Fond funciar. Decizia nr. 90/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD

Comentarii

0

Decizia nr. 90/2015 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 2001/186/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 90/A/2015

Ședința publică din data de 17 iunie 2015

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE: G.-C. F., președinte secție

JUDECĂTOR: R.-I. B.

GREFIER: M.-M. E.

S-a luat în examinare apelul civil declarat de reclamantul P. C. Chiuza, împotriva sentinței civile nr. 1883/2014, pronunțată de Judecătoria Beclean în dosar nr._, având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal efectuat în ședința publică se prezintă pentru reclamantul-apelant, avocat B. T. I. în substituirea avocatului T. T., pârâtul-intimat F. F., asistat de avocat H. L., având împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsă fiind intimatele C. județeană Bistrița-Năsăud Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor și C. locală Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Chiuza.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că la data de 08.06.2015 apelantul a depus la dosar note scrise.

Reprezentantul reclamantului-apelant, avocat B. T. I., depune la dosar, în original, note scrise precum și un arbore genealogic, neavând alte cereri de formulat.

Reprezentantul pârâtului-intimat, avocat H. L., depune la dosar împuternicire avocațială, un arbore genealogic, precum și dovada cheltuielilor de judecată în apel. Învederează instanței împrejurarea că arborele genealogic depus la dosar de către reprezentantul apelantului este în mică parte incorect în sensul că se indică un al 4-lea moștenitor după F. A. și G., respectiv F. P., în realitate numele corect al acesteia este F. F.. De asemenea, mai arată că terenul din Mocod nu face obiectul pretențiilor formulate și nu este înscris în registrul agricol.

Constatând că nu sunt cereri de formulat, tribunalul declară încheiată faza cercetării apelului.

Reprezentantul reclamantului-apelant și cel al pârâtului-intimat arată că sunt de acord cu dezbaterea fondului cauzei la acest termen de judecată.

Tribunalul, având în vedere acordul privind dezbaterea fondului apelului la acest termen de judecată, deschide dezbaterile asupra fondului procesului dând cuvântul reprezentanților părților în susținere.

Reprezentantul reclamantului-apelant, avocat B. T. I. solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, a se constata nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._ din 07.09.2007 emis pe numele pârâtului F. F. M., cu obligarea pârâtului F. F. M. la plata cheltuielilor de judecată.

Reprezentantul pârâtului-intimat, avocat H. L., solicită respingerea apelului ca nefondat și neîntemeiat, menținerea ca fiind legală și temeinică hotărârea atacată, cu cheltuieli de judecată în sarcina apelantului.

Constatând lămurite aspectele de fapt și temeiurile de drept, tribunalul închide dezbaterile, pronunțarea hotărârii judecătorești urmând a avea loc azi, orele 14,00.

TRIBUNALUL

deliberând, constată:

Prin sentința civilă nr. 1883/2014, pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul nr._, prima instanță:

- a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului P. comunei Chiuza;

- a respins ca nefondată acțiunea formulată de către reclamantul P. comunei Chiuza, în contradictoriu cu pârâții F. F., C. locală Chiuza pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. Județeană Bistrița-Năsăud pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/2007;

- a respins cererile privind cheltuielile de judecată:

- a respins cererea privind aplicarea unei amenzi judiciare reclamantului.

Pentru a pronunța această hotărâre judecătoria a reținut că:

Prin cererea înregistrată sub numărul_ petentul P. comunei Chiuza a solicitat în contradictoriu cu intimații F. F., C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Chiuza și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Bistrița-Năsăud, să se constate nulitatea absolută de Titlului de proprietate nr._ din data de 07.09.2007 emis pe numele pârâtului F. F., cu cheltuieli de judecată în cazul opunerii admiterii acțiunii.

În fapt, petentul a arătat că în baza Legii nr. 247/2005 pârâtul F. F. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, înregistrată sub nr. 130/22.11.2005 și i-a fost eliberat titlul de proprietate contestat, pe care îl consideră nelegal pentru următoarele motive:

Defunctul F. A., după care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate a decedat la data de 26.10.1957, astfel cu reiese din dovada nr. 225/25.11.2013.

Din adresa nr. 1672/02.12.2013 emisă de Primăria Chiuza, reiese că Gospodăriile Agricole de Producție, transformate ulterior în CAP-uri, s-au înființat doar în perioada 1960-1962, astfel că defunctul F. A. nu avea posibilitatea de a introduce terenul în CAP, întrucât la înființarea acestuia el era decedat.

Arată că terenul înscris în titlul de proprietate este atribuit din rezerva comisiei locale, și nu a aparținut niciodată pârâtului F. F..

În drept, petentul a invocat dispozițiile art.III alin. 1 lit. a și alin. 2 din Legea nr. 169/1997.

Au fost anexate cererii, în copie, cererea de reconstituire formulată de pârâtul F. F. și înregistrată sub nr. 130/22.11.2005, tabel cuprinzând moștenitorii cooperatorilor decedați care solicită stabilirea dreptului de proprietate, adeverința nr. 1672/02.12.2013 emisă de Primăria comunei Chiuza, Act de moștenire nr. 32/1957 a defunctului F. A., dovada de înregistrare în registrele de stare civilă ale Primăriei Chiuza a actului de deces al defunctului F. A., acte de stare civilă (filele.4- 9).

În probațiune, petentul a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului și probatoriu testimonial.

Prin întâmpinare, pârâtul F. F. a solicitat, în principal, anularea cererii în cadrul procedurii de verificare în temeiul dispozițiile art. 200 alin. 3-3, coroborat cu art. 194-195, 149-150 NCPC, respingerea acțiunii civile ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, iar pe fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii ca nelegală și netemeinică. Cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat costuri de deplasare, precum și obligarea reclamantului la plata unei amenzi judiciare în cuantumul maxim prevăzut de lege, pentru introducerea cu rea credință a un ei acțiuni.

În considerente, arată că pe calea prealabilă, în temeiul prevederilor art. 200 alin. 2-3, coroborare cu art. 194-195, 149-150 NCPC,actele reclamantului dovedesc lipsuri esențiale privind mențiuni care sunt obligatorii în cererea introductivă, respectiv sediul și datele de identificare ale reclamantului, precum și CNP al pârâtului de rândul 1, datele de identificare obligatorii pentru pârâtele de rând 2-3, actele depuse sunt simple copii, lipsind mențiunea certificării lor. Solicită să se constate neregularitatea acțiunii introductive și să dispună anularea cererii în temeiul art. 200 alin. 3 NCPC.

Cu privire la pretențiile formulate prin acțiune, arată că înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale active a Primarului comunei Chiuza în promovarea prezentei acțiuni, prin prisma prevederilor art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, modificată prin Titlul V al Legea nr. 247/2005. În demersul inițiat de reclamant, lipsește justificarea interesului legitim care să atragă calitatea procesuală activă în cererea de constatare a nulității absolute a titlului de proprietate. Aceasta cu atât mai mult, cu cât, analizarea cererii de reconstituire a terenului cuprins în T.P. nr._/2007 a fost realizată sub aspectul dovedirii condițiilor esențiale pentru reconstituirea dreptului de proprietate, cum ar fi: îndeplinirea calității de persoană îndreptățită la reconstituire ( fie direct, fie în calitate de moștenitor al fostului proprietar tabular); dovedirea dreptului de proprietate asupra terenului revendicate și dovedirea trecerii terenului revendicat în proprietatea statului în baza legilor sau actelor emise până la 01.01.1990. Ori, în momentul în care comisia locală a propus validarea cererii formulate de către el, comisiei județene – P., ca și conducător al comisiei locale de fond funciar a fost în deplină cunoștință a legalității și temeiului cererii de reconstituire formulată după defunctul F. A..

Pe fond, acțiunea este nelegală și neîntemeiată și se fundamentează pe înscrisuri emanate de la chiar reclamant sau de la instituția pe care acesta o conduce. Terenul revendicat prin cererea nr. 130/22.11.2005 depusă la Primăria comunei Chiuza, a aparținut cu titlu de drept tabular, bunicul sau, F. A., dovada calității de moștenitor legal și deci, de persoană îndreptățită, s-a făcut cu C.M. nr. 240/1980.

Până în momentul intrării in vigoare a legii fondului funciar, anterior anului 1991, terenul revendicat a fost atribuit unor membrii cooperatori sau altor persoane, pentru construcția de case și anexe gospodărești, astfel încât nu se mai afla la dispoziția comisiei locale de fond funciar, în favoarea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea fostului proprietar. În temeiul art. 23 alin. 2-3 din Legea nr. 169/1997, comisia locală a procedat în mod corect la atribuirea unui alt amplasament, cel înscris în TP nr._/2007.

În ceea ce privește documentul invocat și depus în probațiune de către petent, adeverința nr. 1672/02.12.2013 emisă de Primăria Chiuza, înțelege să conteste atât legalitatea cât și temeinicia acestui act și să aprecieze că acest înscris a fost preconstituit pro causa de reclamant, pentru a-i servi strict în acest litigiu.

Susține nelegalitatea și netemeinicia acțiunii introductive și prin prisma constatării dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului înscris în Titlul de Proprietate nr._/2007, cu titlu de putere de lucru judecat, în temeiul dispozițiilor Sentinței civile nr. 1401/2010 a Judecătoriei Beclean, rămasă definitivă.

În drept pârâtul invocă art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997, art. III alin. 1, lit. a, pct. (i), art. 23 alin. 2-3 din Legea nr. 167/1997, art. 8,11, alin. 1,2, art. 13 din Legea nr. 18/1991, art. 205 și urm. NCPC.

În dovedire au fost depuse în copie xerox: extras CF 3 Piatra, C.M. nr. 240/1980, Încheierea CF nr. 210/02.06.1980, Sentința civilă nr. 1401/2010 a Judecătoriei Beclean, rămasă definitivă și irevocabilă, raport de expertiză tehnică judiciară întocmit în dosarul nr._ al Judecătoriei Beclean.

C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Chiuza a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată de către reclamant.

În motivare arată că, pârâtul F. F. a formulat cerere în baza Legii nr. 247/2005, cerere care a fost înregistrată sub nr. 130 din 22.11.2005, solicitând terenul care a aparținut defunctului F. A. (bunicul său) și i-a fost eliberat T.P. nr._/07.09.2007. Arată că acest titlu este nelegal, fiind emis fără respectarea prevederilor legale.

Defunctul F. A., după care s-a solicitat reconstituirea, a decedat la data de 26.10.1957, iar Gospodăriile Agricole de Producție, transformate ulterior în CAP, s- au înființat în perioada 1960-1962, iar acesta nu avea posibilitatea fizică de a introduce terenul în CAP, întrucât la înființarea acestuia era decedat.

Potrivit dispozițiilor legilor funciare, doar persoanele care au adus pământ în CAP pot beneficia de prevederile acestei legi. Lipsa îndeplinirii acestei condiții este sancționată cu nulitatea absolută.

Menționează că terenul înscris în titlu de proprietate este atribuit din rezerva comisiei locale Chiuza și astfel nu a aparținut niciodată antecesorului pârâtului F. F..

În drept invocă dispozițiile art. 205 NCPC.

În probațiune, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.

Răspunzând întâmpinării pârâtului F. F., reclamantul P. comunei Chiuza a arătat că acesta nu poate solicita anularea cererii în procedura prealabilă de verificare și regularizare a cererii o efectuează instanța în termenul prevăzut de art. 200 NCPC.

În ce privește excepția lipsei calității procesuale active, arată că pârâtul se află într-o eroare gramaticală care vizează utilizarea pronumelui relativ „care” în situația în care este sau nu precedat de virgulă.

Din ortografia frazei „având în vedere că după pronumele relativ „care” nu există virgulă, reiese în mod evident că acesta face referire la ultima categorie din cele enumerate, respectiv se referă la „alte persoane” – doar ele trebuie să justifice un interes juridic. În această situație, celelalte trei instituții menționate (Primar, Prefect ANRP) nu trebuie să justifice interesul juridic.

Cu privire la interesul reclamantului în promovarea prezentei acțiuni, arată că îndeplinirea demersurilor anterioare emiterii titlului de proprietate nu împiedică constatarea nulității absolute întemeiate pe prevederile art. III din Legea nr. 169/1997 care vizează exact situația în care, chiar dacă s-a urmat procedura prevăzută de legea fondului funciar, s-au emis titluri de proprietate lovite de nulitate.

Contrar celor susținute de către pârât, acțiunea se întemeiază pe dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997, împrejurare care îi conferă calitatea procesuală expresă în anularea actelor de reconstituire emise cu încălcarea legii.

În ce privește excepția autorității lucrului judecat întemeiată pe Sentința civilă nr. 1401/2010 a Judecătoriei Beclean, arată că, raportat la obiectul prezentei cauzei (anulare TP) față de cel din dosarul_ ( revendicare și întabulre) complet diferite, părțile diferite din cele două cauze, temeiul juridic diferit, astfel încât nu este vorba de autoritate de lucru judecat.

În ce privește fondul cauzei, arată că terenul în litigiu a fost introdus în CAP de către alte persoane, nu de către defunctul F. A. care a decedat cu câțiva ani înaintea cooperativizării.

Arată că pârâtul a contestat adeverința nr. 1672/2013 emisă de Primăria comunei Chiuza, atitudine nepotrivită, în condițiile în care, nefiind declarată falsă, ea își produce efectele juridice, iar pe de altă parte, pârâtul are posibilitatea de a depune la dosar certificatul de deces al defunctului F. A., precum și orice alte acte care să dovedească contrariul.

Mai arată că pârâtul consideră că în speță sunt incidente prevederile art. III al. 2/2 din Legea nr.169/1997, text de lege care se referă la amplasamentul terenului, iar el nu contestă amplasamentul, ci reconstituirea însăși, indiferent de locul situării terenului.

Legal citată, pârâta C. Județeană Bistrița-Năsăud nu și-a desemnat reprezentant în instanță și nu a formulat apărări în scris.

În cauză au fost administrate probele: înscrisuri, interogatoriul pârâtului și interogatoriul reclamantului.

Analizând materialul probator administrat în cauză, Judecătoria Beclean a reținut următoarele:

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active invocată de reclamant prin întâmpinare, instanța văzând motivele de nulitate de care se prevalează P. comunei Chiuza prin cererea introductivă precum și prevederile art.III alin.2 din Legea 169/1997, a constatat că acesta are calitate procesuală activă pentru promovarea acțiunii, sens în care a respins excepția sus menționată.

Pe fondul cauzei, a constatat, din probele administrate, că pârâtul F. F., în calitate de moștenitor ( nepot de fiu ) al defunctului F. A. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după acesta, în baza Legii nr.247/2005, cerere înregistrată la C. locală de stabilire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor Chiuza sub nr. 130/22.11.2005. Prin această cerere pârâtul a solicitat completarea reconstituirii cu suprafața de 5.000 mp pentru terenurile înscrise în CF 3 Piatra nr. topo 11,12,13.

De menționat că defunctul F. A. a avut trei copii, F. T. ( tatăl pârâtului F. F.), F. P., precum și o fiică, toți decedați la data dezbaterii succesiunii astfel că, potrivit Certificatului de moștenitor nr.240/1980, moștenitorii defunctului F. A. sunt nepoții de fii: Dănoaie F. A., F. T. și F. F.-M..

Conform înscrierilor din CF 3 Piatra de sub B6, în anul 1903 terenurile menționate cu nr. topo 11, 12 și 13 figurează a fi proprietatea defunctului F. A.. În baza certificatului de moștenitor menționat, a constatat că, imobilul de sub A+3 cu nr. topo 13, casă și teren în suprafață de 381 mp se transcrie în CF 600 Piatra în favoarea moștenitorilor precum și a CAP Chiuza ( cota de 131/381 din teren), iar imobilul de sub A+1 și 2 cu nr. topo 11,12, teren în suprafață de 1446 mp respectiv 6143 mp constituie proprietatea Cooperativei agricole de producție cu titlu de cooperativizare în baza art. 5 din Statutul CAP conform adeverinței nr. 428 din 26 mai 1980 dată de CAP Chiuza (înscriere de la B17).

Prin urmare, a reținut că, rezultă fără echivoc că terenul în suprafață de 7589 mp proprietatea defunctului F. A. a fost preluat de CAP ca urmare a colectivizării.

Este adevărat că la data înființării CAP 1960-1962, așa cum rezultă din adeverința Primăriei Chiuza, defunctul F. A. era decedat (+ 26.10.1957) și că terenul a fost predat efectiv la CAP de către unul dintre fiii acestuia, respectiv F. T. care figurează ca și membru cooperator, însă această împrejurare nu îl face pe acesta din urmă proprietar în condițiile în care înscrierile din registrul agricol au doar caracter declarativ. Iar faptul că, la data preluării efective de către CAP a terenurilor aparținând defunctului F. A. nu era încă dezbătută succesiunea după acesta, nu-i împiedică pe moștenitorii proprietarului tabular să fie îndreptățiți să solicite reconstituirea dreptului de proprietate aparținând acestuia.

S-a arătat că, nu vor fi primite susținerile reclamantului în sensul că defunctul F. A. nu are calitatea de fost proprietar întrucât nu el a adus terenul în CAP, calitatea acestuia de proprietar fiind de necontestat dată fiind înscrierea din CF nr. 3 Piatra. Conform art. 11 din L 18/1991, suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori.

De altfel, pârâtul F. F.-M. a solicitat inițial reconstituirea dreptului de proprietate după defunctul F. A., pe vechiul amplasament pentru terenul în suprafață de 2184 mp pentru care i s-a eliberat TP_/1997, titlu care nu este contestat și care a fost înscris în CF 3 Piatra sub B 18,19,20 și 21. Restul suprafeței de teren înscrisă în CF 3 Piatra cu nr. topo 11 în suprafață de 1447 mp și cu nr. topo 12/1/2/2/2 în suprafață de 3512 mp a fost atribuit unor foști membrii CAP în vederea construirii de case, așa cum rezultă și din răspunsul reclamantului la întrebarea 5 din interogatoriu.

Astfel că, nefiind liber vechiul amplasament al terenului la care era îndreptățit pârâtul în calitate de moștenitor al proprietarului tabular, în mod corect au procedat Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, în baza art. 23 din Legea nr. 169/1997 la compensarea cu o suprafață de teren echivalentă în extravilan, fiind eliberat în mod legal TP nr._/07.09.2007

În drept, s-a reținut că potrivit art. III din L 169/1997, sunt lovite de nulitate absolută, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi: a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: (i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri; (ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop; (iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate; (iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor; (v) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991; (vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri. b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor; c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art. 23 din lege; d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal; e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20, în localitățile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege; f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20 și în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptățite de lege;g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condițiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului; h) actele de vânzare-cumpărare privind construcțiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creșe, grădinițe, cantine, cămine culturale, sedii și altele asemenea - ce au aparținut cooperativelor agricole de producție, cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege.

Având în vedere situația de fapt prezentată și dispozițiile legale pertinente, instanța a reținut că nu a fost dovedită în cauză incidența vreunuia dintre motivele apte să atragă nulitatea titlului atacat. Dreptul de proprietate al antecesorului pârâtului F. F. este pe deplin dovedit, precum și împrejurarea că terenul a fost predat la CAP și ulterior suprafața de 5000 mp a fost atribuită de cooperativă unor membri cooperatori în vederea construirii de locuințe, astfel încât se apreciază prin prisma motivelor de nulitate invocate, că titlul de proprietate atacat a fost emis în mod legal, acțiunea petentului urmând va fi respinsă ca nefondată.

Având în vedere soluția de respingere a acțiunii va fi respinsă și cererea petentului privind obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

Văzând și dispozițiile art. 452 Cod procedură civilă, instanța urmează a constata că nu s-a făcut dovada cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză, de către pârâtul F. F., sens în care va respinge acest capăt de cerere.

Urmează a respinge ca nedovedit și capătul de cerere privind obligarea reclamantului la plata unei amenzi judiciare pentru introducerea cu rea credință a acțiunii.

Împotriva sentinței expuse, în termen, a declarat apel P. comunei Chiuza, care a solicitat, schimbarea în tot a hotărârii apelate în sensul de a se admite acțiunea așa cum a fost formulată și, pe cale de consecință, de a se constata nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._ din 07.09.2007, emis pe numele pârâtului de rând 1, F. Fluviu -M. întrucât este nelegal și obligarea pârâtului F. F. M. la plata cheltuielilor de judecată.

Apelantul susține că pârâtul de rând 1 F. F. M. a formulat o cerere la Legea nr.247/2005, înregistrată la Primăria C. Chiuza sub nr. 130 din 22.11.2005.

Prin cererea menționată, acest pârât a solicitat terenurile care au aparținut bunicului său, defunctul F. A..

În temeiul cererii formulate, pârâtului de rând 1 F. F. M. i s-a eliberat titlul de proprietate a cărui nulitate absolută a solicitat să fie constatată, din întregul probatoriu administrat în cauză rezultând fără echivoc faptul că titlul de proprietate contestat este unul emis în condiții nelegale, impunându-se constatarea nulității absolute a acestuia de către instanță.

