Tutelă. Decizia nr. 239/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD

Decizia nr. 239/2015 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 07-12-2015 în dosarul nr. 239/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR.239/A/2015

Ședința publică din data de 7 decembrie 2015

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE: M. L. B., judecător

JUDECĂTOR: C. I.

GREFIER: L. D.

S-a luat în examinare apelul civil declarat de petenta S. F., împotriva încheierii civile nr.5303/2015 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul civil nr._, având ca obiect tutelă.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petenta-apelantă S. F. asistată de avocat S. D. I. cu împuternicire avocațială aflată la dosar, intimata L. I. C. și martora Lakatoș A.-M..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

S-a procedat la audierea martorei Lakatoș A.-M. sub prestare de jurământ, declarația acesteia fiind consemnată în scris, semnată și atașată la dosarul cauzei.

Reprezentanta apelantei depune la dosar cererea formulată de către martora Lakatoș A. M. către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C. și solicită acordarea unui termen de judecată pentru a se efectua o adresă către această instituție pentru a comunica măsurile efectuate la cererea privind decăderea din drepturile părintești a tatălui intimatei.

Tribunalul, după deliberare, în legătură cu cererea formulată de reprezentanta apelantei pentru a se efectua o adresă către DGASPC C. pentru a se comunica măsurile efectuate la cererea privind decăderea din drepturile părintești a tatălui intimatei, ținând cont de obiectul cererii introductive, o respinge ca nefiind utilă justei soluționări a apelului.

Reprezentanta apelantei arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.

Intimata L. I. C. arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.

Neexistând alte cereri de formulat, tribunalul apreciază dosarul în stare de judecată, închide faza cercetării procesului, deschide faza dezbaterilor și acordă cuvântul în susținere.

Reprezentanta apelantei, avocat S. D. I., solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat pentru motivele arătate în scris și pe care le susține în instanță.

Intimata L. I. C. arată că este de acord cu admiterea apelului așa cum a fost formulat în scris.

Tribunalul închide faza dezbaterilor în apel și rămâne cu dosarul în pronunțare.

TRIBUNALUL

Deliberând constată,

Prin încheierea civilă nr.5303/2015 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul civil nr._ a fost respinsă cererea formulată de petenta S. F., având ca obiect instituirea tutelei pentru minora L. I. C..

Pentru pronunțarea acestei sentințe, prima instanță în baza probatoriului administrat, a reținut următoarele.

Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, petenta S. F. a solicitat instanței să dispună instituirea curatelei asupra minorei L. I.-C., născută la data de 12.07.2000, și numirea sa în calitate de tutore al acesteia, cu consecința exercitării drepturilor și îndeplinirii obligațiilor cu privire la persoana și bunurile minorei.

În motivare arată că, prin testamentul autentic nr. 3810/25.11.2014, fiica sa S. M.-A., decedată la data de 30.12.2014, a desemnat-o pe reclamantă tutore al nepoatei sale minore I. C., asupra căreia exercita singură autoritatea părintească, fiindu-i încredințată spre creștere și educare prin Sentința civilă nr._/2009 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/212/2009.

Reclamanta arată că, în ultimii doi ani, s-a ocupat singură de creșterea și educare minorei, astfel că este în interesul acesteia luarea unei astfel de măsuri.

În drept, a invocat prev. art. 107, 108, 114, 119 și urm. NCC, art. 114, 527 și urm. NCPC.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 5-12) și a solicitat audierea minorei.

În ședința publică din data de 25.06.2015, minora L. I. C. a arătat că este de acord să fie reprezentată de bunica sa.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța de fond a reținut următoarele :

Potrivit art. 110 cod civil, tutela minorului se instituie când ambii părinți sunt, după caz, decedați, necunoscuți, decăzuți din drepturile părintești sau li s-a aplicat pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părintești, puși sub interdicție judecătorească, dispăruți, ori declarați judecătorește morți, precum și în cazul în care, la încetarea adopției, instanța hotărăște că este în interesul minorului instituirea unei tutele.

Sunt enumerate limitativ cazurile în care se instituie tutela, sarcina probei că ne aflăm în una din situațiile enumerate limitativ, aparține petentului, potrivit art. 249 cod procedură civilă.

Situațiile enumerate anterior vizează ambii părinți, așa cum legiuitorul a prevăzut expres și nu doar pe unul dintre ei.

În cauză, s-a dovedit că L. I. C. este minoră, prin certificatul de naștere (fila 5), că mama acesteia a decedat, prin certificatul de deces (fila 6) și că mama a desemnat ca tutore prin testament pe bunica maternă a minorei, petenta din prezenta cauză (fila 7).

Prin sentința civilă nr._/2009 pronunțată de judecătoria C. (fila 9), s-a desfăcut căsătoria încheiată între părinții minorei L. I. C., minora fiind încredințată spre creștere și educare mamei, decedate în prezent. Încredințarea minorei spre creștere și educare nu reprezintă decăderea tatălui din drepturile părintești, astfel că în cauză nu este dovedită vreuna din situațiile enumerate de art. 110 cod civil, cu privire la tatăl minorei.

Potrivit adeverinței nr. 1288/2015 eliberată de școala gimnazială „L. B.”, minora este înscrisă în clasa a VIII A la această unitate școlară.

Instanța de fond a reținut că nu sunt dovedite în cauză incidența cazurilor de la art.110 cod civil cu privire la tatăl minorei L. I. C., motiv pentru care a respins cererea de instituire a tutelei cu privire la minoră.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel petenta, solicitând admiterea apelului, schimbarea încheierii atacate în sensul admiterii cererii formulate.

În motivarea apelului s-a susținut faptul că instanța de fond a interpretat greșit prevederile legale care reglementează tutelă, că art.110 Cod civil are un caracter general și trebuie aplicat doar cazurilor clasice când autoritatea părintească se exercită de ambii părinți sau sunt unul este necunoscut, în speță, este incident art.113 alin.2 lit.g Cod civil care are în vedere o situație similară cu cea a fiicei apelantei decedate. De altfel nici nu ar fi posibilă numirea unui tutore desemnat într-un asemenea mod, fiindcă părintele care nu a exercitat autoritatea părintească se va ocupa de copil, ceea ce va face lipsit de efecte testamentul părintelui, care până la data morții, a exercitat această autoritate. În final, s-a arătat că mai bine de o jumătate de an minora nu a avut vreun contact cu tatăl său și că acesta nu i-a plătit pensia de întreținere.

În drept, s-au invocat prevederile art.466-482 Cod procedură civilă, art113 alin.2 lit.g Cod civil.

Intimata L. I. C. a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu admiterea apelului așa cum a fost formulat, să fie instituită tutela, iar bunica sa să fie numită tutore f.15.

Examinând încheierea atacată prin prisma motivelor de apel formulate, tribunalul constată că nu există temeiuri care să conducă la schimbarea hotărârii apelate, motiv pentru care apelul formulat va fi respins ca nefondat potrivit argumentelor ce vor fi arătate în cele ce urmează.

Tribunalul constată că din textul legal ce reglementează cazurile de instituire a tutelei reglementate de art.110 Cod civil reiese în mod cert că tutela se poate institui numai în situațiile în care ambii părinți ai unui copil sunt după caz, decedați, necunoscuți, decăzuți din drepturile părintești sau li s-a aplicat pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părintești, puși sub interdicție judecătorească, dispăruți, ori declarați judecătorește morți, precum și în cazul în care, la încetarea adopției, instanța hotărăște că este în interesul minorului instituirea unei tutele.

În speță, tatăl minorei este în viață și nu se află în nici una dintre ipotezele reglementate de art.110 Cod civil, fiind efectuate demersuri de către apelantă și de către mătușa minorei pentru decăderea tatălui din drepturile părintești f.31-33, însă până la momentul pronunțării acestei decizii nu există vreo hotărâre judecătorească definitivă prin care tatăl minorei să fi fost decăzut din drepturile părintești în ce o privește pe minora intimată, situație în care nu este posibil în baza prevederile Codului civil să fie instituită tutela minorei.

Referitor la prevederile art.113 alin.2 lit.g Cod civil anume invocate de apelanta petentă acestea nu pot conduce la admiterea apelului, fiindcă se referă la persoanele care nu pot fi tutore, ori în speță, nu se pune problema ca tatăl minorei să fie desemnat tutore, acesta nesolicitând așa ceva, acesta nici nu a fost chemat în judecată în acest cadru procesual pentru a-și exprima poziția în legătură cu instituirea tutelei solicitată de bunica maternă a minorei. Nu pot atrage admiterea apelului nici prevederile art.114 Cod civil ce reglementează desemnarea tutorelui de către un părinte prin act autentic sau testament, în speță, defuncta mamă a minorei a desemnat-o ca tutore a minorei prin testament pe petentă, numai că acest text legal este incident numai dacă sunt aplicabile prevederile art.110 Cod civil, ori în speță, acestea prevederi legale nu sunt aplicabile atât timp cât tatăl minorei trăiește și nu se află în nici una din ipotezele expres și limitativ reglementate de acest text legal. Nu poate atrage admiterea apelului nici aspectele de fapt reliefate de martora audiată de tribunal f.30, potrivit cărora tatăl minorei este agresiv și bețiv, că o bătea în mod frecvent pe mama minorei și că după ce minora s-a mutat la petentă acesta nu s-a mai interesat de copilă și nu i-a trimis nici un ajutor, fiindcă, după cum s-a explicat anterior, art.110 Codul civil permite instituirea tutelei numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de acest text legal, iar în speță nu e aplicabilă nici una dintre acele situații prevăzute de lege.

În final, tribunalul arată că petenta, dacă consideră necesar și dacă consideră că sunt întrunite cerințele impuse de legea specială, ar putea solicita instanței competente instituirea tutelei în privința minorei L. I. C. și desemnarea ca tutore a minorei, în baza unui prevederi legale speciale, respectiv art.44 din legea nr.272/2004 ce arată că orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea părinților săi sau care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora are dreptul la protecție alternativă, iar protecția prevăzută la alin. (1) includeși instituirea tutelei, numai că așa ceva se poate realiza numai în contradictoriu cu tatăl minorei pentru ca acesta a avea posibilitatea să-și exprime poziția procesuală în legătură cu o asemenea cerere.

Având în vedere aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.480 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge apelul formulat de petentă împotriva încheierii civile nr.5303/CC/2015 a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în dosarul nr._, pe care o va păstra în întregime.

Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de petenta S. F., CNP_, cu domiciliul în Năsăud, .. 1, ., jud. Bistrița-Năsăud, cu domiciliul procesual ales în Bistrița, ., ., jud. Bistrița-Năsăud, împotriva încheierii civile nr.5303/CC/2015 a Judecătoriei Bistrița, pronunțată în dosarul nr._ .

Fără cheltuieli de judecată.

Decizia este definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 7 decembrie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

M. L. B. C. I. L. D.

MLB// 4ex.// 16 decembrie 2015

Jud. fond B. MA.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tutelă. Decizia nr. 239/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD