Actiune in regres. Sentința nr. 360/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 360/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 3535/40/2014
Dosar nr._ - acțiune în regres -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 20 martie 2015
Instanța constituită din:
Președinte – A. M.
Grefier – B. C.-F.
Sentința civilă nr. 360
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul F. de Protecție a Victimelor Străzii (F.P.V.S.) și pe pârâții B. I. L.-moștenitor al defunctei B. M., C. M.- moștenitor al defunctei B. M., C. R.-moștenitor al defunctei B. M., având ca obiect „acțiune în regres”.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pârâtul B. I. L., lipsă fiind celelalte părți.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura este legal îndeplinită și că dosarul se află la al cincilea termen de judecată; totodată, se constată că a fost depus la dosar, prin serviciul registratură, un înscris al Camerei Notarilor Publici Suceava.
Instanța constată faptul că nu s-a înregistrat sesizarea de deschidere a procedurii succesorale după defuncta B. M. (fostă C..)
Pârâtul B. I. L. depune la dosar înscrisuri reprezentând duplicate ale declarațiilor de renunțare la moștenire, formulate de B. I.-L., C. R., C. M., G. A. L. și C. M. G. și solicită respingerea acțiunii, arătând că nu au calitate de moștenitori, prin urmare nu au nici calitate procesuală pasivă.
Instanța constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și o reține pentru deliberare și pronunțare.
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față constată că;
Prin cererea înregistrată la data de 11.09.2014 pe rolul Tribunalului B., reclamanta F. de Protecție a Victimelor Străzii a chemat în judecată pe pârâții B. I. L., C. M. și C. R., în calitate de moștenitori ai defunctei B. M. și a solicitat ca pe baza probatoriului administrat să fie obligați pârâții în solidar, la rambursarea sumei de 247.353 lei, care se compune din 215.713 lei, despăgubiri achitate de reclamantă către pârâtul B. I. L., în baza sentinței civile nr. 3642/23.09.2011 a Tribunalului B., rămasă definitivă prin decizia civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, din care suma de 200.000 lei reprezintă daune morale, 10.000 lei reprezintă daune materiale și 5713 lei, reprezintă cheltuieli de judecată. Că suma de 75 lei, reprezintă taxa de furnizare informații pentru Camera Notarilor Publici Suceava și 31.565 lei, dobânda legală pentru suma plătită cu titlu de despăgubire, calculată de la data plății despăgubirii și până la data prezentei acțiuni.
A mai solicitat reclamanta, de asemenea și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată precum și plata dobânzii legale penalizatoare aferente calculată de la data plății despăgubirilor și până la achitarea integrală a debitului precum și a celorlalte cheltuieli pe care le vor face cu acest proces.
În motivare, arată reclamanta că, în fapt, în data de 21.05.2010 defuncta B. M., a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ și a produs un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul numitului B. I. (fiul pârâtului din prezenta acțiune- B. I. L.) și a conducătoarei auto, B. M. (soția pârâtului din prezenta acțiune).
Având în vedere situația în fapt, solicită reclamanta să se constate îndeplinirea criteriilor necesare pentru angajarea răspunderii civile delictuale a conducătorului auto, după cum urmează: existența faptei ilicite cauzatoare de prejudicii: nerespectarea prevederilor legale legate de conducerea pe drumurile publice; existența prejudiciului: decesul numitul B. I.; relația de cauzalitate directă între fapta ilicită și prejudiciu: nerespectarea prevederilor legale privind conducerea pe drumurile publice a condus la decesul numitului B. I. și a numitei B. M. și existența culpei conducătoarei decedate: este reținută în sentința civilă nr. 3642/23.11.2011 a Tribunalului B..
Mai arată reclamanta că, în baza sentinței civile nr. 3642/23.11.2011 a Tribunalului B., rămasă definitivă prin decizia civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost stabilită vinovăția defunctei B. M., iar F. a fost obligat la plata de despăgubiri în favoarea numitului B. I. L., pârât în prezenta acțiune și moștenitor al defunctei B. M..
În continuarea motivării arată reclamanta că în data de 18.12.2012 numitul B. I. L. a înaintat către Fond o cerere prin care a solicitat plata despăgubirilor stabilite în favoarea sa prin hotărârile judecătorești anterior menționate. În urma solicitării primite, F.P.V.S. a achitat în data de 27.12.2012 suma de 215.713 lei cu titlu de daune morale (200.000 lei), daune materiale (10.000 lei) și cheltuieli de judecată (5.713 lei) pentru pârâtul B. I. L. și că în virtutea prevederilor art. 25 indice 1 pct. 12 din Legea nr. 32/2000, „F. are legitimare procesuală activă în orice proces împotriva persoanelor aflate într-o relație juridică cu el, pentru obligațiile de plată achitate sau care urmează cu certitudine să fie achitate de Fond”.
Conform prevederilor art. 25 indice 1 pct. 15 din Legea nr. 32/2000 „În vederea recuperării sumelor cheltuite, F. are drept de regres împotriva entității care a determinat prejudiciul”. Totodată, conform prevederilor art. 13 din Ordinul CSA nr. 1/2008, „după plata despăgubirilor, F. se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate. Persoana sau persoanele responsabile pentru repararea prejudiciului au obligația să ramburseze Fondului despăgubirea achitată persoanei păgubite, cheltuielile legate de instrumentarea și lichidarea pretențiilor de despăgubire, precum și dobânda legală aferentă sumelor cheltuite de Fond, potrivit legii.”
Astfel, în aplicarea dispozițiilor legale anterior citate, instanțele care au soluționat hotărârile judecătorești mai susmenționate, au obligat F.P.V.S. la plata despăgubirilor către unul din moștenitorii defunctei B. M., respectiv B. I. L., motiv pentru care reclamanta se îndreaptă tot împotriva acestuia, precum și a părinților defunctei, de asemenea având calitate de moștenitori, pentru recuperarea sumelor plătite cu titlu de despăgubiri.
A mai arătat reclamanta că în conformitate cu dispozițiile art. 13 din Ordinul Președintelui CSA nr. 1/2008, după plata despăgubirilor, F. se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate, iar pe de altă parte, conform art. 29, lit. i) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sunt scutite de taxe judiciare de timbru acțiunile și cererile referitoare la cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru daune materiale și morale decurgând din acestea.
Având în vedere că fapta săvârșită de către defuncta B. M. constituie infracțiune (ucidere din culpă - art. 178 Cod Penal), în urma căreia instanța a stabilit acordarea de despăgubiri civile, precum și faptul că F. se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate, introducând prezenta acțiune în regres, se impune ca F. să fie scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
În ceea ce privește procedura prealabilă a ședinței de informare cu privire la avantajele medierii, conform art. 60 indice 1 din Legea 192/2006 „În litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de soluționare a conflictelor, părțile și/sau partea interesată, dup caz, sunt ținute să facă dovada că au participat la ședința de informare cu privire la avantajele medierii în următoarele materii: f) în litigiile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepția litigiilor în care s-a pronunțat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvență..”.Având în vedere că în prezenta speță pretențiile exprimate exced pragul de 50.000 lei, consideră reclamanta că nu se impune realizarea procedurii referitoare la informarea cu privire la avantajele medierii.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 192 Cod procedură civilă, art. 25 indice 1 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, art. 998-999 cod civil și art. 13 din Ordinul 1/2008 al Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru punerea în aplicare a Normelor FPVS.
În probațiune, reclamanta a depus copii certificate după următoarele înscrisuri: adresa nr. 524/28.04.2014 emisă de Camera Notarilor Publici Suceava, notificarea de despăgubire formulată de către persoana prejudiciată – B. I. L., sentința civilă nr. 3642/23.09.2011 a Tribunalului B., decizia civilă nr. 3/7.02.2012 a Curții de Apel Suceava, extras portal al deciziei civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ordinele de plată privind plata despăgubirilor și în dovedirea calității de reprezentant al persoanei care a semnat cererea/actul procedural, depune reclamanta extras din Statutul Asociației „F. de Protecție a Victimelor Străzii”, din care rezultă că Președintele Fondului reprezintă F. în relațiile cu terții sau, după caz, deleagă această competență însă numai pe bază de procură specială, extras din Registrul Special al Asociațiilor și Fundațiilor de pe lângă Judecătoria sector 2 București din care rezultă că Președintele Fondului este dl. M. T., procura specială înregistrată sub nr._/01.07.2013 emisă de Președintele Asociației „F. de Protecție a Victimelor Străzii” prin care consilierii juridici ai Fondului sunt împuterniciți să semneze orice cerere/act procedural în numele Fondului și certificat emis de Inspectoratul Teritorial de Muncă București.
Legal citați, pârâții B. I. L., C. M. și C. R. au formulat întâmpinare prin care au arătat că pe cale de excepție, solicită respingerea acțiunii ca netimbrată, deoarece prezenta cauză nu provine dintr-o cauza penală, ci dintr-o cauză civilă și exită obligația timbrării.
De asemenea solicită instanței Tribunalului B. să se pronunțe asupra competenței sale teritoriale și să dispună respingerea acțiunii ca neîntemeiată cu privire la dreptul de regres, sens în care invocă prevederile art. 58 din Legea 136/1995. Potrivit acestui articol asigurătorul recuperează sumele plătite drept despăgubiri de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei când accidentul a fost produs cu intenție, accidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte incriminate de dispozițiile legale privind circulația pe drumurile publice ca infracțiuni săvârșite cu intenție, chiar dacă aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri sau în timpul comiterii altor infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă accidentul a fost produs în timpul când autorul infracțiunii săvârșite cu intenție încearcă să se sustragă de la urmărire și când persoana răspunzătoare de producerea pagubei a condus vehiculul fără consimțământul asiguratului.
Conform rezoluției procurorului din dosarul penal nu există nici una dintre aceste situații, fapta delictuală și culpa în accident a făptuitoarei B. M. neîncadrându-se în niciuna din aceste situații.
Mai arată pârâții că lipsa unui contract civil de răspundere civilă auto RCA a autovehiculului implicat în accident este imputabilă proprietarului din acea vreme a autoturismului, respectiv societatea de leasing. Conform acestui contract revenea societății de leasing, proprietarul mașinii sa încheie contract RCA.
De asemenea, plata despăgubirilor a fost făcută în cadrul unui dosar civil, sens în care s-au putut lămuri toate aspectele privitoare la culpă, raport de cauzalitate, calitatea celor ce au primit despăgubiri, încadrarea juridică, hotărârea fiind rămasă definitivă și irevocabilă.
Prin precizările depuse la dosar, reclamanta arată că din punctul acesteia de vedere, împăcarea părților presupune rambursarea sumei de 247.353 lei, solicitată prin prezenta acțiune de regres și în măsura în care părțile înțeleg prin împăcare să ramburseze suma solicitată, pot depune o cerere către reclamantă. Totodată, prin răspunsul la întâmpinare formulat, reclamanta arată că în ceea ce privește excepția netimbrării acțiunii invocată de către pârâți, FPVS a fost obligat la plata de despăgubiri către B. I. L. în cauza civilă nr._ de pe rolul Tribunalului B., iar acțiunea introductivă a acestuia a fost scutită de plata taxei de timbru tocmai pentru că provenea dintr-o cauză penală, respectiv dosarul penal nr. 2275/P/2010 de pe rolul Serviciului Rutier din cadrul IPJ B..
În raport de celelalte motivații din întâmpinare, reclamanta arată că în mod eronat pârâții își întemeiază susținerile pe prevederile Legii 136/1995 privind asigurările în România, uitând că intervenția FPVS s-a produs tocmai pentru că autovehiculul condus de defuncta B. M. nu era asigurat, temeiul juridic fiind art. 251 din Legea 32/2000 privind activitatea de supraveghere a asigurărilor și a Ordinului 1/2008 privind activitatea FPVS, astfel încât nici unul din motivele invocate de pârâți nu poate fi avut în vedere pentru respingerea acțiunii FPVS, în condițiile în care dreptul de regres al Fondului este reglementat de art. 13 din Ordinul 1/2008.
Prin încheierea de ședință din data de 12 decembrie 2014, instanța a pus în discuție calitatea procesuală pasivă a pârâților, motiv pentru care s-au solicitat relații în acest sens.
Potrivit adresei nr. 355 din 23.02 2015 a Camerei Notarilor Publici Suceava, fila 185 dosar, s-a constatat că nu s-a înregistrat sesizarea de deschidere a procedurii succesorale după defuncta B. M., decedată la data de 21.05.2010.
Analizând actele și lucrările dosarului, față de excepția de lipsă de calitate procesuală pasivă a pârâților B. L. și C. M. și C. R., Tribunalul va reține că excepția este întemeiată și o va admite pentru cele se vor arăta:
Potrivit art. 248 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură care fac inutilă în tot sau în parte administrarea de probe ori după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Calitatea de parte în proces, trebuie să corespundă în cazul de față cu calitatea de titular al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material asupra judecății, respectiv calitatea de pârât trebuie să aparțină persoanei față de care se pretinde că a încălcat sau recunoscut dreptul reclamantului. Or, prezenta acțiune are ca obiect regresul împotriva moștenitorilor defunctei B. M., vinovată de producerea accidentului din data de 21.05.2010, situație în care se impune verificarea dacă succesibilii cu vocație succesorală și-au exercitat dreptul de opțiune succesorală, prin acceptarea moștenirii.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că moștenitorii defunctei B. M. împotriva cărora reclamanta înțelege să regreseze în vederea recuperării despăgubirilor achitate, au înțeles să rămână străini față de masa succesorală rămasă de la soția, respectiv fiica și sora lor, situație în care instanța de judecată va constata că reclamanta nu justifică introducerea cererii împotriva acestor pârâți deoarece prin neacceptarea moștenirii, aceștia nu pot fi chemați să primească activul și nici să răspundă față de pasivul moștenirii.
Față de considerentele expuse, instanța va constata că acțiunea reclamantei a fost îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă și prin urmare va respinge acțiunea ca atare.
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRÂȘTE
Admite excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâților B. I. L. cu domiciliul în ., județul B., C. M. și C. R. ambii cu domiciliul în Iași, Bld A. cel B., nr. 62, ., ., județul Iași și în consecință respinge acțiunea formulată de reclamanta Asociația F. de Protecție a Victimelor Străzii cu sediul social în .. 40-40 bis, sector 2, București, cod fiscal_, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la data de 20 martie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. M. B. C.-F.
Red. A.M./22.06.2015
Tehn. B.C.F. /22.06.2015
6 ex.
| ← Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 126/2015. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 189/2015. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
