Succesiune. Decizia nr. 54/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD

Decizia nr. 54/2015 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 16-04-2015 în dosarul nr. 64/190/2006*

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 54/R/2015

Ședința publică din data de 16 aprilie 2015

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE: B. I. S., judecător

JUDECĂTOR: S. I., vicepreședinte tribunal

JUDECĂTOR: N. C.

GREFIER: M. D.

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii judecătorești privind recursul civil declarat de reclamanții Z. N., V. I., S. I., S. M., F. D. – moștenitorul defunctului F. D., S. D. G., R. P., G. M., C. I., G. I., împotriva sentinței civile nr.7859/2014, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.

Dezbaterea recursului a avut loc la termenul de judecată din data de 9 aprilie 2015, în prezența reclamantei recurentă C. I., a reprezentantului reclamanților recurenți, avocat M. L. D. și a reprezentantului pârâților intimați, avocat P. V., concluziile acestora fiind consemnate în scris în încheierea de ședință de la acea dată și când tribunalul, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea hotărârii judecătorești pentru data de azi, 16 aprilie 2015.

TRIBUNALUL

Deliberând, constată că:

Prin sentința civilă nr. 7859/2014, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată și continuată de reclamanții C. I., Z. N., V. I., S. I., F. D., S. M., R. P., G. M., G. I. și S. D. G., în contradictoriu cu pârâții Rânziș A. și ., prin lichidator judiciar S.C.- SOLVENS SPRL; a fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâta . în contradictoriu cu reclamanții și pârâta . fost respinse cererile reclamanților și pârâților Rânziș A. și . de acordare a cheltuielilor de judecată și pârâtul Rânziș A. a fost obligat la plata către Biroul Local de Expertiză de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud a sumei de 900 lei, din care suma de 300 lei a reprezentat diferență onorariu expert pentru domnul expert P. V. și suma de 600 lei a reprezentat diferență onorariu expert pentru domnul expert P. I..

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Imobilul teren în litigiu a fost identificat în CF 1754 Bistrița-Bârgăului, nr. top. 2269/1, a avut suprafața scriptică de 238 stânjeni pătrați și a provenit din dezmembrarea nr. top. 2269 în două nr. topografice, 2269/1 și 2269/2.

Potrivit înscrierilor de sub B 1-4 din CF 1745 Bistrița Bârgăului, dreptul de proprietate asupra imobilului cu nr. top. 2269, înscris în cartea funciară menționată, a revenit numitului S. L. și soției sale, născută S. N., în cotă de ½ împreună, numitului S. L., în cotă de 2/6 părți, și numitului S. S., în cotă de 1/6 părți. Prin urmare, potrivit acestor înscrieri, cota totală a numitului S. L. din imobilul cu nr. top. 2269 era de 7/12 părți, cota numitei S. N. era de ¼, iar cota numitului S. S. era de 1/6. Ulterior, potrivit înscrierilor de sub B 5 și 6, cota de 7/12 părți aparținând numitului S. L. a revenit în cote egale numiților S. D. și S. T., S. D. deținând cota de 7/24 din întreg nr. top. 2269, iar S. T. dobândind de asemenea cota de 7/24 din întreg nr. top. 2269. Ulterior, sub B7 s-a înscris dreptul de expropriere asupra imobilului cu nr. top. 2269 în favoarea Direcției Administrației Silvice Bistrița iar sub B8 s-a înscris, în baza acordului provizoriu de expropriere, interdicția de înstrăinare și însărcinare în privința părții lui S. S. din imobilul cu nr. top. 2269. Prin urmare, raportat la aceste înscrieri, întregul nr. top. 2269 a fost expropriat. Ulterior, imobilul a fost dezmembrat în nr. top. 2269/1 și 2269/2, suprafața corespunzătoare nr. top. 2269/2 fiind înscrisă în cartea funciară nr. 748 în favoarea societății Regna, iar suprafața corespunzătoare nr. top. 2269/1 rămânând înscrisă în CF 1745 Bistrița-Bârgăului. Ulterior, cu toate că potrivit înscrierii de sub B7 întregul nr. top. 2269 a fost expropriat, în baza certificatului de moștenitor nr. 115/1970 a notariatului de Stat Bistrița numiții S. R., S. P., S. G., F. M. și S. I., au fost înscriși în cartea funciară ca proprietari asupra unor cote din dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF 1745 Bistrița-Bârgăului, nr. top. 2269/1, în calitate de moștenitori ai numitului S. D.. În baza certificatului de moștenitor nr. 313/1982 al Notariatului de Stat al Județului Bistrița-Năsăud, asupra cotei de proprietate înscrise în cartea funciară în favoarea numitei S. R., s-a înscris dreptul de proprietate pe cote-părți al numiților F. M., R. P., Z. N., S. I., G. D. și S. M..

Prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat să se dispună rectificarea intabulărilor de sub B 11-21 din CF 1754 Bistrița-Bârgăului, nr. top. 2269/1, în sensul radierii lor, întrucât s-au realizat doar dezbateri parțiale ale succesiunilor antecesorilor lor. Analizând coala de carte funciară depusă la dosar, instanța de fond a constatat că înscrierile de sub B11-B15 s-au realizat în baza certificatului de moștenitor nr. 115/1970 a Notariatului de Stat Bistrița, iar înscrierile de sub B16-B21 s-au realizat în temeiul certificatului de moștenitor nr. 313/1982 al Notariatului de Stat al Județului Bistrița-Năsăud. Aceste certificate de moștenitor în temeiul cărora au fost efectuate înscrierile a căror rectificare se solicită nu au fost anulate și nici nu s-a solicitat în prezentul dosar anularea acestora. Potrivit dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 7/1996, aplicabile raportat la dispozițiile art. 76 din Legea nr. 71/2011, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: 1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; 2. dreptul înscris a fost greșit calificat; 3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; 4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului. Instanța de fond a constatat că motivul invocat de reclamanți, respectiv dezbaterea parțială a succesiunilor antecesorilor lor, nu s-a încadrat în niciuna din cele patru situații menționate în textul legal indicat, în condițiile în care actele în temeiul cărora s-au efectuat înscrierile de sub B 11- 21 nu au fost anulate. Prin urmare, cererea reclamanților de radiere din cartea funciară a înscrierilor de sub B11-21 pentru motivul invocat în cererea de chemare în judecată a fost neîntemeiată.