Instanța de fond deși a primit apărările reclamantului conform cărora cooperativele agricole de producție s-au înființat doar în perioada anilor 1960-1962 iar defunctul F. A. (bunicul pârâtului de rând 1 F. F. M.), persoana după care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate a decedat la data de 26.10.1957, în mod greșit a reținut faptul că terenul a fost predat efectiv la CAP de către unul dintre fiii acestuia, respectiv F. T.. Numitul F. T. (fratele pârâtului de rând 1 F. F. M.) nu a fost fiul defunctului F. A., ci nepotul de fiu al acestuia.

O altă critică se referă la faptul că, în mod greșit instanța de fond a reținut că pârâtul de rând 1 F. F. M. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pentru terenul în suprafață de 2.184 mp, după defunctul F. A., deoarece pârâtul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament pentru terenul în suprafață de 2.184 mp, după defunctul F. P., pentru care i s-a eliberat Titlul de proprietate nr._/1997.

Tot în mod greșit instanța de fond a reținut faptul că respectivul Titlu de proprietate nr._/1997, emis pe numele pârâtului de rând 1 F. F.-M. pentru suprafața de 2.184 mp nu este contestat în condițiile în care respectivul titlu de proprietate a fost anulat, așa cum rezultă din decizia civilă nr. 401/2013, pronunțată de către Tribunalul Bistrița-Năsăud în ședința publică din data de 17.10.2013, în dosarul civil nr._ .

De asemenea, în mod greșit instanța de fond a primit apărările pârâtului de rând 1 F. F. M. în sensul că ambele cereri de reconstituire a dreptului de proprietate formulate în baza legilor fondului funciar ar fi fost făcute după defunctul F. A. și ambele reconstituiri ale dreptului de proprietate în favoarea acestuia ar fi fost făcute după defunctul F. A., în condițiile în care prima cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată la Legea 18/1991 pentru care pârâtului de rând 1 F. F.-M. i s-a eliberat Titlul de proprietate nr._/1997, a fost făcută după defunctul F. P. iar cea de-a doua cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în temeiul Legii nr. 247/2005 a fost făcută după defunctul F. A..

Chiar și pârâtul de rând 1 F. F. M., la interogatoriu (întrebarea nr. 3) a susținut că terenul revendicat de el pentru care s-a eliberat titlul de proprietate contestat a fost introdus în CAP de către defunctul F. P. și nu de către defunctul F. A..

Instanța de fond, în mod greșit, a reținut calitatea de fost proprietar a defunctului F. A., dată fiind înscrierea din CF nr. 3 Piatra. Calitatea de proprietar tabular nu este echivalentă cu calitatea de fost proprietar care a introdus terenul în CAP. Așa cum a învederat instanței de fond și învederează din nou și tribunalului, nu a contestat niciodată faptul că acest defunct ar fi fost înscris în cartea funciară cu terenul în litigiu în urmă cu mai mulți ani. Ceea ce am susținut mereu a fost faptul că acest teren a fost introdus în CAP de alte persoane și nu de către defunctul F. A., acesta neavând posibilitatea fizică de a-și introduce terenurile în CAP întrucât la înființarea CAP-ului defunctul F. A. era decedat.

Astfel, fiind decedat la data înființării CAP-ului nu a putut introduce în CAP terenurile pe care le deținea iar reconstituirea dreptului de proprietate după acest defunct nu are cum să fie una legală în condițiile în care dispozițiile legilor fondului funciar în materie sunt fără echivoc, în sensul că de prevederile acestor legi beneficiază persoanele care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție (sau moștenitorii lor). Astfel, conform prevederilor art. III alin. 1 lit. a) pct. (i) și (iii) din Legea 169/1997 ("actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri; actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate "), neîndeplinirea acestor condiții este sancționată cu nulitatea absolută a titlurilor de proprietate emise fără respectarea condițiilor legale mai sus menționate.

Această situație este remarcată de către instanța de fond în considerentele hotărârii, unde se enumeră din Legea nr. 169/1997 situațiile în care sunt lovite de nulitate absolută actele emise cu încălcarea prevederilor Legilor fondului funciar, iar câteva rânduri mai jos se reține în mod greșit de către instanța de fond că „nu a fost dovedită în cauză incidența vreunuia dintre motivele apte să atragă nulitatea titlului atacat. "

Tot în mod greșit instanța de fond a primit apărările pârâtului F. F. M. referitoare la vechiul amplasament al terenului la care era îndreptățit pârâtul în calitate de moștenitor al proprietarului tabular. A învederat și instanței de fond faptul că apărările pârâtului F. F. M. întemeiate pe dispozițiile art. III alin. 22 din Legea nr. 169/1997 se referă doar la amplasamentul terenurilor și nu la calitatea de persoană îndreptățită. În speță, a arătat că nu a contestat amplasamentul, ci reconstituirea însăși, indiferent de locul situării terenului. Mai mult, prevederile mai sus-menționate fac referire la "foștii proprietari", situație care nu este aplicabilă defunctului F. A., persoană care nu are calitatea de fost proprietar întrucât nu el a introdus terenul în CAP.

Apelul a fost comunicat pârâților-intimați și au depus la dosar întâmpinare intimații C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Chiuza și Frișa F.-M. iar C. Județeană pentru stabilirea pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistrița-Năsăud nu a formulat întâmpinare..

Prin întâmpinarea formulată la data de 11.03.2015(f.22), în termenul de 15 zile de la primirea apelului și a adresei, intimata C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Chiuza a arătat că este de acord cu admiterea apelului, astfel cum a fost formulat de către apelantul-reclamant P. C. Chiuza, arătând că intimatul-pârât F. F. M. a formulat cerere la Legea nr. 247/2005 înregistrată la Primăria C. Chiuza sub nr. 130 din 22.11.2005. În temeiul cererii formulate, intimatului-pârât F. F. M. i s-a eliberat titlu de proprietate a cărui nulitate absolută s-a solicitat să fie constatată.

Instanța de fond în mod greșit a respins acțiunea introductivă de instanță, întrucât titlul de proprietate nr._ din 07.09.2007 este unul nelegal, emis fără respectarea prevederilor legale, iar acest aspect reiese din întreg probatoriul administrat în cauză.

Tot în mod greșit instanța de fond a reținut faptul că terenul a fost predat efectiv la CAP de către unul dintre fii acestuia, respectiv F. T., în condițiile în care defunctul F. A. (persoana după care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate) a decedat la data de 26.10.1957, anterior înființării CAP-ului, respectiv perioada anilor 1960-1962, așa cum rezultă din probatoriul administrat în cauză. Mai mult, instanța de fond în mod greșit a reținut faptul că numitul F. T. a fost fiul defunctului F. A., acesta fiind de fapt nepotul de fiu al acestuia.

De asemenea, o altă critică adusă soluției instanței de fond de către apelant și cu care a arătat că este de acord, se referă la faptul că instanța de fond în mod greșit a reținut faptul că ambele cereri de reconstituire a dreptului de proprietate formulate la legile fondului funciar ar fi fost făcute de către intimatul-pârât F. F. M. după defunctul F. A. și ambele reconstituiri ale dreptului de proprietate în favoarea acestuia ar fi fost făcute după defunctul F. A.. În fapt, prima cerere la Legea 18/1991 a fost făcută după defunctul F. P. (pentru care i s-a eliberat TP anulat nr._/1997), iar cea de-a doua cerere la Legea 247/2005 a fost făcută după defunctul F. A..

Potrivit dispozițiilor legilor fondului funciar în materie, doar persoanele care au adus pământ în cooperativă agricolă de producție (sau moștenitorii lor) pot beneficia de prevederile acestor legi. Lipsa îndeplinirii acestei condiții este sancționată cu nulitatea absolută, conform prevederilor art. III alin. 1, lit. a, pct. (i) și (iii).

Pentru toate aceste considerente, a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat de către apelantul-reclamant P. C. Chiuza.

La data de 25 martie 2015, după împlinirea termenului de 15 de zile acordat de instanță pentru depunerea întâmpinării 2015(indicat în adresa de comunicare a apelului și calculat de la primirea cererii de apel și a adresei, 3 martie 2015), care s-a împlinit la data de 23 martie 2015( f.19), pârâtul-intimat F. F.-M. a depus la dosar întâmpinare( prin fax, f.29 și, prin e-mail, f.25-27), prin care a solicitat respingerea apelului ca nelegal și neîntemeiat, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a sentinței civile nr.1883/2014 și a obligării reclamantului la plata cheltuielilor de judecată în apel, constând în onorariu avocat, costuri deplasare, arătând în apărare următoarele:

Prin acțiunea introductivă, reclamantul P. C. Chiuza a solicitat constatarea nulității absolute a Titlului de proprietate nr._/07.09,2007, emis pe numele pârâtului de rând 1, pentru motivul că antecesorul beneficiarului titlului, defunctul F. A., a decedat la 26.10.1957, iar C.A.P s-au înființat în zonă abia în 1960-1962. Reclamantul susține că defunctul F. A. nu avea posibilitatea fizică de a introduce teren în CAP, fiind decedat la înființarea acestei structuri. S-a mai arătat că terenul cuprins în titlu a fost atribuit din rezerva comisiei locale și că nu a aparținut niciodată pârâtului de rând 1.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art. III, alin. 1, lit,,a’’ și alin. 2, Legea nr. 169/1997.

Prin sentința civilă nr. 1883/28.11.2014, Judecătoria Beclean a respins ca nelegală acțiunea formulată de P. C. Chiuza, statuând în sensul că nu s-a dovedit de către reclamant incidența vreunuia din cazurile de nulitate a titlului de proprietate atacat, prin raportare la cazurile reglementate de art. III alin. 1 lit. a) pct. (i) și (iii) din Legea 169/1997 .

În apelul formulat împotriva sentinței instanței de fond, apelantul susține că pârâtul nu ar avea calitatea de persoană îndreptățită, deoarece:

(1) greșit ar fi reținut prima instanță că terenul care a constituit proprietatea tabulară a bunicului pârâtului, numitul F. A., ar fi fost predat la CAP de către fiul defunctului, F. T., acesta fiind nepot de fiu și nu fiu al proprietarului tabular;

(2) pârâtul ar fi formulat cereri de reconstituire pentru terenul în litigiu și pentru un al doilea teren, în suprafață de 2.184 m.p., după defunctul F. P. și nu după F. A., iar instanța de fond nu ar fi reținut corect că titlul emis pentru suprafața de 2.184 m.p., a fost anulat prin decizie irevocabilă; acest motiv de apel este contrazis, în chiar memoriul de apel, de chiar apelant, care indică faptul că cererile de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile revendicate de către pârât, s-au formulat după ambii defuncți, F. P. și F. A.;

(3) instanța de fond ar fi reținut tot "greșit, calitatea de fost proprietar a defunctului F. A., dată fiind înscrierea din CF nr. 3 Piatra, cu o teorie originală dezvoltată (din nou) de reclamantul-apelant în sensul că dacă terenul a fost introdus în CAP de alte persoane decât proprietarul tabular, care era decedat la data preluării, atunci reconstituirea dreptului de proprietate nu se putea face după defunctul F. A. și, deci, titlul emis ar fi nul absolut.

Se indică prevederile art. III alin. 1 lit. a) pct. (i) și (iii) din Legea 169/1997.

Pârâtul-intimat susține că motivele de apel formulate de reclamantul-apelant P. C. Chiuza, dovedesc cel puțin o necunoaștere crasă a legii fondului funciar dar și multă rea voință în exercitarea drepturilor și atribuțiilor funcției, atunci când contestă legalitatea unui act la a cărui eliberare apelantul, ca președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Chiuza, a consimțit în mod expres atunci când a propus spre validare, comisiei județene, reconstituirea dreptului de proprietate. Dincolo de necunoașterea legii și reaua-credință în exercitarea acțiunii și a apelului, a apreciat că apelul este nelegal și nefondat, pentru următoarele considerente:

În mod corect, instanța de fond a reținut potrivit actelor de proprietate depuse atât la dosarul cauzei, cât și la dosarul de fond funciar, că terenul revendicat prin cererea nr. 130/22.11.2005 depusă de pârâtul F. F., la Primăria comunei Chiuza, a aparținut cu titlu de drept tabular, bunicului acestuia, F. A.. Dovada calității de moștenitor legal și deci, de persoană îndreptățită, s-a făcut cu certificatul de moștenitor nr. 240/1980, emis asupra succesiunii lui F. A..

În cuprinsul certificatului de moștenitor nr. 240/1.980, se arată că în masa succesorală rămasă după F. A. a rămas o casă de locuit și terenul aferent în suprafață de 250 m.p., în ., nr. top. 13, în condițiile art. 5 din Statutul CAP’’, cu nota specială care explică următoarele; "suprafața ce depășește 250 m.p. înscris în cf. 3 Piatra nr. top. 11, 12 și 13 constituie proprietatea CAP Chiuza cu titlu de cooperativizare, conform adeverinței nr. 428/28 mai 1980 dată de CAP Chiuza".

Pe cale de consecință, în temeiul certificatului de moștenitor și a actelor administrative emise de C.A.P Chiuza în 1980, potrivit încheierii nr. 210/02,06.1980 a notariatului de Stat Local Năsăud, s-a dispus întabularea dreptului de proprietate asupra imobilelor cu suprafețele de 1.446 m.p. și 6.143 m.p teren, identificate cu nr. top 11 și 12 din cf. 3 Chiuza, în favoarea C.A.P Chiuza, cu titlu de cooperativizare.

Până la momentul intrării în vigoare a legii fondului funciar, anterior anului 1991, terenul revendicat a fost atribuit unor membri cooperatori sau altor persoane, pentru construcția de case și anexe gospodărești, astfel încât nu se mai afla la dispoziția comisiei locale de fond funciar, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea fostului proprietar. în temeiul prevederilor art. 23, alin. 2-3 din Legea nr. 169/1997, iar C. L. Chiuza a procedat în mod corect la atribuirea unui alt amplasament, cel înscris în titlul de proprietate nr._/2007.

Discuția în jurul noțiunii de "persoană care a introdus terenul în CAP", pe care o susține apelantul în sensul că doar o asemenea persoană este îndreptățită la reconstituire, este inutilă, atâta vreme cât prevederile art. 11, alin. 2 și 2 ind. 1 din Legea nr. 18/1991, stabilesc dreptul de reconstituire asupra terenurilor atât în favoarea foștilor membrii CAP care au predat sau cărora li s-a preluat cu sau fără titlu, terenul agricol de către fostele CAP, cât și dreptul persoanelor fizice de la care s-a preluat abuziv, fără înscriere în CAP, teren agricol. Astfel, de prevederile legii fondului funciar beneficiază atât foștii membri cooperatori sau moștenitorii acestora, cât și persoanele fizice sau moștenitorii acestora, de la care, fără să fi fost membri CAP, au fost preluate cu sau fără titlu valabil, cu sau fără înscriere în CAP, terenurile agricole.

Având în vedere situația faptică și juridică a terenului revendicat și atribuit de pârâtele de rând 2-3, pârâtului F. F., a solicitat să se constate că textele legale invocate de reclamant în acțiunea introductivă, respectiv, prevederile art. III alin. 1, lit. a) pct. (i) și (iii) din Legea 169/1997, sunt inaplicabile pârâtului, arătând că:

- pentru ipoteza reglementată de pct. (i), actele anexate dovedesc preluarea de CAP a terenului care a aparținut bunicului pârâtului, în baza unor acte administrative emise de CAP și care au fost operate în c.f. în anul 1980; nulitatea reglementată de art.III, lit. a, Legea nr. 169/1997 nu poate fi constatată în cazul titlului de proprietate analizat, deoarece terenul a fost preluat de CAP în modalitatea reglementată de art. 11, alin. 2 și 2 ind. 1, Legea 18/1991, așa cum o dovedesc actele administrative depuse la dosar (adeverința nr. 428/_ a CAP Chiuza); totodată, la momentul la care s-a realizat preluarea terenurilor care au aparținut lui F. A., s-a realizat concomitent dezbaterea succesorală, astfel că in mod real preluarea s-a făcut de la moștenitorii defunctului proprietar tabular;

- pentru ipoteza reglementată de pct. (iii), actele anexate dovedesc preluarea terenului antecesorului pârâtului F. F. de către CAP, în baza unor decizii administrative emise de CAP Chiuza, indicate expres atât de certificatul de moștenitor nr. 240/1980, cât și de încheierea nr. 210/02.06.1980 a Cărții Funciare din cadrul Notariatului de Stat Local Năsăud. Ipoteza reglementată de pct. (iii) se referă la actele de reconstituire în favoarea altor persoane decât proprietarii, respectiv moștenitorii proprietarilor, care se referă la terenuri, care nu au făcut obiect al predării la CAP, respectiv care nu au fost preluate și/sau predate statului prin acte translative de proprietate ori, nici această ipoteză nu se regăsește în cauză, deoarece terenul în litigiu a făcut obiect al cooperativizării, fiind preluat de la familia proprietarului tabular.

Documentele depuse în probațiune de pârât fac dovada că:

(1) momentul la care CAP și-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară asupra terenului care a aparținut antecesorului său, a fost după decesul acestuia, dar

(2) preluarea terenului - cu sau fără titlu - este anterioară acestui moment (a se vedea adeverințele nr. 397/15.05.1980 și 309/19.04.1980 - care indică faptul că terenul în litigiu a fost predat la CAP de către F. P., fiul lui F. A., decedat și el la data dezbaterii succesiunii) și

(3) preluarea terenului este necontestată și incontestabilă, ceea ce îndreptățește pe deplin moștenitorul să revendice terenul în litigiu.

În drept, s-au invocat prevederile art. III, alin. 2, Legea nr. 169/1997, art. III, alin. 1, lit. a, pct. (i), (iii), art. 23, alin. 2-3, Legea nr. 167/1997, art. 8, 11, alin. 1, 2. art. 13, Legea 18/1991, art. 205 și urm., din Noul Cod de procedură civilă.

În dovedirea susținerilor sale a invocat înscrisurile existente la dosar.

În temeiul art.421, pct. 2, teza II, din Noul Cod de procedură civilă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

În apel, tribunalul a dispus: atașarea dosarului nr._ al Judecătorie Beclean în care se află și dosarele cu același număr ale instanței de recurs(tribunalului Bistrița-Năsăud) precum și efectuarea unei adresa la Primăria comunei Chiuza.

P. comunei Chiuza, a comunicat răspunsul la adresa instanței prin „notele scrise” depuse la filele 53 și 54 dosar apel, prin care a arătat că: -după decesul numitului F. A. (+26.10.1957), în imobilul din localitatea Piatra, nr. 100, .-Năsăud a locuit def. F. P., împreună cu soția acestuia F. N., care a decedat în cursul anului 1966; ulterior acestei date, F. P. s-a recăsătorit în localitatea Tiha Bârgăului unde a și decedat în data de 11 martie 1980, fiind înmormântat de către soția acestuia;imobilul din localitatea Piatra, nr, 100, corn. Chiuza, județul Bistrița-Năsăud a fost vândut după decesul numitului F. P. de către intimatul F. F.-M. și de către vărul acestuia Dănoaie A. F., în urma dezbaterii succesiunii după defunctul F. A.; terenurile înregistrate în Registrul Agricol pe numele lui F. P. se află nu numai pe raza comunei Chiuza ci și pe raza comunei Nimigea, „Mocod" fiind localitatea și nu un rid în care se află terenurile;

Totodată a fost anexat și un arbore genealogic(f.55), potrivit căruia, defunctul F. A. a avut 4 copii: doi băieți: T.(tatăl intimatului F.-M. și al numitului F. T.), P.(fără copii), A., căsătorită Dănoaie, decedată, cu fiu Dănoaie F. și numita F. P., cu mențiunea că intimatul F. F.- M. a arătat că prenumele celei de-a două fiice nu este P. ci F.(f.58).

Examinând sentința prin prisma criticilor formulate tribunalul costată că aceasta este legală și temeinică nefiind dat nici un motiv de schimbare.

Criticile apelantului vizează următoarele statuări ale primei instanțe, pe care le apreciază ca fiind greșite:

1.cea privind persoana care a predat efectiv terenul la fostul CAP, precum și cu privire la gradul de rudenie dintre acea persoană și numitul F. A., arătând că, în mod greșit, instanța de fond a reținut faptul că terenul a fost predat efectiv la CAP de F. T. și că acesta este fiul lui F. A.;

2. cea prin care se reține că titlu de proprietate nr._/1997, emis pe numele pârâtului F. F.-M. pentru suprafața de 2.632 mp nu este contestat;

3.cea prin care se reține că ambele cereri de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de intimatul F. F.-M., în baza legilor fondului funciar, ar fi fost făcute după defunctul F. A. și că ambele reconstituiri ale dreptului de proprietate în favoarea acestuia ar fi fost făcute după defunctul F. A.;

4. cea prin care instanța a reținut calitatea de fost proprietar a defunctului F. A., dată fiind că acesta era înscris din CF nr. 3 Piatra.

Apelantul susține că, urmare a acestor statuări greșite, s-a ajuns la concluzia greșită, că titlul de proprietate contestat de el a fost legal emis și cănu este dat niciun motiv de nulitate a acestuia.

Tribunalul constată că, deși criticile arătate sub punctele 1,2 și 3 sunt întemeiate, deoarece statuările primei instanțe cu privire la aspectele criticate nu corespund realității, aceasta nu este de natură să determine nulitatea titlului de proprietate atacat, cât timp, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare tribunalul reține că pentru valabilitatea titlului de proprietate este esențială doar statuarea privind calitatea de fost proprietar anterior preluării terenului la CAP a numitului F. A., cât timp nu au fost contestate celelalte elemente care trebuie îndeplinite pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 5.000 m.p. în favoarea intimatului F. F.-M., pe un alt amplasament, respectiv: existența terenului în patrimoniul CAP; calitatea intimatul F. F.-M. de moștenitor al numitului F. A.; faptul că vechiul amplasament al terenului nu era liber la data depunerii cererii; faptul că asupra aceleiași suprafețe de teren(sub aspectul îndreptățirii la reconstituire și nu sub aspectul amplasamentului efectiv) s-ar fi dispus reconstituirea dreptului de proprietate anterior emiterii titlului de proprietate în favoarea intimatului F. F.-M. sau a altor moștenitori ai numitului F. A..

Este dovedit faptul că numitul F. A. a fost bunicul intimatului și al numitului Dănoaie A., că numitul F. T. este fratele intimatului F. M., adică nepotul numitului F. A. și nu fiul acestuia din urmă, conform certificatul de moștenitor depus la fila 82 dosar fond și arborele genealogic depus atât de apelant(f.55 dosar apel) cât și de intimatul F. F.-M.(f.58 dosar apel).

Totodată tribunalul reține că, potrivit decizie civile nr.401/R/2013 a Tribunalului Bistrița-Năsăud dată în dosarului atașat, s-a stabilit irevocabil că: -prin cererea de reconstituire formulată de intimatul F. F.-M. în anul 1991, acesta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moștenitor al unchiului său, numitul F. P., pentru terenurile predate de acesta la CAP(cerere la fila 5 dosar atașat-judecătorie-); - după același fost membru cooperator, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și numitul Dănoaie F. A. care este și el moștenitor al numitului F. P.(f.8 dosar atașat-judecătorie); -în favoarea celor doi s-a reconstituit dreptul de proprietate, împreună, pentru suprafața de 2 ha 2.508 m.p., din care, în intravilan suprafața de 2.632 m.p., prin înscriere pe anexa 3 Chiuza și că titlul de proprietate care a fost eliberat pentru constatarea reconstituirii este nul absolut întrucât a fost eliberat doar intimatului F. F.-M., în nume propriu și nu în favoarea ambilor beneficiari ai reconstituirii, în calitate de moștenitori ai numitului F. P.

Prin urmare, îndreptățirea intimatului din prezentul apel la reconstituirea dreptului de proprietate, împreună cu vărul lui Dănoaie F. A., după unchiul lor, numitul F. Favel, este în ființă și nu a fost contestată, urmând doar ca titlul de proprietate să fie emis în favoarea celor doi beneficiari ai reconstituirii, în calitate de moștenitori ai ui F. P. și nu doar în favoarea intimatului F. F. M., în nume propriu, așa cum s-a procedat.

Dar, întrucât, în prezentul litigiu nu se discută reconstituirea dreptului de proprietate după aceeași persoană și nu privește aceleași terenuri nu este relevant faptul că prima instanță a reținut eronat că prima reconstituire se referă după același defunct și la faptul că titlul nu a fost contestat.

Se notează de tribunal că reconstituirea dreptului de proprietate după numitul F. P., pentru terenul din intravilan, în suprafață de 2.632 m.p. s-a făcut pe vechiul amplasament al terenului al cărui proprietar înscris în cartea fucniară a fost numitul Fișan A. și, sub aspectul faptului că această suprafață era liberă și a fost predată unuia din beneficiarii reconstituirii, nu sunt obiecții.

Atribuirea terenului intravilan în suprafață de 2. 632 m.p., care era liber la acea dată moștenitorilor numitului F. P. s-a făcut ca urmare a faptului că terenul respectiv a aparținut antecesorului lui F. P.(adică tatălui acestuia, numitul F. A.) și probabil i-a fost atribuit lui F. P., în folosință după ce a fost preluat la CAP, având în vedere că F. P. a deținut casa din localitatea Piatra nr. 100, după decesul lui F. A. și terenul liber atribuit moștenitorilor lui P. făcea parte din fosta grădină a casei, cu suprafață mai mare, de 7.589 m.p.( top. 11 și top.12 Piatra).

În prezenta pricină se impune a fi verificat doar dacă terenul în suprafață de 5.000 m.p., reconstituit prin titlul de proprietate atacat( atribuit în posesie pe un alt amplasament deoarece vechiul amplasament nu era liber), să nu fi fost anterior reconstituit, prin includerea în suprafața reconstituită intimatului și vărului său, în temeiul Legii nr. 18/1991 sau să fi fost reconstituită în favoarea altor moștenitori ai defunctului F. A..

Or, așa cum se va detalia mai jos, suprafața terenului intravilan preluat de la numitul F. A. este de 7.970 m.p. respectiv, cota de 161 m.p. din top.13 (parte din curtea casei din localitatea Piatra, nr.100) și tot terenul grădină, cu nr.top.11 și 12, în suprafață de 7.589 m.p., iar moștenitorilor numitului F. P.( care doar a deținut faptic o parte din acest teren, după ce terenul a fost preluat abuziv la decesul lui F. A.), li s-a reconstituit doar suprafața de 2. 632 m.p.

Din titlul de proprietate emis în favoarea lui Dănoaie F. (f.7 dosar atasat-fond) rezultă că acestuia nu i-a fost reconstituit teren în intravilan astfel că, tribunalul reține că, anterior reconstituirii dreptului de proprietate intimatului pentru a cărei constatare s-a emis titlul de proprietate contestat în prezentul dosar, pentru suprafața de 5.244 m.p., preluată de la F. A., nu era reconstituit dreptul de proprietate în favoarea vreunui moștenitor ai acestuia..

De altfel nici reclamantul apelant nu a contestat acest aspect.

Referitor la proprietarul anterior al terenului și la modul în care terenul în suprafață de 5.000 m.p. pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate în natură pe un alt amplasament, tribunalul constată următoarele:

Numitul F. A. a decedat la data de 26.10.1957(f.82 dosar fond).

La data decesului numitul F. A. avea în proprietate terenul intravilan cu suprafața totală de 7.970 m.p. înscris în c.f. nr.3 Piatra sub nr. top.11-1446 m.p.; nr. top.12-6143 m.p. și sub nr. top.13-381 m.p(f.83 -84 dosar fond) și casa localizată pe terenul cu nr. top.13, cu suprafața de 381m.p.(f.83-84 dosar fond), situate în intravilanul localității Piatra, la numărul administrativ 100(f.53, 54 dosar apel și f.82 dosar fond).

Potrivit dispozițiilor art.650 din Codul civil din 1864, incident în speță, succesiunile se deschid prin moarte și, drept urmare, succesiunea numitului F. A. s-a deschis la data decesului acestuia, 22.10.1957 și cuprinde toate bunurile aflate în proprietatea defunctului la acea.

Însă, chiar dacă toate bunurile rămase după F. A. trebuiau să revină moștenitorilor începând cu data decesului întrucât fostul proprietar a decedat în timpul regimului comunist,în privința averii rămasă după acesta, s-au aplicat legile specifice acestei regim și cea mai mare parte a terenului obiect al masei succesorale a fost preluat (abuziv) de fosta CAP.

Faptul că moștenitorii au dobândit în proprietate doar suprafața de 250 m.p. iar restul suprafeței a fost preluată abuziv rezultă cu certitudine din cuprinsul certificatului de moștenitor emis moștenitorilor acceptanți ai moștenirii numitului F. A.(f.82 dosar fond), în care se arată expres că, în masa succesorală rămasă după acest defunct intră doar cota de 250 m.p.(/381 m.p.). din terenul în suprafață de 381 m.p. cu nr. top.13 și casa iar restul terenului până la 7.970 m.p. respectiv cota de 161 m.p. din top.13 și tot terenul cu nr.top.11 și 12, având împreună suprafața de 7.589 m.p., a fost preluat abuziv arătându-se că acest teren constituie proprietatea CAP.

Odată cu înscrierea moștenitorilor în cartea funciară s-a înscris și CAP Chiuza asupra terenului preluat la CAP sub B-16 și B-17 în c.f nr. 3 Piatra, fiind făcută mențiunea că preluarea terenului la CAP este confirmată de adeverința nr.428/26 mai 1980, la care se face referire în înscrierea din partea B a cărții funciare nr. 3 Piatra(f.84 dosar fond).

Cum preluarea terenului de CAP reprezintă o preluare abuzivă, echivalentă cu exproprierea, dispozițiile art.26 din DL nr.115/1938, sunt incidente și în ceea ce privește preluarea terenului rămas în moștenirea numitului F. A. și, chiar dacă întabularea în cartea funciară s-a făcut doar la data de 2 iunie 1980(f.84 dosar fond), cel care a preluat abuziv terenul a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului preluat la data decesului fostul proprietar și nu la data întabulării.

În aceste condiții, nu are relevanță în cauză că în adeverința emisă de Primăria Chiuza(care, în realitate, a fost emisă de P. comunei Chiuza, cât timp doar acesta a semnat-o, f.6 dosar fond), se arată că, în localitatea Chiuza fosta CAP s-a înființat în perioada 1960-1962, deoarece terenul nu a trecut niciodată în proprietatea moștenitorilor ci a fost preluat abuziv fie de stat fie de forma asociativă în formare la data respectivă întrucât cooperativizarea a început în anul 1949, a stagnat între 1953 și 1956, fiind apoi reluată agresiv și finalizată în anul 1962.

Faptul că, în adeverința respectivă, primarul(adică reclamantul) arată că cooperativizarea a avut loc în perioada 1960-1962, fără să se indice și documentele în baza cărora primarul a ajuns la această concluzie, nu constituie o probă absolută care să contrazică statuările din certificatul de moștenitor și din adeverința nr. 428/26 mai 1980 care a stat la baza întabulării CAP, potrivit cărora terenul a fost preluat abuziv.

Tribunalul reține că sub aspectul persoanei care a fost proprietarul terenului preluat abuziv și al îndreptățirii moștenitorului care a solicitat reconstituirea a dreptului de proprietate, nu are relevanță care a fost entitatea care a preluat abuziv terenul, respectiv dacă a fost Statul sau vreo formă asociativă în formare la data decesului proprietarului F. A., cât timp preluarea abuzivă a avut loc la decesul lui F. A. și apoi terenul a ajuns în patrimoniul CAP la data la care aceasta s-a constituit.

Toate legile reparatorii referitoare la terenuri: Legea nr.18/1991, Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 247/2005, Legea nr.165/2013, reglementează măsurile reparatorii în privința tuturor terenurilor preluate abuziv în perioada cuprinsă între data instalării regimului comunist, 6 martie 1945 și data sfârșitului acestui regim, 22 decembrie 1989 și nu se referă doar la membrii cooperatori și moștenitorii acestora și nici doar la terenurile predate sau preluate de /și de la foștii proprietari deveniți cooperatori ci se referă și la terenurile preluate abuziv în orice mod de CAP de la foștii proprietari chiar dacă aceștia nu au fost membrii cooperatori..

Astfel art.8 alin.2 din Legea nr.18/1991 prevede că, de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite.

Dispozițiile art. 11 alin.2 indice 1, așa cum au fost modificate prin Legea nr.247/2005 prevăd că terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producție de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producție sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.

Față de cele expuse, tribunalul constată că, în mod corect, prima instanță a reținut că numitul F. A. are calitatea de fost proprietar al terenului cu suprafața de 5.000 m.p. reconstituit intimatului F. F.-M., conform titlului de proprietate contestat, reconstituire dispusă ca urmare a cererii formulate de acesta în calitate de moștenitor( calitatea de moștenitor nefiind contestată de apelant), chiar dacă la data menționată de reclamant ca fiind data înființării CAP-1960, numitul F. A. era decedat și, în mod greșit, a reținut că terenul a fost predat la CAP de numitul F. T. (terenul fiind preluat abuziv și nu predat), greșită fiind și calitatea atribuită acestuia de prima instanță aceea de fiu al numitului F. A. și nu de nepot de fiu, cum este corect.

Cum, tribunalul a reținut că terenul a fost preluat abuziv de la numitul F. A., reținerile greșite ale primei instanțe, cu privire la modul în care terenul a ajuns în patrimoniul CAP și la calitatea numitului F. T. nu sunt de natură să determine schimbarea sentinței ci doar vor fi avute în vedere motivele arătate de tribunal care vor înlocui considerentele primei instanțe

Față de toate considerente, tribunalul constată că apelul nu este fondat și, în baza art.480 din Codul de procedură civilă, va fi respins și sentința va fi menținută ca fiind legală și temeinică.

În temeiul art.451-453 din același cod tribunalul va obliga apelantul să plătească intimatului F. F.-M. suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocațial parțial, din cel total justificat cu chitanța de la fila 57 dosar apel, de 4.500 lei, apreciind că doar suma de 2.000 lei trebuie suportată de apelant, având în vedere activitatea prestată efectiv de avocat în apel, complexitatea cauzei, durata procedurii în apel, faptul că avocatul a fost prezent doar la un termen de judecată, cel la care apelul s-a dezbătut în fond(la termenul din 6 mai 2015 nefiind prezent), precum și faptul că întâmpinarea a fost redactată și depusă după împlinirea termenului de decădere de 15 zile libere(calculat de la primirea apelului și adresei), acordat de instanța de apel în acest sens intimatului, așa că activitatea prestată de avocat în vederea redactarea întâmpinării nu poate fin luată în considerare de tribunal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefiind fondat, apelul declarat de reclamantul P. C. Chiuza, împotriva sentinței civile nr.1883/2014, pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul nr._, pe care o menține.

Obligă apelantul să plătească intimatului F. F.-M. 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Decizia este definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 17 iunie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

G.-C. F. R.-I. B. M.-M. E., plecată că CO, semnează primul grefier

Redactat BRI/tehnoredactat RIB / 10.07.2015/ 6ex.

Judecător prima instanță CSO

← Partaj judiciar. Decizia nr. 107/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD		Obligaţie de a face. Decizia nr. 91/2015. Tribunalul BISTRIŢA... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță