Curatelă. Decizia nr. 121/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 121/2015 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 30-07-2015 în dosarul nr. 5598/190/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CVILĂ nr. 121/CC/A/2015
Ședința camerei de consiliu din data de 30 iulie 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: F. G. C., președinte secție
JUDECĂTOR: B. S. I.
GREFIER: V. V.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de reclamanta S. F. împotriva sentinței civile nr. 4711/2015 pronunțată de Judecătoria Bistrița la data de 17 iunie 2015 în dosarul nr._, având ca obiect curatelă.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apelanta S. F., care se legitimează cu C.I. . nr._ eliberată de Poliția Năsăud la data de 13.09.2012, domiciliată în Năsăud ._ și intimata L. I. - C., care se legitimează cu C.I. . nr._ emisă de Poliția C. la 18.07.2014, cu domiciliul în mun. C., ., ., etaj 3, ._.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apelanta S. F. susține apelul așa cum a fost formulat în scris, arată că locuiește cu chirie la adresa unde a fost citată, în Bistrița, ., .> Intimata L. I.-C. învederează instanței că locuiește cu bunica la adresa din Bistrița, dar și la cea din Năsăud în apartamentul proprietate personală a bunicii.
În baza art. 466 Cod procedură civilă raportat la art. 95 pct. 2 Cod procedură civilă, tribunalul constată că este competent să soluționeze prezentul apel.
Completul este constituit prin includerea ca membru 2 al completului de judecată a judecătorului aflat pe planificarea de permanență aferentă perioadei 27 – 31 iulie 2015.
Se constată că apelul este în termen legal declarat, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 29 alin. 1 lit. e din O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 238 Cod procedură civilă, tribunalul pune în discuție estimarea duratei necesare cercetării procesului.
Părțile arată că un termen este suficient, considerând că se poate soluționa apelul la acest termen de judecată.
Raportat la obiectul acțiunii, la probațiunea solicitată, la necesitatea judecării cererii în termen optim și previzibil, tribunalul estimează durata necesară cercetării procesului ca fiind de maxim 1 lună.
Referitor la proba testimonială solicitată în apel, apelanta arată că nu insistă în audierea martorilor propuși, doar dacă instanța o consideră a fi utilă soluționării apelului.
Intimata, cu privire la martori, arată că în principiu nu se opune audierii lor, dacă ar fi utilă cauzei.
Tribunalul, după deliberare, apreciază că nu este utilă cauzei cererea de audiere a celor doi martori.
Părțile declară că nu au alte cereri de formulat în cauză, solicită să se dispună dezbaterea apelului la acest termen de judecată.
Constatându-se că nu mai sunt alte cereri, tribunalul declară închisă faza cercetării procesului și stabilește termen pentru dezbaterea fondului apelului pentru acest termen de judecată. Având în vedere poziția părților, deschide dezbaterile asupra fondului apelului și dă cuvântul părților în susținere.
Apelanta S. F. solicită admiterea apelului, schimbarea hotărârii Judecătoriei Bistrița în sensul admiterii cererii așa cum a fost formulată în scris, fără cheltuieli de judecată.
Intimata L. I.-C. arată că este de acord cu admiterea apelului, cu schimbarea hotărârii pronunțată de prima instanță în sensul instituirii curatelei și a desemnării bunicii în calitate de curator, fără cheltuieli de judecată.
Constatând lămurite aspectele de fapt și de drept ale cauzei, tribunalul închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare, pronunțarea fiind astăzi la orele 14,00.
TRIBUNALUL
Deliberând constată,
Prin sentința civilă nr. 4711/2015 pronunțată de Judecătoria Bistrița la data de 17 iunie 2015 în dosarul nr._ s-a respins cererea formulată de reclamanta S. F. de instituire a curatelei pentru minora L. I. C..
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond, în baza probatoriului administrat, a reținut faptul că minora L. I. C. este fiica numitei S. M. A., în prezent decedată, și a numitului L. I..
Potrivit art. 178 din Codul civil, în afară de cazurile prevăzute de lege, instanța de tutelă poate institui curatela dacă din cauza bătrâneții, a bolii, a unei infirmități fizice, a dispariției, a lipsei îndelungate de la domiciliu sau din alte motive, o persoană, deși capabilă, nu poate, personal, să își administreze bunurile sau să își apere interesele în condiții corespunzătoare și, din motive temeinice, nu își poate numi un reprezentant sau un administrator, sau nu a lăsat un mandatar sau un administrator general.
Prin urmare, instituirea curatelei este o măsură de ocrotire a persoanei cu capacitate deplină de exercițiu, ori în cauză minora L. I. C., în vârstă de 14 ani, nu este o persoană cu capacitate deplină de exercițiu pentru a fi posibilă instituirea curatelei.
De altfel, art. 106 din Codul civil prevede faptul că ocrotirea minorului se realizează prin părinți, prin instituirea tutelei, prin darea în plasament sau, după caz, prin alte măsuri de protecție specială anume prevăzute, curatela fiind, potrivit alin. 2 al art. 106, o măsură de ocrotire a majorului.
Textul art. 150 din Codul civil, invocat alături de alte dispoziții legale, prevede într-adevăr posibilitatea instituirii curatelei speciale pentru minor, însă această curatelă se instituie atunci când s-a luat măsura de ocrotire prin instituirea tutelei, însă între tutore și minor există interese contrare sau dacă tutorele este împiedicat din cauza bolii sau din alte motive să îndeplinească un anumit act pentru minor.
Acest text legal este aplicabil, raportat la dispozițiile art. 502 din Codul civil, și în situația în care interesul contrar există între minor și părinte sau părintele este cel împiedicat să efectueze un anumit act pentru minor.
Pentru minora L. I. C. nu a fost instituită tutela și nici nu există interese contrare între aceasta și tatăl său, numitul L. I.. De asemenea, nu există nici un impediment în exercitarea autorității părintești de către numitul L. I., în calitatea sa de tată al minorei, ocrotirea minorilor realizându-se în primul rând prin părinții săi și doar în situații excepționale realizându-se prin tutelă și plasament.
În drept s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 106, art. 150, art. 178, art. 502 din Codul civil.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel reclamanta, solicitând admiterea apelului, schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii formulate, fără cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că soluția instanței de fond este greșită din mai multe motive. Astfel, instanța de fond reține că prevederile art. 178 din Codul civil nu sunt aplicabile. În opinia instanței, acest articol se aplică doar persoanelor majore, cu capacitate deplină de exercițiu, considerând că în cazul minorului ocrotirea acestuia se face prin părinți, prin instituirea tutelei, prin dare în plasament sau alte măsuri de protecție specială, printre care și curatela.
Contrar opiniei instanței de fond, practica judecătorească a stabilit că, prin similitudine, aceste dispoziții speciale se aplică și minorilor, inclusiv practica instanțelor din județul Bistrița-Năsăud (Judecătoria Năsăud, înch. civ. nr. 1290 din 7 iunie 2012).
Nu se poate ca o situație în care minorul este prejudiciat în mod evident așa cum este cazul în speță când acesta este lipsit de orice mijloace materiale care să-i asigure traiul de zi cu zi și trăiește împreună cu bunica maternă, din pensia acesteia să nu-și găsească soluție făcând aplicarea rigidă a legii și cu negarea principiului primordial al interesului minorului.
Se apreciază de către instanța de fond că textul art. 150 din Codul civil nu este aplicabil, deoarece între minoră și tatăl său nu există interese contrare și nici nu a fost instituită tutela minorei.
Între minoră și tatăl său există interese contrare și instituirea tutelei a fost respinsă la fond de către instanța de judecată în dosarul nr._ (soluția instanței nu este încă motivată).
Existând un testament prin care se desemnează tutorele, sunt aplicabile prevederile art. 150 alin. 2 din noul cod civil din materia tutelei, întrucât în momentul de față tutorele desemnat este împiedicat să îndeplinească un anumit act în numele minorului pe care îl reprezintă sau ale cărui acte le încuviințează.
Astfel, în cauză se impune numirea unui curator special pentru a exercita drepturile și îndatoririle cu privire la bunurile copilului.
Referitor la contrarietatea de interese s-a arătat că tatăl minorei nu a plătit niciodată pensia de întreținere pentru că nu lucrează, bunica maternă fiind cea care trimitea bani fiicei sale pentru a o ajuta cu copiii sau îi plătea facturile, întrucât nu le ajungeau banii proveniți dintr-un singur salariu de cadru didactic.
Tatăl minorei este alcoolic de foarte mulți ani și mereu a avut un comportament agresiv și violent. Astfel, după divorțul de mama minorei, tatăl acesteia spărgea noaptea cauciucurile mașinii mamei minorei ori de câte ori aceasta dorea să vină la Bistrița cu minora. Înainte de a avea mașină, într-o noapte, aflând că fosta soție urmează să meargă la Bistrița cu minora, a pus superglue în butucul de la ușă. Într-o altă noapte a pus o scobitoare la sonerie pentru ca aceasta să sune încontinuu. La sfârșitul anului 2009 a trimis mesaje de amenințare și injurii pe telefonul mamei minorei, motiv pentru care a fost amendat de poliție cu 500 lei.
Acestea de mai sus sunt doar câteva dintre "manifestările" unui tată. Ca urmare a tuturor acestor lucruri, minora s-a îmbolnăvit de ..
În ultima vreme tatăl nu a luat deloc legătura cu minora, iar mai demult, când o suna pe aceasta, totdeauna beat fiind, nu-l interesau amănunte despre aceasta, ci doar să profereze injurii la adresa fostei soții și a rudelor acesteia. Minora nu-și aduce aminte ca tatăl ei să fi participat la vreo zi de naștere a ei.
De la moartea mamei minorei, fostul soț s-a mutat împreună cu concubina sa în apartamentul care a fost bun propriu al mamei minorei, unde mai locuiește și fratele minorei care nu lucrează nici el. Ca urmare, este evident faptul că minora este doar o sursă de bani pentru tatăl acesteia în condițiile în care ar putea obține pensia de urmaș și alocația acesteia.
Minora urmează școala la Bistrița și dorește să facă liceul de arte de aici, iar tatăl său locuiește în C.. Așadar, interesul superior al minorei presupune ca aceasta să locuiască împreună cu reclamanta și să-și încaseze banii cuveniți la Bistrița.
În ceea ce privește exercitarea autorității părintești de către tatăl minorei, acesta nu mai avea dreptul să exercite o asemenea autoritate părintească, deoarece prin sentința de divorț, respectiv sentința civilă nr._/2009 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/212/2009, mama minorei a fost singura care a avut dreptul de a exercita autoritatea părintească și ea și-a exprimat în mod clar dorința ca apelanta să fie tutorele minorei, astfel încât tatăl acesteia să nu o mai poată face să sufere.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 466 și următoarele din noul Cod de procedură civilă.
Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 29 alin. 1 lit. e din OUG nr. 80/2013.
Intimata, legal citată, a fost de acord cu admiterea apelului, fără a depune apărări scrise la dosar.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel formulate, tribunalul reține că apelul declarat nu este fondat, hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică, pentru argumentele care urmează a fi relevate.
Curatela constituie un mijloc de ocrotire a persoanei fizice care se află în anumite situații speciale din cauza cărora nu își poate apăra interesele.
Potrivit art. 109 C.civ., ea se instituie în cazurile și condițiile prevăzute de lege, adică în situațiile expres enunțate de art. 150, art. 119 alin. 6, art. 142 alin. 2, art. 157 alin. 3, art. 159, art. 160 alin. 2, art. 167 (în privința persoanei minore) și art. 178 C.civ. (în privința persoanei majore).
Conform art. 106 alin. (2) C.civ., curatela este o măsură de ocrotire a persoanei majore. Una din condițiile cerute pentru instituirea curatelei, rezultată din explicit din textul art. 178 lit. a) și b) C.civ. și indirect din textul art. 178 lit. c) și d) C.civ. este aceea ca persoana în privința căreia se solicită instituirea curatelei să fie o persoană capabilă.
Așadar, dispozițiile art. 178 C.civ. nu pot fi aplicate în privința persoanei minore.
Cât timp norma prevede expres ca și condiție cerința ca persoana pentru care se instituie curatela să fie capabilă, adică să aibă deplină capacitate de exercițiu, tribunalul nu poate aplica această prevedere legală și persoanei minore, prin similitudine, deoarece ar însemna să nesocotească o dispoziție legală strict și limitativ aplicabilă unor anumite situații, inexistente în prezenta cauză.
Curatela nu se poate institui ca măsură de ocrotire a minorului, decât în situațiile expres și limitativ prevăzute de art. 150, art. 119 alin. 6, art. 142 alin. 2, art. 157 alin. 3, art. 159, art. 160 alin. 2, art. 167 C.civ. și anume: art. 150 - contrarietatea de interese dintre tutore și minor, altele decât cele ce implică înlocuirea tutorelui; împiedicarea vremelnică a tutorelui de a îndeplini una numit act; în procedura; art. 119 alin. 6 – în procedura de numire a tutorelui, până la începerea exercitării tutelei, dacă interesele minorului reclamă măsuri provizorii; art. 142 alin. 2 – în cazul administrării bunurilor dobândite de minor cu titlu gratuit, dacă testatorul sau donatorul nu a stipulat că acestea să fie administrate de tutore; art. 157 alin. 3 – în cazul morții tutorelui, dacă moștenitorii acestuia sunt minori; art. 159 – după moartea sau îndepărtarea tutorelui, până la preluarea funcției de către noul tutore; art. 160 alin. 2 – în cazul morții tutorelui, dacă nu există moștenitori ori aceștia sunt în imposibilitate de a acționa; art. 167 – în caz de nevoie și până la soluționarea cererii de punere sub interdicție judecătorească a minorului.
Nu există niciuna din situațiile enunțate care ar justifica desemnarea unui curator.
În cauză minora nu are desemnat tutore, astfel încât problema contrarietății de interese nu se poate pune, cât timp textul art. 150 C.civ. prevede contrarietate de interese între minoră și persoana desemnată tutore.
Totodată, aspectele invocate privitoare la dezinteresul părintelui față de minoră, la comportamentul violent, agresiv al tatălui, la consumul de alcool nu justifică reținerea contrarietății de interese dintre minoră și tată, pentru a fi incidente prevederile art. 502 raportat la art. 150 C.civ., ci, dacă sunt dovedite, pot constitui argumente pentru luarea altei măsuri față de tată. Este considerentul pentru care cererea de audiere a martorilor indicați în apel a fost apreciată ca nefiind utilă cauzei.
Dispozițiile art. 150 alin. 2 C.civ. invocate în apel nu pot fi aplicate, cât timp minora nu are desemnat tutore. Este adevărat că există un testament prin care mama minorei o desemnează pe apelantă ca tutore, însă numirea tutorelui este de competența instanței de tutelă.
Cât timp apelanta nu a fost desemnată de instanță drept tutore al minorei, prevederile art. 150 alin. 2 C.civ. nu pot fi aplicate.
Așa cum corect a reținut instanța de fond, ocrotirea minorilor se realizează în primul rând prin părinți. Este adevărat că prin hotărârea de divorț minora a fost încredințată mamei defuncte spre creștere și educare, însă contrar celor susținute în apel, prin această încredințare tatăl nu a pierdut autoritatea părintească.
Este adevărat că în prezent, așa cum se relevă în apel, minora este lipsită de dreptul său la pensia de urmaș și la alocația de stat, însă pentru obținerea acestor drepturi soluția nu este aceea a instituirii curatelei.
În baza considerentelor relevate și a textelor legale indicate, reținând că măsura de ocrotire temporară a curatelei poate fi dispusă în cazul minorilor numai în situațiile expres și limitativ prevăzute de art. 150 C.civ., situații care nu se regăsesc în prezenta cauză, tribunalul făcând aplicarea art. 480 C.proc.civ. va respinge ca nefondat apelul declarat.
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta S. F. CNP_, domiciliată în Năsăud .. 1, ., județul Bistrița-Năsăud, citată și la adresa de reședință procesual aleasă din Bistrița, ., ., județul Bistrița-Năsăud împotriva sentinței civile nr. 711/2015 pronunțată de Judecătoria Bistrița la data de 17 iunie 2015 în dosarul nr._, pe care o menține ca legală și temeinică.
Fără cheltuieli de judecată.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 30 iulie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
F. G. C. B. S. I. V. V.
red. F.G.C./dact. F.G.C./4 exemplare
31.07.2015
| ← Reexaminare taxe de timbru. Încheierea nr. 94/2015. Tribunalul... | Pensie întreţinere. Decizia nr. 163/2015. Tribunalul BISTRIŢA... → |
|---|