S-a reținut de către instanța de fond că, potrivit raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză de expert S. C. imobilul înscris în CF 1754 Bistrița-Bârgăului, nr. top. 2269/1, a fost în suprafață reală de 3275 mp, existând neconcordanță între suprafața scriptică menționată în cartea funciară și suprafața reală a nr. topografic. Raportul de contraexpertiză efectuat în cauză a relevat faptul că suprafața reală a nr. top. 2269/1 este de 856 mp, neexistând prin urmare diferența de suprafață dintre suprafața scriptică și cea reală menționată de expert S. C.. Analizând cele două rapoarte de expertiză instanța de fond a constatat că expertul S. C. nu a procedat la măsurarea imobilului teren învecinat, ori pentru efectuarea contraexpertizei s-au efectuat măsurători atât asupra terenului având nr. top.2269/1 cât și asupra terenului învecinat, aparținând pârâtei ., ajungându-se la concluzia că cele două terenuri au avut înscrisă în cartea funciară suprafața reală a acestora. Prin urmare, având în vedere faptul că prin contraexpertiza tehnică efectuată în cauză s-a avut în vedere situația ambelor terenuri, atât a terenului cu nr. top. 2269/1, cât și situația terenului aparținând ., ajungându-se la concluzia că situația de carte funciară corespunde realității, instanța de fond a respins cererea reclamanților de majorare a suprafeței nr. top. 2269/1, ca neîntemeiată.

Prin cererea reconvențională depusă la filele 36-38 din dosarul de fond, pârâții au solicitat rectificarea înscrierii de sub B10 și A+2 din CF 1754 Bistrița-Bârgăului, în sensul anulării acestor înscrieri și sistarea acestei coli de carte funciară, motivul invocat fiind inexistența suprafeței de 856 mp. Raportat la concluziile expertizei și contraexpertizei efectuate în cauză instanța de fond a constatat că suprafața de 856 mp aferentă nr. top. 2269/1 a existat, cererea reconvențională fiind astfel neîntemeiată.

În ceea ce a privit cererea reclamanților de dezbatere a succesiunii după defunctul S. L., instanța de fond a constatat că potrivit mențiunilor de sub B5 din CF 1754 Bistrița-Bârgăului, nr. top. 2269/1, masa succesorală după acest defunct a fost dezbătută prin sentința de predare a moștenirii a Judecătoriei Teritoriale Bistrița, nr. 1902/O/1914, întreaga sa cotă de proprietate asupra imobilului din CF 1754 Bistrița-Bârgăului, nr. top. 2269, trecând prin moștenire în proprietatea numiților S. D. și S. T.. Având în vedere aceste considerente, instanța de fond a respins capătul de cerere având ca obiect constatarea faptului că masa succesorală rămasă după defunctul S. L. s-a compus din cota de 7/12 părți din imobilul înscris în CF 1754 Bistrița-Bârgăului, vocație succesorală având numiții S. D. și S. T., nefiind întemeiată o nouă dezbatere a moștenirii.

Privitor la cererile reclamanților de constatare a componenței masei succesorale rămase după numiții S. S., S. T. și S. N., instanța de fond a constatat că potrivit înscrierii de sub B7 din CF 1754 Bistrița-Bârgăului, întregul imobil teren având nr. top. 2269 a fost expropriat, astfel că dreptul de proprietate al acestor persoane nu a mai existat în patrimoniul lor începând cu anul 1913. De altfel chiar reclamanții au arătat în cuprinsul cererii de chemare în judecată faptul că o parte din terenul înscris în CF 1754 Bistrița-Bârgăului a fost expropriată, recunoscând astfel exproprierea menționată în cartea funciară, fără însă a proba faptul că această expropriere a vizat doar o parte a terenului cu nr. top. 2269, iar nu întregul nr. top., astfel cum a fost menționat în coala de carte funciară nr. 1745 Bistrița-Bârgăului. Faptul că exproprierea înscrisă în cartea funciară a existat a rezultat și din înscrierile de sub B 9,10, potrivit cărora o suprafață din imobilul identificat cu nr. top. 2269 a trecut din proprietatea statului în proprietatea societății Regna. Susținerea reclamanților din acțiunea introductivă potrivit căreia trecerea acestei suprafețe, de către Statul Român, în proprietatea societății Regna, ar fi fost fără titlu a fost neîntemeiată, trecerea terenului din proprietatea statului în proprietatea societății Regna având la bază dreptul statului de dispoziție asupra acestei suprafețe, în calitatea sa de proprietar. Raportat la înstrăinarea de către stat, după expropriere, a unei părți din imobil în favoarea societății Regna, și la traducerea colii de carte funciară 1754 de la fila 71 din dosarul de fond, potrivit căreia exproprierea nu a fost temporară, instanța de fond a reținut ca fiind neîntemeiată susținerea reclamanților potrivit căreia imobilul cu nr. top. 2269 ar fi fost expropriat temporar. Având în vedere aceste considerente, instanța de fond a respins cererile reclamanților de constatare a componenței masei succesorale rămase după numiții S. S., S. T. și S. N..

Potrivit mențiunilor de sub B 11-21 din CF 1754 Bistrița-Bârgăului, succesiunile rămase după defuncții S. D. și G. R. au fost dezbătute notarial, fiind eliberate certificatele de moștenitor 115/1970 și 313/1982, astfel că cererea de dezbatere a succesiunii după acești defuncți, formulată de reclamanți, a fost neîntemeiată.

În privința capetelor de cerere având ca obiect dezbaterea succesiunilor după defuncții F. M. și S. I. instanța de fond a reținut, de asemenea, că potrivit înscrierii de sub B7 din CF 1754 Bistrița-Bârgăului, întregul imobil teren având nr. top. 2269 a fost expropriat, motiv pentru care și aceste cereri au fost respinse.

Având în vedere aceste considerente, respectiv faptul că întregul imobil cu nr. top. 2269 a fost expropriat, instanța de fond a respins și cererile reclamanților având ca obiect revendicare, pretenții și grănițuire.

În temeiul dispozițiilor art. 274 din codul de procedură civilă și având în vedere soluția ce a fost pronunțată, instanța de fond a respins cererile reclamanților și pârâților Rânziș A. și . de acordare a cheltuielilor de judecată. Întrucât onorariile experților P. V. și P. I. nu au fost integral achitate, rămânând o diferență totală de 900 lei, iar contraexpertiza a fost solicitată de pârâtul Rânziș A. pentru dovedirea pretențiilor sale din cererea reconvențională, instanța a obligat pârâtul Rânziș A. la plata către Biroul Local de Expertiză de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud a sumei de 900 lei, din care suma de 300 lei a reprezentat diferență onorariu expert pentru domnul expert P. V. și suma de 600 lei a reprezentat diferență onorariu expert pentru domnul expert P. I..

Împotriva acestei hotărâri, reclamanții Z. N., V. I., S. I., S. M., F. D., S. D. G., R. P., G. M., C. I., G. I., au declarat recurs, solicitând admiterea recursului în baza dispozițiilor art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă vechi, casarea în parte a sentinței atacate și rejudecând în baza dispozițiilor art. 312 alin. 6/1 să se dispună admiterea acțiunii principale, precizate și extinse, și în consecință:

- să se dispună rectificarea întabulării din c.f. 1754 Bistrița Bârgăului partea I-a nr. top 2269/1 în sensul majorării suprafeței de la 857 mp. la 3.275 mp., conform raportului de expertiză Ș. C.;

- să se constate că masa succesorală a defunctului S. L., decedat la 5.09.1902, se compune din cota de 7/12 părți (1/4 + 2/6) din imobilul înscris în c.f. 1754 Bistrița Bârgăului nr. top 2269/1, vocație succesorală având S. D. și S. T., copii, în cotă de 1/2 părți, fiecare;

- să se constate că masa succesorală a defunctului S. S., decedat la 15.07.1920, se compune din cota de 1/6 părți din imobilul înscris în c.f. 1754 Bistrița Bârgăului nr. top 2269/1, vocație succesorală având S. D. și S. T., nepoți de frate predecedat, în cotă de 1/2 părți, fiecare;

- să se constate că masa succesorală a defunctei S. T., dec. la 16.07.1923 se compune din cota de 7/24 părți din imobilul înscris în c.f. 1754 Bistrița Bârgăului nr. top 2269/1, vocație succesorală având S. D., în calitate de frate, în cotă de 1/1 parte;

- să se constate că masa succesorală a defunctei S. N., născută Sorean, decedată la 10.11.1928, se compune din cota de 1/4 părți din imobilul înscris în c.f. 1754 Bistrița Bârgăului nr. top 2269/1, vocație succesorală având S. D., în calitate de fiu, în cotă de 1/1 parte;

- să se constate că masa succesorală a defunctului S. D., dec. la 3.08.1961, se compune din cota de 1/1 parte (7/24 părți după S. L., 4/24 părți după S. S., 6/24 părți după S. N. și 7/24 părți după S. T.) din imobilul înscris în c.f. 1754 Bistrița Bârgăului nr. top 2269/1, vocație succesorală având G. R., soție supraviețuitoare, în cotă de 1/4 parte și subsemnații reclamanți R. P., Z. N., G. D. și defuncții S. G., F. M., S. I., în cotă de 3/24 parte fiecare;

- să se constate că masa succesorală a defunctei G. R., decedată la data de 23.10.1980, se compune din cota de 1/4 parte din imobilul înscris în cf. 1754 Bistrița Bârgăului nr. top 2269/1, vocație succesorală având reclamanții R. P., Z. N., G. D. și defuncții S. G., F. M., S. I., în cotă de 1/6 parte fiecare;

- să se constate că masa succesorală a defunctei F. M., decedată la 19.01.1984 se compune din cota de 1/6 părți din imobilul înscris în c.f. 1754 Bistrița Bârgăului nr. top 2269/1, vocație succesorală având subsemnatul F. D., în calitate de fiu, unic moștenitor;

- să se constate că masa succesorală a defunctului S. I., decedat la 14.06.1996 se compune din cota de 1/6, vocație succesorală având reclamanții V. I., S. I. și S. M., în calitate de fii, în cotă de 1/3 parte fiecare;

- să se dispună rectificarea întabulărilor sub B + 11 - 21, în sensul radierii lor și întabularea dreptului de proprietate al subsemnaților în cartea funciară în cotele corecte mai sus arătate, cu titlu de moștenire;

- să fie obligați pârâții să le recunoască dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 3275 mp, înscris în c.f. 1754 Bistrița Bârgăului nr. top 2269/1, să le lase liberă posesia și folosința, abținându-se pe viitor de la orice act de tulburare;

- să se dispună stabilirea liniei de mejdie între terenul proprietatea subsemnaților reclamanți înscris în c.f. 1754 Bistrița Bârgăului nr. top 2269/1, și terenul proprietatea pârâtei ., înscris în c.f. 1838 Bistrița Bârgăului nr. top 2268/1, 2268/2 și 2270/4, conform completării la raportul de expertiză S. C., plan de situație cu grănițuirea imobilelor în litigiu, linia 1-2-3-19-18-17;

- să fie obligați pârâții la plata sumei de 3.000 lei reprezentând despăgubiri, respectiv contravaloarea folosului de tras de pe terenul abuziv ocupat, pentru ultimii 3 ani anterior introducerii acțiunii;

- să se mențină dispoziția instanței de fond referitoare la respingerea ca neîntemeiată a acțiunii reconvenționale.

Cu cheltuieli de judecată în toate stadiile procesuale.

În motivare s-a arătat că, în cadrul procesului s-a mai dispus o data casarea sentinței pronunțată de Judecătoria Bistrița prin Decizia civilă nr. 302/R/2005 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosar nr. 2811/C/2005, astfel că în speță au devenit incidente dispozițiile art. 312 al. 6/1 Cod procedură civilă vechi, în situația casării sentinței atacate, s-a apreciat că se impune rejudecarea cauzei în fond direct de către tribunal.

S-a apreciat că în cauză a fost incident motivul de casare prevăzut de art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă vechi, în sensul că a fost necesară administrarea unor probe refuzate de instanța fondului.

Astfel, recurenții au menționat că au solicitat efectuarea unei cercetări locale, ocazie cu care s-a solicitat prezența experților și fie dispusă și reaudierea martorului Turja S. (propus inițial de către pârâții intimați), pentru ca acesta să indice la fața locului linia de mejdie între terenul fost proprietatea sa și vândut pârâților și terenul proprietatea recurenților. Experții au urmat a materializa pe schiță linia de mejdie indicată în teren de către martor. S-a apreciat că în lipsa administrării acestor probe esențiale în cauză, tribunalul nu poate pronunța o soluție temeinică, astfel că au solicitat casarea sentinței atacate, reținerea cauzei pentru rejudecare în fond de către tribunal, ocazie cu care să fie încuviințate și administrate probele solicitate (cercetare locală, reaudiere în teren a martorului Turja S. în prezența experților care să efectueze o completare la raportul de expertiză prin care să materializeze pe schiță linia de mejdie indicată de martor în teren).

Pe fond, reanalizând cauza sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 304/1 Cod procedură civilă vechi, s-a solicitat să se constatate că au dovedit prin probatoriul administrat în cauză temeinicia pretențiilor.

S-a precizat că, o primă problemă ce s-a impus a fi tranșată a fost situația de carte funciară 1754 Bistrița-Bârgăului, care a fost soluționată de instanța fondului în contradicție flagrantă cu probele administrate la fondul cauzei. Inițial, cartea funciară a fost deschisă în 1920 prin transcrierea ca stare de c.f. neschimbată în ea sub nr. ordine A+1 a numărului top 2269, adus din cartea funciară 629 Bistrița-Bârgăului, unde avea nr. ordine A+8. Astfel, în 1920 au fost copiate înscrierile de sub B+1 - 8 din c.f. 629, deși acestea datau din perioada 1892-1913. O parte din acest teren a fost expropriată temporar de statul austro-ungar în favoarea Direcțiunii Forestiere Bistrița în 1913, și apoi trecut tară titlu de Statul Român în 1927 în favoarea REGNA-societate pentru exploatarea pădurilor grănicerești. Caracterul temporar al exproprierii a fost reținut chiar de înscrierea efectuată în c.f. și acesta a fost și motivul pentru care restul de teren, de 238 stânjeni pătrați (856 mp) a rămas proprietatea antecesorilor recurenților înscriși în cartea funciară: S. L. și soția N., împreună pe cota de 1/2 parte din imobil prin cumpărare de la S. P. (în c.f. 629) - transcrisă C. în c.f. 1754, și același S. L. și fratele său S. S., în cotă de 2/3, respectiv 1/3 părți cu titlu de moștenire după tatăl lor S. D., din cota acestuia de 1/2 parte din imobil. Astfel, deși în anul 1927 S. S. și S. L. erau deja decedați, ei încă figurau ca proprietari în cotă de 1/6 parte primul și 7/24 parte al doilea, alături și de S. N. născ. Sorean, cu 1/4 parte, asupra terenului în suprafață de 856 mp. înscris sub nr. top 2269/1. Abia în 1971 moștenitorii lor au adus situația de carte funciară la zi, dezbătând moștenirea după S. L. - întabulări sub B+11 -21. Aceste întabulări au fost însă urmare a unor dezbateri parțiale de masă succesorală, făcute unele chiar puțin ciudat, astfel că s-a impus lămurirea tuturor maselor succesorale în cauză, aducerea la zi a cărții funciare. Dacă se încearcă să se facă un extras din c.f. 1754 Bistrița Bârgăului, situația s-ar prezenta după cum urmează: B2 S. N. - 1/4 parte (288/1152 parte); B4 S. S.-1/6 parte (192/1152 parte); B6 S. T. 7/24 parte (336/1152 parte); B12 S. P. - 63/1152 parte (în prezent căs. R.); B13 S. G. - 63/1152 parte; B14 F. M. - 63/1152 parte; B15 S. I. - 63/1152 parte; B16 F. M. - 14/1152 parte; B17 R. P. – 14/1152; B18 Z. N. - 14/1152 parte; B19 S. I. - 14/1152 parte; B20 G. D. - 14/1152 parte; B21 S. M. - 14/1152 parte.

S-a precizat că au fost unii proprietari intabulați încă în 1892 a căror masă succesorală nu a fost dezbătută (Sorean N. căsătorită cu S. L.), unii au fost întabulați sub numele de fată și la altă poziție sub numele dobândit prin căsătorie (cazul lui R. P. - la B12 și 17), iar alții au fost chiar recurenții intabulați, dar numai pe unele părți din averea antecesorilor. S-a solicitat aducerea la zi a situației de carte funciară prin dezbaterea moștenirilor succesive așa cum s-a arătat în petitele acțiunii (dovedite prin actele de stare civilă depuse la dosar) și s-a solicitat întabularea recurenților pe cote părți asupra terenului - R. P., Z. N. și G. D., S. M. lui G. și F. D. al lui M. câte 1/6 parte fiecare și V. I., S. I. și S. M. câte 1/18 parte fiecare, apreciind că pentru ușurința în operare s-a impus radierea întabulărilor sub nr. B+11-21, care au fost parțiale și unele incomplete sau greșite și reînscrierea cu cotele corecte, arătate mai sus, și care vor urma a fi stabilite prin sentință. S-a apreciat că în speță a fost dat temeiul de rectificare prevăzut. de art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/96, în sensul efectuării unor întabulări în baza unor acte nevalabile - certificatele de moștenitor eliberate au fost neconforme cu dreptul de proprietate al părților. Odată stabilită prin prezenta sentință compunerea fiecărei mase succesorale, calitatea moștenitorilor și cotele lor de coproprietate s-a putut lesne observa că înscrierile efectuate în baza certificatelor de moștenitor nu au fost legale, astfel că sa impus rectificarea lor în sensul stabilirii și înscrierii corecte a maselor succesorale.

Cea de a doua problemă a fost legată de întinderea dreptului de proprietate al recurenților și linia de mejdie între cele două proprietăți.

În speță s-au întocmit două lucrări de expertiză cu concluzii diferite, atât sub aspectul suprafeței faptice reale a terenului revendicat de recurenți (cu consecință directă asupra temeiniciei petitului de majorare a suprafeței înscrise în c.f.), cât și, subsecvent, cu privire la linia de mejdie dintre cele două proprietăți.

S-a apreciat că în cauză a fost temeinică expertiza întocmită de expert Ș. C., pentru următoarele argumente:

Pârâta C. F. a cumpărat terenul în litigiu de la martorul (propus de pârâtă) Turja S., care a fost prezent la măsurătorile efectuate de expertul S. C. și căruia i-a indicat linia de mejdie dintre terenul pe care el 1-a vândut societății și cel deținut de antecesorii recurenților. În acest fel, linia de mejdie a fost indicată în concret de o persoană ce nu a putut fi acuzată în nici un caz de partizanat în favoarea recurenților (atât timp cât el a fost ținut de obligația de garanție pentru evicțiune față de C. F.).

Pe de altă parte, conform contraexpertizei P. V. ș.a. (pct. 9), C. F. a cumpărat terenul de pe c.f., fără schiță sau plan, astfel că suprafața înscrisă a fost normal să fie în neconcordanță cu suprafața folosită. În completarea la raportul de expertiză, expertul Ș. C. a identificat întregi suprafețele folosite de C. F., astfel că, după rectificarea în sensul majorării suprafeței recurenților, tot a rămas suficient teren în posesia . peste suprafața înscrisă în c.f. În consecință, terenul total ce s-a aflat în posesia C. F. a fost în fapt suficient pentru ca scriptic să fie acoperită și suprafața de teren revendicată de recurenți cât și cea intabulată în c.f. pe companie.

Efectuând măsurători pe linia de mejdie indicată în teren de martor, expertul Șotron a stabilit suprafața reală a terenului proprietatea recurenților, adică 3275 mp. (motiv pentru care s-a solicitat rectificarea suprafeței înscrise în c.f.), precum și linia de mejdie corectă, sens în care s-a solicitat ca instanța de recurs să se pronunțe.

S-a arătat că, o altă dovadă în acest sens au fost cele 6 procese verbale (atașate expertizei Ș.) încheiate de CN Apele Române cu . Primăria Bistrița Bârgăului, în anul 1996, cu fiecare din recurenții: F. M., R. P., G. D. (decedat, acțiune continuată de moștenitori), S. I., Z. N. și S. M., prin care s-a recunoscut faptul că le-a fost preluată în folosință suprafața totală de 4.910 mp (din care o parte a fost ocupată de drum), rămânând liberă suprafața revendicată de recurenți, de 3.275 mp.

Cel puțin pentru suprafața de 856 mp., înscrisă ca atare în c.f. pe numele recurenților sau antecesorilor, soluția instanței de fond de respingere a acțiunii în revendicare și grănițuire a fost neîntemeiată, toate expertizele concluzionând că cel puțin acest teren a fost proprietatea lor și a fost nelegal ocupat de pârâți.

Din probele administrate în cauză, a rezultat că folosul de tras pe perioada unui an al terenului în litigiu a fost de 3.000 lei, astfel că s-a solicitat acordarea de despăgubiri cu titlu de lipsă de folosință.

Recurenții au precizat că, cheltuielile de judecată pretinse au fost dovedite cu înscrisurile de la filele 2 verso, 5, 39 verso și 40 din dosar fond 8377/2004, fila 43 dosar recurs 2811/2005, filele 3, 68,245,246, 409 și 422 dosar rejudecare_, în total 2806,15 lei.

Pârâții intimați . Bistrița-Bîrgăului – prin lichidator . Rânziș A., legal citați, au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial.

În motivare s-a arătat că, în fapt, prin recursul declarat în cauză s-a solicitat în principal casarea sentinței cu reținerea spre rejudecare și încuviințarea unei cercetări locale și reaudierea martorului Turja S., iar în subsidiar modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii principale precizate.

În concret s-a criticat sentința sub aspectul reținerii situației din cartea funciară 1754 Bistrița-Bârgăului, iar apoi cu privire la întinderea dreptului de proprietate a reclamanților.

În ceea ce a privit suplimentarea probatoriului prin încuviințarea unei cercetări locale și reaudierea martorului Turja S., s-a solicitat să se aprecieze că nu a fost necesară o asemenea probațiune deoarece instanța nu poate constata prin deplasarea la fața locului o altă situație de fapt decât cea descrisă în raportul de contraexpertiză, iar martorul Turja S. a fost audiat, a fost persoană interesată în cauză și el nu a putut dovedi întinderea dreptului de proprietate în lipsa unor înscrisuri în acest sens.

Cu privire la situația înscrierilor din cartea funciară instanța de fond a constatat în mod corect că întreaga suprafață de teren revendicată a fost expropriată.

Inițial, reclamanții nu au depus extrasul de carte funciară în traducere, iar odată cu depunerea colii de carte funciară 1754 Bistrița-Bârgăului în traducere românească prin înscrierile în limba maghiară și observând cu atenție înscrierile de sub B7, B8, B9 și B10, au constatat că s-au comis o . transcrieri și că în realitate întreaga suprafață deținută de antecesorii reclamanților în acest c.f. a fost expropriată, fără să mai existe vreun metru pătrat în proprietatea reclamanților în acest c.f.

În primul rând fost de observat că pe prima pagină a colii de carte funciară marginal a fost strecurată o eroare menționându-se o suprafață totală de 5.913 m.p. a celor două numere topografice pe când în realitate, observând înscrierea de sub B9, B10, au constatat că nr. top. 2269/1 de sub A+2 a fost parte din nr. top. 2269 care a fost transcris în c.f. 748 Bistrița-Bârgăului, astfel că cele două suprafețe nu trebuiau adunate întrucât suprafața inițială era sub A+l în total de 5.057 m.p.

Dar, s-a solicitat să se observe că încheierea de întabulare nr. 3399/16.11.1927 de B9, care a fost o finalizare a înscrierii de sub B7, B8, privitoare la exproprierea întregului număr top. inițial A+2269 în suprafață de 5.057 m.p. respectiv 1.406 stânjeni pătrați.

Sub B9 s-a menționat că nr. top. 2269 de sub A+l se dezmembrează în nr. top. 2269/2 cu întinderea de 1.478 stânjeni pătrați, care se transcrie cu titlu de cumpărare (conform mențiunilor de sub B24 din cartea funciară 748) în cartea funciară 748 Bistrița-Bârgăului în favoarea lui S.C. „REGNA", pentru exploatarea fondurilor grănicerești, iar nr. top. nou 2296/1 de 238 stânjeni pătrați se reînscrie în aceeași carte funciară 1754 Bistrița-Bârgăului sub A+2 pe numele vechilor proprietari sub B10.

S-a solicitat să se constate această înscriere de sub B10 a fost lovită de nulitate întrucât această suprafață de sub A+2 nu exista la data înscrierii, deoarece suprafața inițială de c.f. 1754 de sub A+l era de 1.406 stânjeni pătrați, adică 5.057 m.p., iar transcrierea în cartea funciară 748 Bistrița-Bârgăului a suprafeței de 1.478 stânjeni pătrați în c.f. inițială 1754 Bistrița-Bârgăului nu a mai rămas nici o suprafață de teren, cum din eroare s-a menționat.

Potrivit mențiunilor de sub B9 s-a transcris din acest c.f. în c.f. 748 Bistrița-Bârgăului sub nr. top. nou 2269/1 suprafața de 1.478 stânjeni pătrați, adică 5321 m.p., ceea ce a reprezentat chiar mai mult decât suprafața existentă în c.f. 1754 Bistrița-Bârgăului, care în total era de 5.057 m.p.

Dacă s-ar verifica c.f. nou înființată nr. 748 Bistrița-Bârgăului s-ar constata că într-adevăr sub A+66 și B-24 s-a regăsit adus din c.f. 1754 Bistrița-Bârgăului nr. top. 2269 în intabulat pe S.C. „REGNA" cu suprafața de 5.321 m.p. cu titlu de cumpărare.

Prin urmare, în realitate în anul 1927 a fost vândută sau expropriată întreaga suprafață de sub nr. top. 2269 și reînscrierea în c.f. 1754 Bistrița-Bârgăului de sub A+2, respectiv B 10 nu și-a mai găsit nici un suport în realitatea faptică, urmând a se constata nulitatea acestei înscrieri, precum și a celor subsecvente.

S-a precizat de către pârâții intimați că susținerile lor corespund adevărului, rezultând și din adresa răspuns a Primăriei Bistrița-Bârgăului nr. 941/06.04.2006, prin care s-a confirmat că reclamanților li s-a reconstituit dreptul de proprietate potrivit Legii nr. 18/1991 și Legii nr. 1/2000 pentru terenul în cauză, sens în care li s-a și eliberat titlu de proprietate nr. 1954/1994, chiar fără drept, deoarece potrivit mențiunilor de sub B24 din c.f. 748 Bistrița-Bârgăului, a rezultat că transcrierea dreptului de proprietate s-a făcut prin cumpărare și nu prin uzucapiune.

În ceea ce au privit susținerile din recurs privitoare la evoluția înscrierilor în cartea funciară 1754 Bistrița-Bârgăului, au fost total eronate chiar dacă s-ar fi reținut, în absurd, că ar fi rămas în cartea funciară cei 856 m.p., deși așa cum au demonstrat, întreaga suprafață de teren inițială a fost expropriată.

S-a arătat că, dacă s-au lecturat cu atenție înscrierile de sub B14 din c.f. 1754 Bistrița-Bârgăului, s-a putut observa că inițial erau înscriși numiții S. C. S. D., iar în anul 1892 partea lui S. C. a fost vândută lui S. L. și soția N. ( conform înscrierilor de sub B12).

În anul 1898, la 20 septembrie, partea lui S. D. din același c.f. a revenit cu titlu de moștenire în cotă de 2/3 p. lui S. L., iar 1/3 p. lui S. S.. Prin urmare, în anul 1898 erau proprietari S. S. asupra cotei de 1/6 p. (142,60 m.p.) și S. L. și N. asupra cotei de 5/6 (713,40 m.p.).

În aprilie 1903, cota lui S. L., în baza certificatului de moștenitor, partea lui S. L. a revenit lui S. D. și S. T. în părți egale (conform înscrierilor de sub B 5-6).

În anul 1913 sub B8 s-a notat dreptul de expropriere în favoarea Direcției Forestiere Bistrița, iar la 16.12.1927 sub B9 întregul imobil din c.f. 1758 Bistrița-Bârgăului, respectiv 1.478 stânjeni pătrați, s-a expropriat în favoarea S.C. „REGNA" și s-a transcris în c.f. 748 Bistrița-Bârgăului.

Prin urmare, înscrierile ulterioare de sub B11-21 s-au referit la o suprafață de teren care nu a existat și întrucât nu a mai existat nr. top. 2269/1, trebuia să se dispună sistarea colii de c.f. 1754 Bistrița-Bârgăului.

Dar și mențiunile următoare făcute nu au fost conforme cu certificatele de moștenitor invocate și s-au referit doar la suprafața de 250 m.p., reprezentând cota de 7/24 părți revenită lui S. D. din această suprafață preluată la stat.

Din actele de stare civilă depuse la dosar a rezultat calitatea de moștenitor a numitului S. D. pentru ceilalți coproprietari decedați, de la care s-a preluat terenul la stat.

Dar, suprafața de teren în discuție, respectiv nr. top. 2269 nu a făcut parte din cel proprietatea pârâtei S.C. „REGNA F." S.R.L. și deținut de către aceasta.

Din schița medalion de c.f. a zonei respective și din schițele întocmite cu ocazia amenajării silvice a rezultat cu certitudine că terenul pretins de reclamanți nu a făcut parte din cel deținut de S.C. „C. F." S.R.L. Bistrița-Bârgăului.

Cu privire la întinderea dreptului de proprietate a recla­manților au făcut precizări sub punctul 2 din întâmpinare și au mai arătat următoarele:

Dintr-un început a trebuit observat că acțiunea a apărut ca inadmisibilă întrucât reclamanții s-au judecat doar cu pârâții, care nu au fost moștenitori ai proprietarilor tabulari, astfel că dezbaterea nu a avut un caracter contradictoriu, iar ca acțiune în constatare nu a putut fi primită potrivit dispozițiilor art. 111 Cod procedură civilă.

Capătul de cerere privind revendicarea reclamanții nu l-au putut formula deoarece nu au fost proprietari ai terenului revendicat, astfel că acțiunea a apărut în întregul său ca inadmisibilă.

Apoi, reclamanții au recunoscut chiar ei că nu au avut niciodată folosința terenului solicitat, astfel că pârâții au înțeles să invoce excepția prescripției achizitive împlinită în favoarea antecesorilor acestora în drepturi.

Susținerea că pârâți ar fi ocupat fără nici un drept terenul reclamanților de 857 m.p. nu a avut nici un temei deoarece ei au fost proprietari tabulari cu titlu de vânzare-cumpărare a suprafețelor de teren ce le-au deținut și ele au fost îngrădite și bine delimitate, având un alt număr topografic decât cel indicat de reclamanți.

La termenul din 17.10.2012 (la 8 ani după promovarea acțiunii) reclamanții-recurenți au depus o precizare de acțiune, prin care au susținut că își însumează toate capetele de cerere formulate prin scripte separate, deși nu a existat nici o altă precizare de acțiune.

Prin precizare s-a formulat un nou capăt de cerere privind rectificarea suprafeței din c.f. de la 857 m.p. la 3.275 m.p., absolut fără nici o justificare, asupra cărora să le recunoască dreptul de proprietate, să se dispună grănițuirea și să le achite 3.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru ultimii 3 ani, anterior introducerii acțiunii, termen care a fost evident prescris din moment ce pretențiile s-au formulat la 17.12.2012, iar acțiunea a fost din ianuarie 2006.

S-a solicitat să se observe că toate capetele de cere au fost formulate la 6 ani după introducerea acțiunii, astfel încât aceste capete de cerere au constituit cereri noi, care au fost formulate înafara termenului legal, instanța nefiind investită legal cu soluționarea lor.

De asemenea, majorarea suprafeței de 857 m.p. nu s-a justificat în nici un fel, diferența de suprafață nu a fost folosită niciodată de reclamanții-recurenți și pe ea s-au aflat o . construcții identificate în altă coală de carte funciară.

Totodată, deși nu era îndreptățit pentru suprafața de 857 m.p. antecesorului reclamanților i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra porțiunii de 1 ha pe teritoriul satului Colibița potrivit Titlului de proprietate, depus la dosarul instanței, cu nr. 19.591/10.06.1994.

Aceluiași antecesor i s-a mai reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1 ha și 6.300 m.p. cu vegetație forestieră, potrivit Titlului de proprietate nr. 57.462/2010, de asemenea depus la dosar.

S-a precizat încă o dată că pârâții intimați au fost proprietarii tabulari asupra terenului pe care l-au folosit și au edificat construcțiile potrivit extrasului de carte funciară 1838 Bistrița-Năsăud.

Față de cele mai sus arătate, s-a solicitat respingerea recursului în întregul său și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de avocat de 1.500 lei.

Recursul este fondat pentru considerentele și în limitele ce vor fi arătate în cele ce urmează:

Instanța de fond a respins acțiunea principală formulată de reclamanți, apreciind că imobilul a fost expropriat în întregime conform înscrierilor din CF 1754 Bistrița - Bârgăului, respectiv celor de sub B7, unde în baza actului de autorizare a Ministerului Comerțului Ungariei sub nr._/III - 1913 s-a înscris dreptul de expropriere asupra imobilului cu nr. top. 2269 în favoarea Direcției Administrației Silvice Bistrița la data de 20.09.1913.

Tribunalul observă că la dosarul cauzei nu există depuse actele care au stat la baza acestei înscrieri, iar reclamanții au susținut că această expropriere a fost doar una cu titlu provizoriu, aspect susținut și de înscrierile în CF 1754 Bistrița - Bârgăului de sub B8, unde s-a înscris la data de 01.12.1913, în baza acordului provizoriu de expropriere, interdicția de înstrăinare și însărcinare în privința părții lui S. S. din imobilul cu nr. top. 2269.

Sub B9 s-a menționat că nr. top. 2269 de sub A+l se dezmembrează în nr. top. 2269/2 cu întinderea de 1.478 stânjeni pătrați, care se transcrie cu titlu de cumpărare (conform mențiunilor de sub B24 din cartea funciară 748) în cartea funciară 748 Bistrița-Bârgăului în favoarea lui S.C. „REGNA", pentru exploatarea fondurilor grănicerești, iar nr. top. nou 2296/1 de 238 stânjeni pătrați se reînscrie în aceeași carte funciară 1754 Bistrița-Bârgăului sub A+2 pe numele vechilor proprietari sub B10.

Tribunalul apreciază că în lipsa actului de expropriere din anul 1913, înscrierea în cartea funciară de sub B7 se impune a fi coroborată cu cele de sub B8, B9, B10, care confirmă susținerile părților că acea primă expropriere a avut doar un caracter provizoriu, astfel că trebuie concluzionat că soluția instanței de fond apare ca fiind greșită, întrucât imobilul teren nu a ieșit definitiv din patrimoniul lui S. S. la acel moment, ci a avut loc o indisponibilizare provizorie.

Exproprierea din 1927 notată în cartea funciară sub B9 și-a produs însă efectele, constituind o expropriere definitivă pentru nr. top 2269/2, această suprafață fiind înscrisă în cartea funciară nr. 748 Bistrița - Bârgăului în favoarea societății Regna (cu titlul de drept posesiunea faptică și cumpărarea), iar suprafața corespunzătoare nr. top. 2269/1 rămânând înscrisă în CF 1745 Bistrița-Bârgăului. În legătură cu această dezmembrare și expropriere, reclamanții au susținut că în anul 1927 s-ar fi măsurat terenul, întreg nr. top 2269, și s-a stabilit că suprafața reală ar fi mai mare decât cea scriptică, aceasta fiind explicația pentru modalitatea de dezmembrare și suprafețele regăsite în sub B9 și B10, care cumulat depășesc suprafața scriptică inițială a nr. top 2269.

Toate aceste aspecte nu au fost elucidate însă pe parcursul judecății în cele două cicluri procesuale în fața instanțelor de fond, prin cele două lucrări de expertiză nu au fost identificate nr. top 2269 anterior dezmembrării și 2269/2, iar cu privire la nr. top 2269/1 concluziile experților sunt lapidare și deficitare. Soluționarea acțiunii civile a reclamanților depinde de efectuarea acestor verificări, iar asupra petitelor formulate, precum și asupra apărărilor invocate de pârâți, instanța de rejudecare se va pronunța ulterior, prin decizia ce urmează să o pronunțe în rejudecare.

În legătură cu nr. top. 2269/1, reclamanții au susținut și solicitat majorarea suprafeței la suprafață reală de 3.275 mp, or pentru soluționarea acestui petit se impunea ca prin lucrările de expertiză efectuate să fie identificat și terenul aparținând pârâtei . și a trasării mejdei dintre cele două proprietăți, or nici sub acest aspect lucrările de expertiză nu sunt concludente.

Având în vedere cele arătate mai sus, tribunalul în baza art.312 alin.1 teza I din Codul de procedură civilă va admite recursul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 7859/15.10.2014 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, se va casa hotărârea în întregime și cauza urmează a fi reținută spre rejudecare. La primul termen stabilit pentru rejudecare, tribunalul va pune în discuția părților necesitatea efectuării unui nou raport de expertiză pentru identificarea nr. top 2269 înscris în CF 1754 Bistrița - Bârgăului anterior dezmembrării, precum și a numerelor top 2269/1 din CF nr. 748 Bistrița - Bârgăului și 2269/2 CF 1754 din Bistrița - Bârgăului, precum și a terenului aparținând pârâtei ., în opinia tribunalului cele două lucrări de expertiză efectuate la fondul cauzei nefiind suficient de edificatoare.

Cererea de recurs nu a privit soluția de respingere a cererii reconvenționale formulată de pârâta . în contradictoriu cu reclamanții și pârâta . pentru o soluție unitară asupra cauzei, această respingere a cererii reconvenționale urmează a fi reluată în decizia ce se va pronunța în urma rejudecării de instanța de control.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanții C. I., domiciliată în Bistrița-Bârgăului, nr. 663, jud. Bistrița-Năsăud, Z. N., cu domiciliul în Bistrița Bârgăului, Pustă, nr.911, jud. Bistrița Năsăud, V. I., cu domiciliul în Bistrița Bârgăului, Pustă, nr.910, jud. Bistrița Năsăud, S. I., cu domiciliul în Bistrița Bârgăului, Pustă, nr.910, jud. Bistrița Năsăud, F. D., cu domiciliul în Bistrița Bârgăului, Pustă, nr.721, jud. Bistrița Năsăud, S. M., cu domiciliul în Bistrița Bârgăului, Pustă, nr.910, jud. Bistrița Năsăud, R. P., cu domiciliul în Bistrița Bârgăului, nr.84, jud. Bistrița Năsăud, G. M., domiciliată în Bistrița-Bârgăului, nr. 663, jud. Bistrița-Năsăud, G. I., domiciliat în Bistrița-Bârgăului, nr. 1081, jud. Bistrița-Năsăud, și S. D. G., domiciliat în Bistrița-Bârgăului, nr. 837, jud. Bistrița-Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 7859/15.10.2014 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, casează hotărârea în întregime și reține cauza spre rejudecare.

Fixează termen de judecată la data de 21 mai 2015, dată pentru care se vor cita părțile.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 16.04.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

B. I. S. S. I. N. C.

GREFIER

M. D.

Red/Dact:

BISz/MD - 15.05.2015/ 2 ex

Jud. fond: Jîrghiuță A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Succesiune. Decizia nr. 54/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD