehnic, valabilitate a raportului de expertiză se apreciază prin prisma dispozițiilor art. 208 C.pr.civ.,în care sunt prevăzute exigențele pentru efectuarea expertizei.
În speță, expertiza tehnică a fost întocmită după legarea citare a părților, expertul s-a deplasat la fața locului, a efectuat măsurători și a depus raportul de expertiză din care reiese că reclamantul apelant s-a opus efectuării de măsurători cu privire la terenul în privința căruia susține că a fost primit de zestre de la părinți.
Criticile apelantului nu sunt fondate nici în ceea ce privește soluția pronunțată de instanță asupra fondului.
Referitor la terenul din intravilan, care a fost inclus în masa succesorală a defuncților părinți, tribunalul reține că terenul care constituie proprietatea tabulară a apelantului nu a fost măsurat, cât timp din schița terenului partajat rezultă că expertul a măsurat terenul doar până la gardul de delimitează terenul proprietatea apelantului.
Apelantul, deși a susținut că a primit cu titlu de donație suprafața de 300 m.p.,,pe lângă suprafața de 900 m.p., obiect al contractului de vânzare-cumpărare, această susținere nu a fost probată.
Este real faptul că, la data căsătoriei părinții i-au dat de zestre(donație informală) suprafața de 300 m.p., pentru a-și construi casa de locuit dar ulterior, s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare, în care fost inclusă și suprafața de 300 m.p., în suprafața mai mare de 900 m.p. ce a constituit obiectul contractului de vânzare-cumpărare.
Aceasta reiese din schița de defalcare a terenului autorilor părților, încheiată anterior încheierii contractului de vânzare cumpărare, în care a fost măsurată și determinată suprafața de 900 m.p., în scopul vânzării(f.55 dosar apel), schiță în care apare clar materializată suprafața de 900 m.p..
Din răspunsurile la interogatoriu din apel(f.26-33 dosar apel), reiese că suprafața de 300 m.p. primită inițial de apelant este inclusă în interior conturului suprafeței de 900 m.p., prin actul încheiat de apelant cu părinți fiindu-i înstrăinată o suprafață mai mare decât cea dată inițial de zestre.
În apel, reclamantul C. D. susține că suprafața de 300 m.p. este situată limitrof gardului ce delimitează proprietatea lui de cea a părinților, în interiorul suprafeței menționată ca fiind a părinților săi, fiind o fâșie de teren situată dincolo lângă gard însă, din răspunsurile le interogatoriu, a reieșit că, doar după decesul părinților, apelantul a amenajat o cale de acces pe terenul ce a constituit grădina casei părintești, limitrof cu gardul ce delimitează proprietatea reclamantului de cea a părinților.
Faptul că expertul a concluzionat că terenul înscris în cartea funciară sub nr. top.81/1/b, 83/1/b, 84/1/b care, la decesul părinților constituia proprietatea tabulară a acestora, are o suprafață mai mare decât cea înscrisă în cartea funciară este corectă.
Prin contractul de vânzare cumpărare încheiat de apelant în timpul vieții părinților săi s-a determinat exact suprafața ce a fost vândută reclamantului, 900 m.p. și acest teren este împrejmuit de reclamantul apelant iar pe o parte din el se află edificată casa și anexele gospodărești ale apelantului.
Încă din anul 1971, cu ocazia identificării nr. top. top.81/1, 83/1, 84/1, în vederea partajării acestora între coproprietari, prin formare de 3 loturi, din care unul a revenit apoi părinților părților cel cu nr.top. 81/1/b, 83/1/b, 84/1//b(f.48 dosar apel) s-a constatat că suprafața reală a terenului este mai mare decât cea înscrisă în cartea funciară, de 6887 m.p., fiind de 7715 m.p. adică mai mare cu 1171 m.p., fiecare din cele trei loturi formate fiind mai mare decât suprafața înscrisă în c.f. (de 2296 m.p), cu aproximativ 390 m.p. și, până la pronunțarea sentinței de către prima instanță nu a fost dispusă majorarea suprafeței înscrisă în c.f. la suprafața reală. Expertul a concluzionat că, în prezent, suprafața reală a terenului ce a aparținut autorilor reclamanților este de 1753 m.p. mai mare decât cea înscrisă în c.f. (de 1396 m.p.), cu 357 m.p.( suprafață acre este mai mică decât cea reținută în anul 1971când măsurătorile s-au efectuat cu aparatură mai puțin performantă decât cea actuală).
Așa fiind, prin majorarea suprafeței înscrise în cartea funciară nu se aduce atingere dreptului de proprietate al apelantului asupra terenului dobândit prin cumpărare de la părinții săi și în mod corect a fost inclusă în masa succesorală suprafața de 1753 m.p. situată în intravilan și nu doar suprafața de 1396 m.p.
Pe de altă parte urmare faptului că pârâta B. M. a fost de acord ca lotul atribuit ei de, de 350 m.p. să-i fie atribuit apelantului, apelantului îi va reveni o suprafață mai mare decât cea de 300 m.p. revendicată prin motivele de apel.
Referitor la terenul din extravilan, în privința căruia s-a reținut că face parte din masa succesorală, apelantul susține că, în acest teren a fost inclus și terenul care a fost primit de el de zestre la data căsătoriei și care, potrivit înțelegerii dintre toți moștenitorii, nu trebuia inclus în masa succesorală așa cum nu s-au inclus în masa succesorală nici terenurile primite de zestre de ceilalți copii. Prin urmare arată că suprafața reală a terenului întabulat pe defuncta sa mamă doar suprafața de 20.398 m.p. se impune a fi partajată în prezentul cadru procesual întrucât suprafața de 7.600 m.p. a fost primit de el de zestre
Intimații nu neagă faptul că reclamantul a primit de zestre teren în extravilan în ridul „Dosul Proștinilor” dar susțin, pe de o parte, că suprafața acestuia este mai mică, de 23-25 ari potrivit intimatelor P. R. și B. M.( f.30, f.34 dosar apel), intimatul C. T. susținând și el că suprafața este mai mică, fără să poată preciza suprafața(f.241 dosar fond) iar intimata ar T. F., nu știe ce suprafață a primit de zestre apelantul( f.26 dosar apel) și, pe de altă parte, că amplasamentul terenului pe care apelantul l-a primit în timpul vieții mamei, nu este cel pretins de apelant.
În ce privește suprafața terenului pe care apelantul l-a primit de zestre acesta a depus la dosar adeverința eliberată potrivit înscrierilor din Registrul Agricol, din anul 2009(f.17 dosar apel), în care este înscrisă suprafața de 0,76 ha ‚în ridul Dosul Proștinilor.
Se reține de tribunal că, în ridul Dosul Proștinilor, apelantul deține o suprafață mult mai mare decât cea menționată în registrul agricol și adeverința eliberată în baza acestuia,întrucât apelantul a cumpărat în anii 2000 și 2001, suprafața de 1,05 ha(f.139-141 dosar fond) iar, în anul 2008 apelantul a solicitat Consiliului Local Josenii Bîrgăului să-i înscrie această suprafață în ridul Dosul Proștinilor(f.138 dosar fond).
Așa fiind, tribunalul nu poate reține cu certitudine că suprafața de 0,76 ha teren din ridul Dosul Proștinilor care figurează în Registrul agricol, în anul 2009, este cea primită de zestre sau cea cumpărată.
Înscrierea în registrul agricol fiind efectuată după decesul mamei(2005), nu se poate reține că aceasta este suprafața reală primită de zestre de apelant, anterior decesului mamei.
Pe de altă parte, și dacă s-ar reține că suprafața de 0,76 m.p. înscrisă în registrul agricol a fost primită de zestre de apelant, tribunalul nu poate reține cu certitudine că întreaga suprafață de teren înscrisă în registrul agricol în favoarea apelantului face parte din cea înscrisă în c.f. în favoarea mamei apelantului, întrucât înscrierea în registrul agricol are caracter declarativ, nefiind identificat terenul și cu date de carte funciară și registrul agricol nu are anexe privind schița terenului declarat de cel în favoarea căruia figurează înscris, fiind posibil ca terenul înscris în registrul agricol să nu fie cel înscris în c.f. în favoarea mamei apelantului.
Apelantul susține că terenul suprafața te de 7.600 m.p. face parte din cea totală înscrisă și în prezent în cartea funciară pe numele mamei lui, de 27.998 m.p. și prins scăderea suprafeței de 7.600 m.p., în prezenta pricină ar urma să fie partajată doar suprafața de 20.398 m.p. , din care lui să-i revină suprafața echivalentă cotei de 1/5 părți, adică 4.097 m.p.
Cumulând suprafața pe care apelantul pretinde că a primit-o de zestre cu cea pe care o solicită în prezenta cauză, terenul pe care reclamantul apelant l-ar avea în ridul Dosul Proștinilor, din averea mamei lui, ar avea suprafața totală de 11.697 m.p., din care 4.097 m.p. ar urma să se întabuleze pe apelant iar restul de 7.600 m.p. ar continua să rămână în continuare întabulat pe mama acestuia.
În speță, chiar dacă părțile au convenit ca terenurile, pe care fiecare le-a primit zestre în timpul vieții părinților lor, să nu facă obiectul dezbaterii succesorale în acțiunea obiect al prezentului dosar, se constată că în privința terenului din ridul Dosul Proștinilor, această înțelegere nu a fost aplicată întrucât în acest rid au primit zestre trei copii, respectiv apelantul, reclamanta T. F. și pârâtul C. T., aspect necontestat de apelant ci dimpotrivă susținut chiar de acesta prin notele scrise personal de el, aflate la fila 148 dosar fond și în sensul că și C. T. a primit teren zestre în ridul Dosul Proștinilor este și declarația martorului G. Lon(f.91 dosar apel) iar terenul primit de zestre de T. F. și C. T. s-a partajat prin sentința atacată.
Se notează că zestrea reprezintă o donație imperfectă între părinți și copii și cum, în speță, în timpul vieții proprietarului tabular nu s-a încheiat actul de donație în formă autentică, reglementarea situației juridice a terenului primit de zestre se face prin dezbaterea masei succesorale după părintele proprietar tabular și atribuirea prin partaj fiecărui copil a terenului primit de zestre.
Cum terenul primit de zestre de apelant este proprietatea tabulară a mamei apelantului, pentru ca apelantul să-și poată înscrie dreptul de proprietate în cartea funciară trebuie să solicite dezbaterea masei succesorale și cu privire la terenul primit de zestre.
Potrivit înscrierii din cartea funciară, terenul proprietatea tabulară a mamei reclamantului apelant din ridul Dosul Proștinilor are suprafața totală de 27.998 m.p. și instanța de fond a dispus partajarea cu privire la suprafața de 25.570 m.p., rămânând o suprafață de 2.428 m.p.(24,3 ari) nepartajată, care va fi reînscrisă în c.f. pe mama părților)f.136 dosar fond), și această suprafață reprezintă suprafața terenului primit de zestre de apelant în condițiile în care a acesta nu a dovedit că întinderea terenului primit anterior decesului mamei este de 7600 m.p. iar ceilalți frați au apreciat suprafața ca fiind de 23-25 ari.
Și dacă s-ar accepta că suprafața terenului primit de apelant anterior decesului este de 7600 m.p., așa cum acesta susține s-ar putea trage concluzia că, cel puțin o parte din terenul pe care apelantul l-a primit de zestre ar fi fost supus partajului dar se ne poate face abstracție că și terenul primit de zestre de C. teofil și de T. F. a fost partajat.
Pe de altă parte este posibil ca terenul primit de zestre de apelant să nu fi constituit în întregime proprietatea tabulară a mai sale și cum expertul nu a permis ca terenul primit de zestre să fie măsurat apelantul nu a dovedit că nu are în folosință cei 76 ari.
Dar, și dacă o parte din terenul primit de zestre de reclamantul apelant ar fi fost partajat prin sentința atacată, apelantul ar fi prejudiciat, în sensul că i-ar fi afectat dreptul de proprietate propriu, numai dacă suprafața atribuită lui prin partaj este mai mică decât cea pretinsă.
Or, având în vedere că, urmare a poziției intimatei B. M., exprimată în apel, modalitatea de partaj va fi schimbată de tribunal în sensul că apelantului i se va atribui, fără plata de sultă, și terenul atribuit de instanța de fond acestei intimate și drept urmare, din suprafața totală a terenului din ridul Dosul Proștinilor, apelantului îi va reveni și se va întabula asupra terenul în suprafață de 10.218 m.p.( două loturi de 5007 m.p. și cota de 214 m.p../535 m.p., respectiv 2/5 părți din lotul nr.7- drum comun- de 535 m.p.) .
Totodată el va continua să folosească și terenul înscris în c.f. și nepartajat, de 2.428 m.p.,
Astfel, din terenul proprietatea mamei, apelantului îi revine suprafața totală de 12.646 m.p., din care 10.218 m.p, vafi înscris în cartea funciară în favoarea apelantului și doar 2428 m.p. va rămâneneînscris, în timp ce apelantul susține că din terenul mamei din Dosul proștionilor lui îi revine suprafața totală mai mică, de doar 11.697 m.p. (7600 m.p. primit de zestre și 4097 în urma partajului), din care doar 4.097 m.p. ar urma să fi fost întabulată pe apelant iar restul de 7.600 m.p. ar fi continuat să rămână întabulată pe mama acestuia.
În consecință, din terenul proprietatea mamei sale, apelantului îi rămâne suprafața totală de 12.698 m.p., din care 10.218 m.p va fi înscris în cartea funciară în favoarea lui și doar 2428 m.p. va rămâneneînscris, astfel că, sub aspectul suprafeței ce revine apelantului prin partaj, situația apelantului este mult mai favorabilă decât cea solicitată de acesta prin apelul declarat, pe de o paret fiind o suprafață mai mare și, pe de altă parte se va întabula în cartea funciară cu o suprafață mai mare, fără să suporte cheltuieli pentru efectuare aexpertizei.
Susținerile apelantul sunt neîntemeiate și în ce privește amplasamentul terenului primit de el în timpul vieții mamei,
Referitor la amplasamentul terenului primit de zestre, apelantul susține că terenul pe care el l-a primit de zestre este cel pe care se află construcțiile(casa din câmp și grajdul) precum și terenul situat în jurul acestor construcții, în timp ce ceilalți frați susțin că terenul pe care reclamantul apelant l-a primit de zestre are alt amplasament și că terenul pretins de reclamant ca fiind al lui, anterior decesului mamei(proprietara tabulară) a fost folosit de mama lor.
Din probele administrate în apel(răspunsuri la interogatoriu, f.26-33 dosar apel și declarațiile de martori, f.88-89 și f.90-92 dosar apel), tribunalul reținând că, terenul pe care apelantul l-a primit de zestre nu are amplasamentul pretins de acesta.
Astfel, în timpul vieții mamei părților, aceasta a folosit casa din câmp și terenul situat în jurul ei(livada), martorii arătând că nu apelantul a plantat pomii ci că aceștia erau pe teren la decesul mamei. Aceeași martori au arătat că apelantul doar a ajutat-o la muncile câmpului, cei doi gospodărindu-se separat, mama apelantului locuind în câmp, la casa din Dosul Proștinilor pe timpul verii iar iarna locuia în casa proprie, unde locuia și Terofil, situată în vecini de casa apelantului.
Că apelantul nu a primit casa din câmp și terenul situat în jurul acesteia în timpul vieții mamei sale reiese și din faptul că, la decesul acesteia, apelantul nu era în posesia cheii casei din câmp, aceasta aflându-se la intimatul C. T. și doar după decesul mamei, apelantul a preluat cheile de la fratele său și nu a permis celorlalți frați să folosească terenul ce a aparținut mamei.
De altfel, cât timp chiar reclamantul a solicitat partajarea terenului din ridul Dosul Proștinilor, în condițiile în care el a arătat la fond că, în acest rid, pe lângă el au primit teren de zestre și intimații T. F. și C. T.(în privința căruia s-au înțeles să nu-l partajeze în prezentul dosar), implicit a recunoscut că o parte din teren a fost în folosința mamei până la deces.
Se reține că atât terenul primit în timpul vieții de T. F. cât și cel primit de C. T. a făcut obiectul partajului în prezenta pricină.
Deși tribunalul reține că terenul pe care apelantul l-a primit de la mamă în timpul vieții nu este cel reclamat de acesta, prin partajul dispus de instanța de fond terenul de sub construcții și cel situat în jurul acestora va reveni apelantului, la care se va adăuga terenul atribuit de prima instanță intimatei B. M. astfel că și în ce privește amplasamentul terenului ce revine apelantului, acesta nu este prejudiciat ci, dimpotrivă, pe lângă faptul că are o suprafață totală mai mare decât cea solicitată și amplasamentul este cel dorit de el.
Așadar și dacă a fost inclusă în suprafața totală partajată în prezentul dosar o parte din suprafața primită de zestre de către apelant în ridul Dosul Proștinilor, aceasta este în favoarea apelantului, întrucât apelantul va deveni proprietar tabular și asupra unei părți din terenul primit în timpul vieții mamei, în timp ce terenurile primite de zestre de ceilalți frați și nesolicitate a fi partajate în prezentul dosar au încă situația juridică nerezolvată.
Cum în apel, pârâta intimată B. M. a arătat că este de acord ca întregul teren care i-a fost atribuit ei, prin sentința instanței de fond, respectiv lotul nr.2, cât și cota parte atribuită ei din terenul ce constituie lotul nr.7(drumul din extravilan atribuit în indiviziune) să-i fie atribuit reclamantului apelant, fără să solicite sultă, tribunalul va ține seama de voința părților și drept urmare apelul va fi admis în parte, în limitele acordului exprimat de intimată și sentința atacată, va fi schimbată în parte, exclusiv pentru acest motiv și se va lua act de acest acord în sensul că se va atribui apelantului reclamant C. D. și lotul nr.2 iar lotul nr.7 se va atribui în indiviziune astfel: reclamanta T. F., în cotă de 1/5 părți, reclamanta P. R., în cotă de 1/5 părți, reclamantul C. D., în cotă de 2/5 părți și pârâtul C. T., în cotă de 1/5 părți.
Prin urmare, prin prezenta decizie se modifică și mențiunile privind viitorii proprietari menționați în tabelele de mișcare parcelară, respectiv în locul pârâtei B. M., notată de expert B. M., va figura C. D. și se va avea în vedere și numele corect de P. R., în loc de P. R..
Cererea apelantului de obligare a intimaților T. F. și P. R. și C. T., la plata cheltuielilor de judecată în apel, va fi respinsă ca neîntemeiată, în baza art.274 C.pr.civ., având în vedere că apelul a fost admis doar în parte și numai în limita acordului pârâtei intimate B. M., de la care apelantul nu a solicitat cheltuieli de judecată. În consecință, în privința intimaților T. F. și P. R. și C. T., sentința a fost menținută, astfel că aceștia nu au căzut în pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite, ca fiind fondat în parte, apelul declarat de reclamantul C. D., domiciliat în localitatea P. Bărgăului, . împotriva sentinței civile nr.9625/2012, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. _ (inițial nr._ ), schimbă în parte sentința atacată în sensul că:
- lotul nr.2 se atribuie reclamantului C. D.șilotul nr.7 se atribuie în indiviziune astfel: reclamanta T. F., în cotă de 1/5 părți, reclamanta P. R., în cotă de 1/5 părți, reclamantul C. D., în cotă de 2/5 părți și pârâtul C. T., în cotă de 1/5 părți.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Respinge ca fiind tardiv declarată aderarea la apel, formulată de intimata P. R., domiciliată în localitatea piatra Fântânele, nr.63, . Bistrița-Năsăud.
Respinge cererea apelantului de obligare a intimaților T. F. și P. R. și C. T. la plata cheltuielilor de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
B. R.-I. F. G.-C. G. N.
Redactat BRI/tehnoredactat BRI/12 iunie 2013/5 ex.
Judecător fond OG
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 8/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 1324/2013. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD → |
|---|
