Obligaţie de a face. Decizia nr. 47/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 47/2015 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 15-04-2015 în dosarul nr. 1543/186/2005
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 47/A/2015
Ședința publică din data de 15 aprilie 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: M. L. B., judecător
JUDECĂTOR: C. N.
GREFIER: L. D.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de intervenienta C. V. și reclamanta C. I. împotriva sentinței civile nr.1954/2014, pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul civil nr._, având ca obiect obligația de a face.
Dezbaterea apelului a avut loc în ședința publică din 6 aprilie 2015, concluziile reprezentanților părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Deliberând constată,
Prin sentința civilă nr.1954/2014, pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul civil nr._ a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta C. I., în contradictoriu cu pârâtul M. V., și cu intervenienții C. V. și M. C., și cererile de intervenție formulate de C. V. și M. C.:
S-a dispus grănițuirea imobilului situat în orașul Beclean, pe . 69, județul Bistrița-Năsăud, proprietatea tabulară a reclamantei C. I. și a intervenientei C. V., identificat prin numerele topografice 1147/1/2, 1146/1/2 din Cartea Funciară_ (număr vechi 1084) Beclean de imobilul situat în aceeași localitate, pe aceeași stradă, la numărul 67, proprietatea tabulară a intervenientului M. C., identificat prin Cartea Funciară numărul_ (numărul vechi 2055) Beclean numerele topografice 1147/2/1/2 și 1146/2/1/2, potrivit variantei de grănițuire propusă de expert în planul de situație de la fila 212 a dosarului, situată pe linia cuprinsă între punctele A-B-C-D-E-F;
A fost obligată reclamanta să permită intervenientului M. C. construirea pe linia menționată la punctul 1 de mai sus a dispozitivului a gardului despărțitor dintre proprietățile în litigiu;
A fost obligat intervenientul M. C. să-și monteze jgheaburi și burlane la construcțiile proprietatea sa, situate în orașul Beclean, pe . 67, județul Bistrița-Năsăud, astfel încât apa pluvială de pe acoperișul acestor construcții să se scurgă pe terenul său, iar nu pe terenul reclamantei;
A fost obligată reclamantă și pe intervenienta C. V. să plătească în solidar pârâtului M. V. și intervenientului M. C. suma de 1.915 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru pronunțarea acestei sentințe, prima instanță având în vedere probatoriul administrat, a reținut următoarele.
Prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus, reclamanta C. I. a chemat în judecată pe pârâtul M. V. solicitând instanței să dispună obligarea acestuia de a-și monta burlane și jgheaburi de scurgere astfel încât apele pluviale de pe acoperișul casei de locuit și anexelor acestuia, situate în orașul Beclean, pe . numărul 67, județul Bistrița-Năsăud să se scurgă pe terenul pârâtului, iar nu pe terenul ei, al reclamantei, așa cum se întâmplă în prezent. Reclamanta a mai solicitat ca, în situația în care se va dovedi că anexa gospodărească edificată de pârât între casă și grajd nu a avut la bază o autorizație de construcție, pârâtul să fie obligat a o demola. Cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamanta arata că este vecină cu pârâtul, casa și anexele gospodărești ale acestuia mărginind curtea casei sale, a reclamantei, în partea de est și că de ani de zile de pe acoperișul casei și anexelor pârâtului, care au acoperișul înclinat înspre curtea sa, a reclamantei, apa din precipitații se scurge pe terenul ei formându-se apă și noroi, iar iarna gheață. Reclamanta arată că a discutat cu pârâtul în repetate rânduri cu privire la acest aspect și i-a solicitat să monteze burlane si jgheaburi de scurgere în scopul remedierii acestui inconvenient și pentru păstrarea unei bune vecinătăți. Pârâtul nu numai că nu a dat curs solicitării reclamantei, dar cu rea-credință și-a demontat burlanul de scurgere din spatele acoperișului casei sale astfel încât apa să se scurgă în curtea ei, a reclamantei, și nu a montat la loc acest burlan, apreciind comportamentul pârâtului ca o bătaie de joc la adresa sa și solicitând instanței să ia măsuri pentru a-i pune capăt. Cu privire la anexa gospodărească edificată de către pârât între grajd și casă, aceasta are acoperișul înclinat înspre curtea sa, a reclamantei, pe o lungime de aproximativ 8-10 metri astfel încât apele de pe acesta se scurg pe terenul său și, în situația în care se va constata că pârâtul nu are autorizație de construcție cu privire la această anexă, ea să fie demolată prin dispoziția instanței.
Prin întâmpinare pârâtul M. V. a solicitat respingerea acțiunii reclamantei cu motivarea că aceasta trebuia să fie formulată de toți coproprietarii imobilelor situate în orașul Beclean, pe . 69, sau de reclamantă, dar în contradictoriu și cu ceilalți coproprietari invocând prin aceeași întâmpinare lipsa calității procesuale pasive întrucât el, pârâtul M. V. nu este proprietarul imobilelor situate la adresa menționată, proprietar al acestor imobile fiind, M. C., fiul său, așa cum rezultă din extrasul de carte funciară pe care îl anexează.
Prin cererea de intervenție în interes propriu M. C. și M. R., decedată pe parcursul procesului, la data de 9 august 2013 (fila 234 a volumului 2) au solicitat grănițuirea imobilului situat în orașul Beclean, pe . 67, județul Bistrița-Năsăud înscris în Cartea Funciară 2055 Beclean, numerele topografice 1147/2/1/2 și 1146/2/1/2, proprietatea intervenientului M. C., asupra cărora defuncta M. R. și pârâtul M. V. au un drept de uzufruct viager, față de imobilul situat pe aceeași stradă, la numărul 69, înscris în cartea funciară 2055 Beclean, numerele topografice 1147/1/2 și 1146/1/2, coproprietatea reclamantei C. I. și a copiilor ei, C. V. și C. S. S.. Intervenienții au solicitat obligarea reclamantei să se permită să construiască gardul despărțitor pe linia de hotar dintre cele două imobile care va fi stabilită de instanță. Cu cheltuieli de judecată.
În fapt, intervenientul M. C. arată că, așa cum rezultă din extrasele de carte funciară pe care le anexează cererii de intervenție, este proprietarul imobilelor construcții și teren în suprafață de 1.375 de metri pătrați, situate in orașul Beclean, pe . numărul 67, defuncta M. R. și pârâtul M. V. având un drept de uzufruct viager asupra acestor imobile, iar reclamanta C. V. și împreună cu cei doi copii ai săi, C. V. și C. S. S., sunt coproprietarii imobilelor situate pe aceeași stradă, la numărul 69. Se arată în cerea de intervenție că defuncta M. R. împreună cu soțul său, pârâtul M. V. au cumpărat imobilele de la numărul 67 în anul 1964 și că la acea dată între acestea și imobilele de la numărul 69 exista un gard despărțitor. Urmare a inundațiilor din anul 1970 construcțiile cumpărate de defuncta M. R. și pârâtul M. V. s-au degradat și au trebuit să fie refăcute potrivit autorizației de construire eliberată de organele competente, pereții noii construcții fiind edificate pe fundația casei vechi, ocazie cu care însă nu a fost refăcut și gardul despărțitor din spatele casei.
În drept intervenientul invocă articolul 49 și următoarele din Vechiul cod de procedură civilă, articolele 584 și 585 din Vechiul cod civil.
Prin cererea de intervenție în interes propriu C. V. a solicitat obligarea pârâtului M. V. și al intervenientului M. C. să le respecte dreptul de servitute privind picătura streșinii și de cădere a zăpezii privind imobilele casă de locuit, anexă și grajd aparținând acestora, situată în orașul Beclean . 67, înscrise în Cartea Funciară 2055 Beclean, numerele topografice 1147/2/1/2 și 1146/2/1/2 ca fond aservit în favoarea imobilelor teren și casă proprietatea ei, a intervenientei, situate pe aceeași stradă, la numărul 69, înscrise în Cartea Funciară 1084 Beclean, numerele topografice 1147/1/2 și 1148/1/2, ca fond dominant, prin obligarea pârâtului să-și construiască streșinile celor trei construcții ori să le doteze cu burlane colectoare în așa fel încât apele pluviale și zăpada topită să se scurgă pe terenul lor nu pe lotul ei, al intervenientei C. V. .
Analizând materialul probator administrat în cauză și dispozițiile legale aplicabile instanța de fond a reținut că unul dintre imobilele în litigiu situat în orașul Beclean, pe . 69, județul Bistrița-Năsăud, este proprietatea tabulară a reclamantei C. I., a intervenientei C. V. și a defunctului C. S. S., decedat la data de 28 noiembrie 1991 (fila 30 a volumului 2) și este identificat prin numerele topografice 1147/1/2, 1146/1/2 din Cartea Funciară 1084 Beclean (filele 108-162 ale volumului 2).
Celălalt imobil în litigiu este situat în aceeași localitate, pe aceeași stradă, la numărul 67, este proprietatea tabulară a intervenientului M. C. și este identificat prin Cartea Funciară numărul_ (numărul vechi 2055) Beclean numerele topografice 1147/2/1/2 și 1146/2/1/2, asupra acestui imobil pârâtul M. V. și defuncta M. R. având un drept de uzufruct viager (filele 163-164 ale volumului 2).
Instanța reține că în cauză au fost realizate trei expertize tehnice având ca obiectiv stabilirea liniei de hotar dintre imobilele în litigiu, prima efectuată de către expertul P. V. (filele 86-105 ale volumului 19, a doua realizată de către experții C. Ș., P. I. și Hazbei P. F. (filele 201-203 ale volumului 1) și a treia expertiză realizată și completată ulterior de către expertul T. M. N. (filele 145-179 și 206-213 ale volumului 2). Instanța își va întemeia soluția pe cea de-a treia expertiză care analizează cu un grad sporit de detaliere și într-o manieră mult elaborată față de celelalte aspectele litigioase le cauzei, inclusiv cele privind identificarea imobilelor, evoluția (istoricul) acestora, precum și elementele avute în vedere în stabilirea liniei de hotar dintre proprietăți.
Cu privire la istoricul imobilelor în litigiu, înscrise în Cartea Funciară 1084 Beclean, expertul T. M. N. reține că prin contractul de vânzare din 16 decembrie 1919 Lișiu G. cumpără contra sumei de 1.000 de coroane imobilul identificat cu numere topografice 1146/1/2, 1147/1/2, 1146/2/1/2 și 1147/2/1/2 având o suprafață de 817 stânjeni pătrați, corespunzătoare suprafeței de 2.941 de metri pătrați. Ulterior, pe acest teren proprietarul tabular Lișiu G. construiește două case pe care le înscrie în cartea funciară menționată în baza certificatului numărul 1.301 emis de Sfatul Popular al Comunei Beclean, cu această ocazie efectuându-se și dezmembrarea pe numere topografice și suprafețe corespunzătoare. Astfel, imobilul identificat prin numerele topografice 1147/1/2 și 1146/1/2, cu suprafața de 435 de stânjeni pătrați, respectiv 1.566 de metri pătrați, se înscrie în cartea funciară 1084 Beclean la A-2, iar imobilul identificat prin numerele topografice 1147/2/1/2 și 1146/2/1/2 cu suprafața de 382 de stânjeni pătrați, respectiv 1.375 de metri pătrați, se înscrie în aceeași carte funciară la A+3.
Imobilul înscris la A+2 este cumpărat la 22 aprilie 1968 de către Șooș M. din localitatea Unirea, iar la data de 31 august 1971 este donat soților C. S. și C. I. potrivit contractului de donație numărul 779 a notariatului de Stat din Năsăud. Prin certificatul de moștenitor numărul 340 din 1986 emis de Notariatul de Stat Județean Bistrița-Năsăud s-a reținut că partea de ½ din acest imobil s-a transmis prin moștenire legală reclamantei C. I., a intervenientei C. V. și a defunctului C. S. S., decedat la data de 28 noiembrie 1991, care sunt și în prezent înscriși în cartea funciară.
Imobilul înscris la A+3 este cumpărat la 31 iulie 1961 de către P. V., prin încheierea numărul 105 din 29 aprilie 1964 a Notariatului de Stat D. este transcris în favoarea acestuia în Cartea Funciară 2055 Beclean, iar ulterior, în baza contractului de vânzare numărul 153 din 1998 al Biroului Notarial Public Beclean este înscris în favoarea intervenientului M. C..
Instanța de fond a reținut că în favoarea pârâtului M. V. a fost eliberată Autorizația pentru executarea de lucrări numărul 38 din 15 iulie 1970 cu privire la construcția unei case de locuit unifamiliale (fila 69 a volumului 1), cu această ocazie fiind întocmită de către Cooperativa munca Colectivă Năsăud, Atelierul de proiectare, planul de situație potrivit căruia între peretele vestic, din spate, al casei lui M. V. și hotarul față de proprietatea actuală a reclamantei există o anumită distanță, nespecificata în acesta plan. Declarațiile martorilor audiați în cauză (filele 56, 63-67 ale volumului 1), precum și interogatoriile părților (filele 36-43 ale volumului 1) atestă faptul că între vechea casă a pârâtului M. V. și hotarul față de proprietatea actuală a reclamantei C. V. exista o anumită distanță, de 70-100 de centimetri. Cât privește afirmația reiterată de reclamantă pe parcursul procesului, în sensul că pârâtul M. V. și-a edificat noua casă în anul 1970 prin amplasarea fundației acesteia înspre proprietatea ei, a reclamantei, fără a respecta fundația casei vechi afectată de inundații nu a fost confirmată nici de către martori, nici de interogatoriile părților, nici prin celelalte probele administrate în cauză. Rezultă din situația faptică expusă în cuprinsul acestui paragraf argumentul pentru care hotarul dintre proprietățile în litigiu nu poate fii amplasat pe linia peretelui vestic, din spate, al casei pârâtului M. V., așa cum solicită reclamata, acest hotar urmând a fi stabilit la o anumită distanță de acest perete, conform celor precizate mai jos.
În cauză, au fost întocmite de către expertul T. M. N. trei variante de stabilire a liniei de hotar dintre proprietățile în litigiu. Prima variantă este situata față de peretele vestic, din spate, al casei intervenientului M. C. la distanțe cuprinse între 8 centimetri și 38 de centimetri, linie care însă se abate de la acea a actualului gard despărțitor dintre grădinile din spatele caselor, gard cu privire la care părțile nu au formulat critici în ce privește amplasarea acestuia (fila 170 a volumului 2). A doua variantă este linia care urmează peretele vestic al construcțiilor intervenientului M. C. și care, de asemenea, nu respectă linia gardului dintre grădinile din spatele construcțiilor (fila 213 a volumului 2). A treia variantă este linia situată la o distanță de 60 de centimetri de peretele vestic al construcțiilor intervenientului M. C., fără a fi luată în calcul grosimea izolații termice, și care respectă linia actualului gard dintre grădinile din spatele caselor (fila 212 a volumului 2).
Argumentul expus mai sus potrivit căruia între linia de hotar dintre proprietățile în litigiu și peretele vestic al construcțiilor intervenientului M. V. trebuie păstrată o anumită distanță care exista, atât înainte de anul 1970, cât și ulterior, după edificarea de către intervenient a actualei case de locuit pe fundația casei vechi afectată de inundații, dar și acela că în privința amplasării actualului gard despărțitor dintre grădinile din spatele caselor părțile nu au formulat critici, el fiind edificat de pârâtul M. V., care a săpat gropile pentru amplasarea stâlpilor, împreună cu reclamanta C. I., care a suportat restul cheltuielilor, așa cum rezultă din declarația martorei P. N. (filele 275-276 ale volumului 1) vor determina instanța să aleargă cea de-a treia variantă de grănițuire propusă de expert în planul de situație de la fila 212 a dosarului, situată între punctele A-B-C-D-E-F, reclamanta urmând a fi obligată să permită intervenientului M. C. construirea pe această linie a gardului despărțitor dintre proprietăți.
Cu privire la solicitarea reclamantei privind obligarea intervenientului M. C. de a-și monta burlane și jgheaburi pentru colectarea apelor pluviale în așa fel încât acestea să nu se scurgă pe terenul ei, ci pe terenul intervenientului, instanța a găsit întemeiată această solicitare pe care, având în vedere prevederile articolul 615 din Vechiul cod civil, a admis-o și a dispus în sensul celor solicitate de reclamantă.
Instanța reține că în cauză reclamanta împreună cu intervenienta C. V. au efectuat cheltuieli de judecata in suma de 1.259 de lei reprezentând 8 lei taxa judiciară de timbru, 651 de lei onorariu expert și 600 de lei onorariu avocat, iar pârâtul M. V. împreună cu intervenientul M. C., cheltuieli de judecata în sumă de 3.174 de lei reprezentând 2.646 de lei onorariu expert, 400 de lei onorariu avocat și 28 de lei taxă judiciară de timbru. S-a procedat la compensarea acestor cheltuieli, reclamanta împreună cu intervenienta C. V. urmând a achita pârâtului M. V. și intervenientului M. C. suma de 1.915 lei cu acest titlu.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel reclamanta C. I. și intervenienta C. V., solicitând admiterea apelului schimbarea în parte a hotărârii atacate în sensul stabilirii liniei despărțitoare dintre proprietățile părților pe aliniamentul A" -B" -C"- D"- E"- F", având puncte intermediare B-C, D-E, descrise la punctul 3 din completarea la raportul de expertiză din data de 09.09.2014, astfel punctul A e situat la 0,38 m est de limita actuală, punctul B e situat pe colțul casei intimaților M., punctul C e situat pe peretele și anexa intimaților, punctele D-E sunt situate pe peretele anexei și grajdului intimaților, iar punctul F e situat la 1,22 m est față de hotarul actual, potrivit completării la raportul de expertiză din 09.09.2014. Au mai cerut obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată la fondul cauzei și în apel și respingerea cererii acestora de obligare la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului s-a susținut că hotărârea este nelegală și netemeinică, fiind dată în disprețul probelor administrate în cauză. S-a susținut că varianta de grănițuire stabilită de instanța de fond este nejustificată fiindcă intimații ajung să fie împroprietăriți cu suprafața de 16 mp față de proprietatea deținută de aceștia, respectiv de la 1375 mp cât teren dețin în proprietate li se majorează suprafața la 1391 mp. La această situație s-a ajuns prin ignorarea argumentelor prezentate de expertul T. M. în raportul de expertiză care ajunge la concluzia certă că familia M. nu a respectat la reconstruirea casei de locuit amplasamentul inițial stabilit prin documentele de construire și și-au amplasat casa cu zidul din spate pe linia despărțitoare dintre proprietățile părților litigante, sens în care se face referire la cuprinsul raportului de expertiză unde se arată că nu s-a respectat distanța de 7,3 m față de casa apelantelor, din măsurătorile efectuate rezultă că în prezent casa intimaților M. e situată la o distanță de 6 m de peretele casei apelantelor, ceea ce înseamnă că și-au edificat casa cu 1,3 m spre proprietatea acestora, iar în aceste condiții au ocupat porțiunea de teren din spatele casei intimaților amplasând peretele casei pe linia despărțitoare dintre proprietățile părților.
Apelantele au mai susținut și că argumentația primei instanțe în alegerea variantei de grănițuire este una vagă, nefiind specificate în concret probele pe care se bazează, iar în această situație consideră că această modalitate de argumentare nu este altceva decât o lipsă a motivării hotărârii, ceea ce atrage nelegalitatea sentinței atacate.
Apelantele au mai arătat că au solicit o variantă de grănițuire care nu afectează întinderea drepturilor părților litigante reprezintă și o variantă rezonabilă de grănițuire deoarece ține cont de drepturile de proprietate înscrise în CF în favoarea apelantelor și intimaților, de starea de fapt existentă în teren și nu în ultimul rând de documentația grafică. Această variantă solicitată de apelante are în vedere aliniamentul A-F, având puncte intermediare, B-C, D-E, descrise la punctul 3 din completarea la raportul de expertiză din data de 09.09.2014, astfel punctul A e situat la 0,38 m est de limita actuală, punctul B e situat pe colțul casei intimaților M., punctul C e situat pe peretele și anexa intimaților, punctele D-E sunt situate pe peretele anexei și grajdului intimaților, iar punctul F e situat la 1,22 m est față de hotarul actual, în această variantă de grănițuire linia despărțitoare este dreaptă și reprezintă o variantă mai judicioasă de grănițuire.
S-a mai susținut că varianta aleasă de instanța de fond nu are nici o legătură cu realitatea și nici cu documentațiile depuse de părți, fiind o variantă inventată la solicitarea intimaților, proprietățile părților nefiind niciodată grănițuite în acest mod și neexistând nici o schiță depusă de părți care să releve o asemenea modalitate de grănițuire. Un ultim argument invocat de apelante s-a referit la faptul că linia despărțitoare dintre proprietățile părților litigante a fost mereu o linie dreaptă ce pornea de la stradă și se finaliza la linia de cale ferată, nefiind o linie frântă, excentrică dreptei cu s-a dispus prin varianta de grănițuire contestată.
În drept, s-au invocat prevederile art.282 și urm., art.274 Cod procedură civilă..
Apelul formulat a fost legal timbrat.
Intimații pârât M. V. și intervenient M. C. au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefundatși păstrarea în întregime a sentinței apelate, ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată în apel f.15-18.
În susținerea acestei poziții procesuale s-a reliefat faptul că argumentele și criticile invocate de apelante sunt nefondate fiindcă din planul de situație ce a stat la baza emiterii autorizației de lucrări nr.38/15.07.1970 reiese că mejdia era situată la o distanță de peretele din spatele al casei vechi și respectiv de peretele din spate al grajdului, pereții casei și grajdului fiind pe aceeași linie, iar din planul de situație al orașului Beclean din 1972 reiese că mejdia dintre proprietăți se afla pe o linie dreaptă care era situată la o anumită distanță de pereții din spate al casei și grajdului. Din toate rapoartele de expertiză rezultă fără nici un dubiu că peretele din spatele casei de locuit existentă azi, cel din spatele grajdului existent și pe vremea casei vechi și din spatele magaziei dintre ele se află pe aceeași linie, lucru firesc fiindcă casa nouă a fost edificată pe fundația casei vechi.
În acest sens s-a făcut trimitere la depozițiile martorilor audiați de prima instanță L. Desideriu, P. N., V. S. și Silagi A. care au reliefat că între casa veche și linia despărțitoare exista o distanță care mergea de la stradă până la colțul grajdului și că noua casă a fost construită la distanța legală de mejdie și nu a fost contestat amplasamentul. În ce privește mejdia dintre grădini aceasta e materializată de peste 30 de ani prin gardul existent între ele fiind edificat gardul pe un amplasament stabilit de comun acord de reclamantă și pârât. S-a mai arătat că e nefondată și critică referitoare la cheltuielile de judecată stabilite la fondul cauzei din moment ce s-a dat o soluție ce consfințeste susținerile intimaților și nu cele ale apelantelor.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel formulate, tribunalul constată că se impune admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței atacate potrivit argumentelor ce vor fi arătate în cele ce urmează.
Tribunalul constată în prealabil că apelul inițial vizează doar soluția vizând stabilirea liniei linia despărțitoare dintre imobilele proprietățile părților, nefiind formulat apel și în ce privește rectificarea de carte funciară la care s-a făcut referire de reprezentantul apelantelor la dezbaterea apelului, caz în care această critică nefiind formulată în termenul de apel de 15 zile de la comunicarea hotărârii atacate nu poate fi analizată de instanța de apel fiind formulată tardiv.
Tribunalul constată că potrivit art.584 cod civil din 1865, aplicabil în cauză ținând cont de data introducerii acțiunii, orice proprietar poate obliga pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de a sa, iar cheltuielile grănițuirii vor fi suportate pe jumătate. Acest text legal reglementează acțiunea în grănițuire ce reprezintă acea acțiune reală imobiliară, petitorie și imprescriptibilă prin care se solicită instanței de judecată ca în cadrul unui proces să se determine, prin semne exterioare, linia despărțitoare dintre două fonduri vecine, acțiunea în grănițuire vizând a se reconstitui hotarul real dintre cele două imobile.
Tribunalul constată că prima instanță a dispus grănițuirea imobilelor proprietatea apelant imobilului situat în orașul Beclean, pe . 69, județul Bistrița-Năsăud, proprietatea tabulară a reclamantei C. I. și a intervenientei C. V., identificat prin numerele topografice 1147/1/2, 1146/1/2 din Cartea Funciară_ Beclean de imobilul situat în Beclean, pe ..67, proprietatea tabulară a intervenientului M. C., identificat prin Cartea Funciară numărul_ Beclean numerele topografice 1147/2/1/2 și 1146/2/1/2, potrivit variantei solicitate de intimații M. potrivit planului de situație de la fila 212 întocmit de expertul T. M., variantă în care imobilul deținut de intimate are suprafața scriptică de 1566 mp și suprafața reală grănițuită de 1450 mp, în timp ce imobilele deținute de intimații M. au suprafața scriptică de 1375 mp și suprafața reală grănițuită de 1391 mp, iar în această variantă se observă că linia despărțitoare nu este dreaptă, ci are o ușoară curbură în spatele casei intimaților.. Apelantele solicită grănițuirea imobilelor în litigiu planului de situație de la fila 213 întocmit de expertul T. M., variantă în care apelantele au suprafața scriptică de 1566 mp și suprafața reală grănițuită ca fiind de 1512 mp, în timp ce imobilele deținute de intimații M. au suprafața scriptică de 1375 mp și suprafața reală grănițuită ca fiind de 1328 mp, iar în această variantă se observă că linia despărțitoare este dreaptă pe tot traseul liniei de graniță.
Tribunalul mai constată că în speță nu există o schiță de dezmembrare a imobilului deținut de fostul proprietarul tabular Lișiu G., cel care a construit cele două case pe care le-a înscris în cartea funciară menționată în baza certificatului numărul 1.301 emis de Sfatul Popular al Comunei Beclean, ocazie cu care s-a realizat și dezmembrarea pe numere topografice și suprafețe corespunzătoare, o asemenea schiță de dezmembrare ar fi avut o importanță decisivă în stabilirea liniei despărțitoare pentru a se stabili exact și corect amplasamentul și distanțele loturilor imobilelor ce aparțin părților litigante.
În această situație, în lipsa schiței inițiale de dezmembrare a terenurilor în litigiu, tribunalul consideră că se impune a fi avute în vedere la stabilirea liniei despărțitoare a celor două fonduri schițele întocmite în anul 1970, respectiv planul de situație întocmit cu ocazia obținerii autorizației de construire a pârâtului M. V. și planul de situație întocmit cu ocazia cumpărării terenului de la S. M. de către Crăciunas S. și reclamantă, documente grafice întocmite olograf f.167-168, și examinate de expertul T. M. în cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză, documente din care se desprinde concluzia că valoarea de 7,3 m care indică distanța la care ar fi trebuit să-și edifice casa pârâtul M. față de casa apelantelor nu a fost respectată, astfel că în prezent nu se respectă distanța proiectată dintre cele două construcții, casa pârâtului M. V. fiind situată la distanța de doar 6 m față de peretele casei apelantelor, situație în case se poate conchide că pârâtul și-a amplasat casa nouă de locuit pe un amplasament situat pe linia despărțitoare dintre proprietățile părților litigante. Așa fiind, înseamnă că varianta de grănițuire stabilită de prima instanță nu este cea corectă, ci trebuie stabilită linia despărțitoare potrivit planul de situație de la fila 213, vol.2 dosar fond, din raportul de expertiză întocmit de expert T. M., în această variantă linia despărțitoare este dreaptă pe tot traseul liniei de graniță stabilit de expert, neavând nici o curbură în spatele casei intimaților.
Apărările intimaților privind aspectele reliefate de martorii audiați de prima instanță la care au făcut referire intimații în întâmpinare nu sunt suficient de edificatoare și lămuritoare pentru a conduce la o altă concluzie, ținând cont faptul că de la data edificării casei intimatului au trecut mai bine de 35 ani până la audierea martorilor, ceea ce înseamnă că trebuie reținute cu o anumită rezervă cele reliefate de martori sub aspectul amplasării casei pârâtului exact pe vechia fundație a casei vechi, pe de o parte, iar pe de altă parte, din această perspectivă declarațiile martorilor la care au făcut referire intimații în întâmpinare sunt infirmate de documentele grafice anterior indicate din care reiese că a fost amplasată casa de locuit a intimaților la doar 6 m distanță de casa apelantelor în loc 7, 3 m, așa cum ar fi trebuit, situație în care nu se pot grănițui imobilele potrivit variantei stabilită de prima instanță, deoarece peretele din spatele casei intimaților trebuie amplasat chiar pe linia de hotar. De altfel, chiar din răspunsul la interogator al pârâtului M. V. reiese că noua construcție edificată în 1970 este mai mare decât vechea casă ce exista pe terenul intimaților f.36, ceea ce conduce tribunalul la concluzia anterior indicată, dedusă și din documentele grafice întocmite anterior indicate, în sensul că în loc ca pârâtul M. să-și construiască casa la o distanță de 7, 3 metri față de casa apelantelor prin amplasarea noi construcții la doar 6 m distanță peretele din spatele casei intimaților a fost amplasat chiar pe linia de hotar .
Având în vedere aceste argumente, tribunalul conchide că, în speță, se impune ca, în baza art.584 Cod civil anterior, să se dispună grănițuirea imobilului situat în orașul Beclean, pe . 69, județul Bistrița-Năsăud, proprietatea tabulară a reclamantei C. I. și a intervenientei C. V., identificat prin numerele topografice 1147/1/2, 1146/1/2 din Cartea Funciară_ Beclean de imobilul situat în Beclean, pe ..67, proprietatea tabulară a intervenientului M. C., identificat prin Cartea Funciară numărul_ Beclean numerele topografice 1147/2/1/2 și 1146/2/1/2, pe aliniamentul A" -B" -C"- D"- E"- F" din planul de situație de la fila 213, vol.2 dosar fond, din raportul de expertiză întocmit de expert T. M., documentație ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Tribunalul, față de stabilirea unei alte variante de grănițuire decât cea stabilită la fondul cauzei, constată că prima instanță nu a stabilit în mod corect nici cheltuielile de judecată la fondul cauzei, motiv pentru care urmează a fi stabilite de tribunal în apel.
În acest sens, tribunalul arată că potrivit art.584 Cod civil din 1865, aplicabil în cauză ținând cont de data introducerii acțiunii, cheltuielile grănițuirii vor fi suportate pe jumătate, se impune ca să fie suportate în mod egal de apelante și intimați cheltuielile grănițuirii ce vizează costul raportului de expertiză întocmit de expertul T. M., lucrare de expertiză ce a fost avută în vedere la efectuarea liniei de metă, respectiv suma de 2.403,19 de lei onorariu expert, achitată de intimați potrivit chitanțelor depuse la dosar f.98, 205, 220 vol.2 dosar fond, caz în care în sarcina reclamantei și intervenientei revine suma de 1201,59 lei, sumă ce trebuie plătită pârâtului și intervenientului, cealaltă sumă de 1201,59 lei revenind în sarcina pârâtului și intevenientului ce au plătit-o . Celelalte cheltuieli suportate de părți privind efectuarea altor lucrări de expertiză nu pot fi avute în vedere fiindcă aceste cheltuieli nu au stat la baza efectuării grănițuirii fondurilor și nu constituie cheltuieli ale grănițuirii în sensul impus de lege. Raportat la admiterea celorlalte cereri din acțiunea formulată de instanța de fond, în baza art.274 Cod procedură civilă, tribunalul arată că se impune a se acorda reclamantei suma de 400 lei cheltuieli de judecată cu titlu de onorariu avocațial, urmând ca celelalte cheltuieli efectuate la fondul cauzei să fie suportate de fiecare din părți, iar scăzând din suma de 1201,59 lei ce se cuvine pârâtului și intervenientuilui suma de 400 lei ce se cuvine reclamantei și intervenientei, reiese suma ce trebuie achitată de reclamantă și pe intervenientă, respectiv 801,59 lei, motiv pentru care le va obliga pe acestea să plătească suma de 801, 59 lei cheltuieli de judecată la fond pârâtului M. V. și intervenientului M. C..
Având în vedere aceste considerente, tribunalul,, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, va admite apelul formulat de reclamanta și intervenientă împotriva sentinței civile nr.1954/2014 a Judecătoriei Beclean, pronunțată în dosarul nr._ /2015, va schimba în parte sentința atacată în sensul că va dispune grănițuirea imobilului situat în orașul Beclean, pe . 69, județul Bistrița-Năsăud, proprietatea tabulară a reclamantei C. I. și a intervenientei C. V., identificat prin numerele topografice 1147/1/2, 1146/1/2 din Cartea Funciară_ Beclean de imobilul situat în Beclean, pe ..67, proprietatea tabulară a intervenientului M. C., identificat prin Cartea Funciară numărul_ Beclean numerele topografice 1147/2/1/2 și 1146/2/1/2, pe aliniamentul A" -B" -C"- D"- E"- F" din planul de situație de la fila 213, vol.2 dosar fond, din raportul de expertiză întocmit de expert T. M., documentație ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.Va obliga pe reclamantă și pe intervenientă să plătească suma de 801, 59 lei cheltuieli de judecată la fond pârâtului M. V. și intervenientului M. C.,.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În temeiul art.274, art.277 Cod procedură civilă, tribunalul constată că intimații M. V. și M. C. se află în culpă procesuală în apel raportat la soluția admiterii apelului, motiv pentru care nu sunt îndreptățiți să li se acorde cheltuieli de judecată în apel, pe de o parte, iar pe de altă parte, intimații vor fi obligați să plătească apelantelor suma de 1009,5 lei cheltuieli de judecată în apel, din care suma de 1000 lei reprezintă onorariu avocațial achitat în apel potrivit chitanței justificative depuse la dosar f.37, iar suma de 9,5 lei reprezintă taxa judiciară de timbru aferentă apelului admis ce a fost achitată de apelante f.24.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de reclamanta C. I. și intervenienta C. V., domiciliate în orașul Beclean, . 69, județul Bistrița-Năsăud, împotriva sentinței civile nr.1954/2014 a Judecătoriei Beclean, pronunțată în dosarul nr._ /2015, schimbă în parte sentința atacată în sensul că,
- dispune grănițuirea imobilului situat în orașul Beclean, pe . 69, județul Bistrița-Năsăud, proprietatea tabulară a reclamantei C. I. și a intervenientei C. V., identificat prin numerele topografice 1147/1/2, 1146/1/2 din Cartea Funciară_ Beclean de imobilul situat în Beclean, pe ..67, proprietatea tabulară a intervenientului M. C., identificat prin Cartea Funciară numărul_ Beclean numerele topografice 1147/2/1/2 și 1146/2/1/2, pe aliniamentul A" -B" -C"- D"- E"- F" din planul de situație de la fila 213, vol.2 dosar fond, din raportul de expertiză întocmit de expert T. M., documentație ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Obligă pe reclamantă C. I. și pe intervenienta C. V. să plătească suma de 801, 59 lei cheltuieli de judecată la fond pârâtului M. V. și intervenientului M. C., ambii domiciliați în orașul Beclean, . 67, județul Bistrița-Năsăud.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
Obligă intimații M. V. și M. C. să plătească apelantelor suma de 1009,5 lei cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
M. L. B. C. N. L. D.
MLB// 7 ex.// 12 mai 2015
Jud. fond Z. D.
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 52/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD | Prestaţie tabulară. Decizia nr. 56/2015. Tribunalul BISTRIŢA... → |
|---|
