Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 393/2014. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 393/2014 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 27-05-2014 în dosarul nr. 3666/222/2011
Dosar nr._ recurs – Hot. care ține loc de act autentic
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 393
Ședința publică de la 27 mai 2014
Completul compus din:
Președinte - H. I.
Judecător – T. N.
Judecător – A. C.
Grefier – U. G. D.
Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de recurenta P. L., domiciliată în satul Vlădeni, ., împotriva sentinței civile nr. 1112 din 24 ianuarie 2014 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul B. T. din satul P. N., ., acțiune civilă având ca obiect „ Hotărâre care ține loc de act autentic „.
Dezbaterile în fond asupra recursului au avut loc în ședința publică din 14 mai 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta încheiere și când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea cauzei la data de 21 mai 2014 și pentru astăzi, când
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 1112 din 24 ianuarie 2014 Judecătoria D. a admis acțiunea formulată de reclamantul B. T. în contradictoriu cu pârâta P. L..
A constatat că la data de 09 aprilie 1998 reclamantul a cumpărat de la pârâtă suprafața de 73,48 ari teren intravilan în satul Pîrîul N. ., situat între proprietatea reclamantului și locuința numitului B. M., învecinat la nord cu șoseaua națională iar la sud cu o mlaștină reținându-se că suprafața acestui teren are o lățime de 11 m și o lungime de 668 m.
A obligat pârâta a-i plăti reclamantului 300 lei cheltuieli de judecată.
Se reține că prin cererea înregistrată pe rolul instanței la nr._ din 5 octombrie 2011, B. T. a chemat în judecată pe pârâta P. L., solicitând instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de v/c cu privire la suprafața de 73,48 ari, teren situat între locuințele lui B. M. și B. T., învecinat în partea de nord cu șoseaua națională și la sud cu molnița veche, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii reclamantul a arată că a cumpărat suprafața de teren mai sus amintită în data de 9 aprilie 1998, când pârâta în calitate de vânzătoare se obliga să înstrăineze terenul iar reclamantul în calitate de cumpărător să-i plătească prețul de 900 lei din care 600 lei au fost plătiți la data încheierii contractului, vânzarea terenului fiind condiționată și de eliberarea celor două titluri de proprietate în care se regăsesc parcelele corespunzătoare terenului. Se arată că la data de 22.09.2011, după încheierea precontractului, pârâta a primit încă 600 lei, după ce cumpărătorul a primit cele două titluri.
În dovedire a depus la dosar înscrisuri .
Se arată că pârâta, prin apărător arată că este de acord cu acțiunea referitor la suprafața de 600 mp.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține că la data de 9 aprilie 1998 pârâta a vândut reclamantului suprafața de 73,48 ari teren, teren care este înscris în titlurile de proprietate nr._/7.10.2008 și nr._/28.06.2011, teren arabil, situat între locuințele lui B. M. pe de o parte și B. T. de cealaltă parte iar la nord învecinându-se cu șoseaua națională și la sud cu molnița veche.
În situația dedusă judecății instanța constată că pârâta refuză să încheie contractul la care s-a obligat și astfel devin aplicabile prevederile art. 5 alin. 2 din Titlul X din Legea 247/2005 potrivit cărora instanța poate să pronunțe, la sesizarea părții care și-a îndeplinit obligațiile o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare cumpărare iar în ce privește îndeplinirea obligațiile ce le incumbă părților în acest sens, constată că se află în fața unui contract sub forma unei promisiuni sinalagmatice de vânzare cumpărare care naște, în sarcina promitentului vânzător și a promitentului cumpărător obligația de a face respectiv de a încheia un contract de vânzare cumpărare în viitor.
Se reține că înscrisul întocmit de părți îndeplinește cerințele generale de valabilitate a actelor juridice cerute de art. 948 cod civil iar părțile, pe de altă parte au realizat clauzele anticipatorii cerute de art. 1295 cod civil încât reclamantul se află în situația prev. de art. 1072 cod civil, dar și a prevederilor art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii 247/2005, acțiunea acestuia fiind întemeiată.
Împotriva acestei sentințe declară recurs pârâta P. L. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în considerarea dispozițiilor art. 304 pct. 8,9 Cod procedură civilă.
Se arată că potrivit art. 5 alin.2 Titlu X din Legea nr.247/2005, în situația în care dupa încheierea unui antecontract cu privire la teren una din parti refuză ulterior să încheie contractul, partea care si-a îndeplinit obligația poate sesiza instanța competenta care poate pronunța o hotărâre care sa tina loc de contract, dar, întrucât prin pronunțarea acestei hotărâri instanța suplinește acordul uneia dintre parti la încheierea actului juridic, se impune ca toate celelalte condiții necesare pentru transmiterea dreptului de proprietate sa fie îndeplinite, una dintre aceste cerințe fiind aceea ca vânzătorul sa fie proprietarul lucrului vândut, pentru că numai în această calitate poate transmite dreptul real de proprietate asupra terenului, prin încheierea unui contract în forma stabilită de lege sau sub forma unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare- cumpărare.
Or, în cauză, aceasta premisa esențiala nu este îndeplinita, întrucât, asa cum rezulta din înscrisurile depuse la dosar, pârâta nu are calitatea de titular al dreptului real de proprietate asupra terenului în suprafața de 73,48 ari situata în vatra satului Pârâul negru, ., terenul fiind deja vândut de aceasta printr-un act autentic altei persoane.
Se arată că nu există la dosar o schiță cu terenul promis din care să rezulte vecinătățile, întinderea sa, adică terenul să fie perfect delimitat și determinabil și că pârâta nu a fost pusă în întârziere printr-o adresă din care să rezulte că aceasta ar fi refuzat să se prezinte la notariat în vederea perfectării contractului de vânzare-cumpărare.
Se mai arată că instanța de fond a aplicat greșit legea, că inițial reclamantul a solicitat suspendarea cauzei deoarece acesta știuse că pârâta a înstrăinat prin act autentic terenul promis spre vânzare și, drept urmare, a formulat plângere penală împotriva sa și a cumpărătorului pentru înșelăciune, solicitând în același timp pe latură civilă anularea acelui contract. Cu alte cuvinte, reclamantul știa de acel contract, care se află și la dosarul cauzei dar, cu toate acestea, instanța de fond nu a făcut vorbire despre el în dispozitivul sentinței, ceea ce naște o suspiciune cu privire la corectitudinea acesteia în judecarea cauzei și fără ca procesul penal să se fi terminat, cauza a fost repusă pe rol și judecată cu o urgență suspectă, fără martori, fără expertiză tehnică de specialitate, fără probe cu privire la desfășurarea procesului penal pentru care cauza civilă a fost suspendată.
Pentru motivele de mai sus solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, rejudecând pe fond, să se respingă acțiunea ca neîntemeiată.
Intimatul Bârlbă T. legal citat a fost reprezentat în instanță de avocat E. P., nu a formulat întâmpinare față de recursul declarat, însă a depus la dosar o . înscrisuri, solicitând în cadrul dezbaterile de fond, respingerea recursului.
Examinând recursul Tribunalul reține că acesta este întemeiat.
Astfel, așa cum reține pârâta în cadrul motivelor sale de recurs și cum de altfel, rezultă din înscrisurile depuse la dosar (fila 10 dosar fond) terenul ce face obiectul prezentului litigiu a fost vândut, ulterior încheierii promisiunii de vânzare – cumpărare, prin act autentic, către o terță persoană, numitul B. M. A..
Faptul că întreaga suprafață promisă este identică cu suprafața înstrăinată prin act autentic o conformi însă părțile din prezenta cauză cu ocazia întocmirii înscrisului intitulat „anexă la contractul de vânzare – cumpărare”, din 22 septembrie 2011 (fila 18 dosar fond).
În atare împrejurări, așa cum susține pârâta în motivele sale de recurs, la momentul promovării prezentei acțiuni terenul ce s-a promis nu se mai afla în proprietatea vânzătorului, fiind înstrăinat cu act autentic, sens în care Tribunalul constată că nu este îndeplinită în cauză una dintre condițiile esențiale pentru admiterea unei cereri prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare – cumpărare, aceea ca bunul promis să se afle în patrimoniul vânzătorului promitent motiv pentru care va admite recursul, va modifica în tot hotărârea pronunțată și va respinge ca nefondată acțiunea reclamantului, acesta având doar un eventual drept la dezdăunare.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta P. L., domiciliat în satul Vlădeni, . împotriva sentinței civile nr.112 din 24 ianuarie 2014 a Judecătoriei D. în contradictoriu cu intimatul B. T. din satul P. N., ..
Modifică în tot sentința recurată în sensul că respinge acțiunea formulată de B. T. ca neîntemeiată.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 mai 2014.
Președinte, Judecători, Grefier,
H. I. T. N., A. C. U. D.
Red. AC./3 IULIE 2013,
DACT. D.U.
JUD. Murarașu I.
Ex. 2/ 3 iulie 2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 388/2014. Tribunalul BOTOŞANI | Fond funciar. Decizia nr. 432/2014. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
