Contestaţie la executare. Decizia nr. 59/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 59/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 10-02-2015 în dosarul nr. 1392/222/2014
Dosar nr._ Contestație la executare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. – SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 10 FEBRUARIE 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: A. D.
JUDECĂTOR: A. M.
Grefier A. D.
Decizia civilă nr. 59
La ordine judecarea contestației la executare formulată de apelanta C. Județean B., în contradictoriu cu intimații A. G. domiciliul ales la - B. P. D. - D., D.P., nr. 64, . B., D. N. cu domiciliul ales la - B. P. D. - D., D.P., nr. 64, . B., O. A. cu domiciliul ales la - B. P. D. - D., D.P., nr. 64, . B., S. M. cu domiciliul ales la - B. P. D. - D., D.P., nr. 64, . B., S. V. cu domiciliul ales la - B. P. D. - D., D.P., nr. 64, . B., Bardauță N. cu domiciliul ales la - B. P. D. - D., D,P., nr. 64, . B., M. D. cu domiciliul ales la - B. P. D. - D., D.P., nr. 64, . B., B. L. cu domiciliul ales la - B. P. D. - D., D.P., nr. 64, . B., A. O. cu domiciliul ales la - B. P. D. - D., D.P., nr. 64, . B., M. E. cu domiciliul ales la - B. P. D. - D., D.P., nr. 64, . B., O. M. cu domiciliul ales la - B. P. D. - D., D.P., nr. 64, ., A. G. - D. - Liceul Tehnologic Special "I. Pillat", 1 Decembrie, nr. 30 A, J. B., D. N. - Liceul Tehnologic Special "I. Pillat" D., 1 Decembrie, nr. 30 A, J. B., S. M. - Liceul Tehnologic Special "I. Pillat" D., 1 Decembrie, nr. 30A, J. B., S. V. - Liceul Tehnologic Special "I. Pillat" - D., 1 Decembrie, nr. 30A, J. B., Bardauță N. - Liceul Tehnologic Special "I. Pillat" - D., 1 decembrie, nr. 30A, J. B., M. D. - Liceul Tehnologic Special "I. Pillat" - D., 1 Decembrie, nr. 30A, . B., B. L. - Liceul Tehnologic Special "I. Pillat" - D., 1 Decembrie, nr. 30A, J. B., A. O. - Liceul Tehnologic Special "I. Pillat" - D., 1 Decembrie, nr. 30A, J. B. și M. E. - Liceul Tehnologic Special "I. Pillat" - D., 1 Decembrie, nr. 30A, J. B., împotriva sentinței civile nr. 1939 din 28 octombrie 2014, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul apelantei, consilier juridic C. E., lipsind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile și obiectul pricinii arătând că procedura de citare este legal îndeplinită, după care, constatând că nu mai sunt cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat instanța acordă cuvântul asupra fondului.
Consilier juridic C. E., pentru apelantă, solicită admiterea apelului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției prescripției dreptului de a solicita executarea silită a intimaților, iar pe fondul cauzei, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Deliberând,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față;
Prin contestația înregistrată pe rolul Judecătoriei D. cu nr._ din 29.04.2014, C. Județean B. a solicitat în contradictoriu cu intimații A. G., D. N., O. A., S. M., S. V., Bărdăuță N., M. D., B. L., A. O., M. E. și O. M. anularea executării silite începute în dosarul de executare silită nr. 150/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc P. D. din D. și anularea încheierii de încuviințare a executării silite din 08.04.2014 dată de Judecătoria D. în dosarul nr._ .
În motivare se arată că dreptul intimaților de a cere executarea silită pentru titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 675 din 27.04.2010 a Tribunalului B. s-a prescris ca urmare a neexercitării acestui drept în termenul de 3 ani prevăzut de art. 705 alin. 1 Cod procedură civilă. A solicitat instanței ca în cazul respingerii excepției privind prescripția dreptului de a cere executarea silită, să se constate că potrivit prevederilor OUG 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, este suspendată de drept. A mai arătat că nu poate fi obligată la plata integrală a drepturilor salariale ci cel mult la plata sumelor devenite scadente conform OUG 71/2009 în conformitate cu care în anul 2012 se va achita 5% din valoarea titlului executoriu, în anul 2013 - 10%, în anul 2014 - 25%, în anul 2015 - 25% și în anul 2016 - 35%.
În dovedire a depus la dosar somația emisă de B. P. D. în dosarul nr. 150/2014, încheierea de încuviințare a executării silite din 08.04.2014 dată de Judecătoria D. în dosarul nr._, sentința civilă nr. 675 din 27.04.2010 a Tribunalului B..
Intimații, legal citați, nu au formulat întâmpinare și nu s-au prezentat în instanță.
S-a atașat dosarul de executare nr. 150/2014 al B. P. D..
Prin sentința civilă nr. 1939/28.10.2014 Judecătoria D. a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul C. Județean B. în contradictoriu cu intimații A. G., D. N., O. A., S. M., S. V., Bărduță N., M. D., B. L., A. O., M. E. și O. M..
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 675/27.04.2010, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._, C. Județean B. și Școala de Arte și Meserii „I. Pillat” au fost obligați să achite intimaților contravaloarea sporului de 100 % din salariul de bază, pentru activitățile prestate în zilele de repaus săptămânal, zilele libere, zilele de sărbători legale ori religioase, potrivit adeverințelor nr. 236 și 237 din 18.01.2010 întocmite de S.A.M „I. Pillat” din D. precum și obligarea la plata sumelor datorate, calculate în funcție de indicii de inflație de la data scadenței 19.03.2009 precum și dobânda legală începând cu data de 20.03.2009 și până la data plății efective.
Prin încheierea nr. 397 din 10 septembrie 2010 a Tribunalului B. dată în dosarul nr._ s-a dispus învestirea cu formulă executorie a sentinței civile nr. 675 din 27.04.2010 a Tribunalului B. iar prin încheierea din 8 aprilie 2014 a Judecătoriei D. dată în dosarul nr._ s-a dispus la cererea intimaților, prin Biroul Executorului Judecătoresc P. D., încuviințarea executării silite.
A mai reținut prima instanță că prin prezenta contestație, C. Județean B. invocă prescrierea dreptului intimaților de a solicita executarea silită cu motivarea că de la data la care titlul executoriu putea fi pus în executare au trecut mai mult de 3 ani și invocă și faptul că executarea silită este suspendată de drept potrivit art. 1 din O.U.G 71/2009, cu privire la aceste susțineri, relevând prima instanță că potrivit art. 705 alin. 1 Cod procedură civilă, dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani dacă legea nu prevede altfel iar potrivit alin. 2, termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită. Că, potrivit art. 707 alin. 1, pct. 2 cod procedură civilă, cursul prescripției se suspendă, pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanță sau de un alt organ jurisdicțional competent și că în contextul în care prin Ordonanța de urgență nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, procedura de executare a fost eșalonată pentru perioada 2012 - 2016. Potrivit art. 1 alin. 2 din acest act normativ, în cursul termenului prevăzut la alin. 1, orice cerere de executare silită se suspendă de drept, prin urmare, nu se poate reține că în speță dreptul intimaților de a solicita executarea silită este prescris.
De asemenea, a mai reținut prima instanță că prin Decizia nr. 2/2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 în procedura de executare silită a titlurilor executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar și s-a reținut ca procedura de executare a unei hotărâri judecătorești reprezintă parte a procesului civil, astfel că instanțele sunt ținute a observa că și în privința acesteia sunt antrenate toate garanțiile prevăzute la art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană a drepturilor omului. S-a reținut că este necesar ca instanțele naționale să evalueze compatibilitatea dispozițiilor art. 1 alin. 1 și 2 din OUG 71/2009, modificată și completată, cu normele Convenției europene a drepturilor omului respectiv art. 6 paragraf 1, date fiind dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 alin. 2 din Constituția României, deoarece prin normele interne în discuție se amână, se eșalonează și se suspendă executarea unor titluri executorii, cele trei efecte fiind cumulative, și se arată că numai în baza unei evaluări nemijlocite, directe de către instanțe, în raport de circumstanțele fiecărei spețe se poate stabili compatibilitatea dispozițiilor art. 1 alin. 1 și 2 din O.U.G. 71/2009 cu dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului și a jurisprudenței de la Strasbourg.
Statul și instituțiile sale au îndatorirea de a veghea la respectarea principiului legalității și de a executa de bunăvoie hotărârile judecătorești, termenul rezonabil prevăzut de art. 6 din Convenție, fiind aplicabil și în faza executării silite ( ex. cauza Ruianu contra României, Pini și Bertani, Manera și Atripaldi contra României, Ș. contra României, S. P. contra României). Întârziere în executarea unei sentințe, imputabilă autorităților care nu furnizează o justificare valabilă în acest sens, aduce atingere drepturilor creditorului la respectarea bunurilor sale, drept protejat de art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției.
În cauza Ș. contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că „Administrația constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel a unei bunei administrări a justiției. Pe cale de consecință, dacă administrația refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească ori întârzie în executarea acesteia, garanțiile de care a beneficiat justițiabilul în fața instanțelor judecătorești își pierd orice rațiune de a fi”. Curtea a concluzionat că, prin refuzul de a executa sentința, autoritățile naționale au lipsit reclamantul de un acces efectiv la justiție în faza d executare fiind încălcat art. 6 alin.1 din Convenție.
Caracterului nerezonabil al duratei procedurii de executare face obiectul unei ample jurisprudențe a Curții Europene a Drepturilor Omului în aplicarea dispozițiilor art. 6 din Convenție, analiză realizată uneori din perspectiva mai generală a "dreptului de acces la justiție" (cauza Ruianu împotriva României), iar nu doar aceea a termenului nerezonabil, după cum, în alte situații, se analizează și respectarea art. 1 Protocolul 1, dacă se rețin alte aspecte decât cele ce au condus la constatarea unei încălcări pe temeiul art. 6 (spre exemplu, cauzele R., G., A., D., Georgi, A. și I. R., C. P., S. împotriva României etc.).
Curtea Constituțională a constatat compatibilitatea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 atât cu exigențele art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană a drepturilor omului, cât și cu art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție. Totuși, așa cum se retine de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, controlul obiectiv, in abstracto, realizat de Curtea Constituțională în ceea ce privește convenționalitatea normelor în discuție nu exclude posibilitatea instanțelor judecătorești de drept comun de a efectua o analiză nemijlocită, directă, de compatibilitate a respectivelor dispoziții cu cele ale Convenției, în raport cu situația particulară fiecărei spețe, ca obiect al încălcării reclamate în fiecare litigiu, tocmai pentru a se verifica in concreto păstrarea justului echilibru între interesele statului și cele ale reclamanților.
În concluzie a reținut prima instanță că contestatorul C. Județean B. nu a respectat nici prevederile O.U.G. 71/2009 și nu a achitat intimaților sumele de bani stabilite prin sentința civilă nr. 675 din 27.04.2010 a Tribunalului B. în tranșele prevăzute prin actul normativ menționat pentru anii 2012, 2013 și 2014.
De asemenea, a mai reținut că prelungirea executării unor sume infime în raport de bugetul debitorului C. Județean, pentru o perioadă care să meargă până la 6 ani de la data pronunțării hotărârii judecătorești nu este conformă cu dispozițiile Convenției Europene a drepturilor omului și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin urmare.
Față de cele arătate, prima instanță a respins contestația la executare, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, contestatorul C. Județean B., criticând – o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în considerente că în mod nelegal a respins prima instanță excepția prescripției dreptului de a solicita executarea silită a intimaților, și pe cale de consecință a respins cererea formulată de el, având ca obeict anularea executării silite demarată în dosarul de executare nr. 150/2014 al Biroului Executorului judecătoresc P. D. și cea de anulare a Încheierii de încuviințare a executării silite emisă de către Judecătoria D. la data de 08.04.2014, când în fapt, potrivit art. 705 alin. 1 din codul de procedură civilă „Dreptul de obține executarea silită se prescrie în termen de trei ani, dacă legea nu prevede altfel”, iar la aliniatul 2 se prevede că „termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de obține executarea silită”.
Prin urmare, arată în continuarea motivării apelantul că, termenul de prescripție a început să curgă de la data de 18.11.2009, dată la care s –a pronunțat sentința civilă nr. 1616/18.11.2009 de către Tribunalul B. și chiar dacă art,. 1 alin. 2 din OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii prevede că orice procedură de executare silită se suspendă de drept, în fapt, o procedură de executare se poate considera suspendată numai dacă a fost deja demarată în termenul legal de prescripție.
O altă critică formulată împotriva sentinței apelate privește faptul că deși prima instanță a reținut în motivare că orice executare silită este suspendată de drept, totuși a respins contestația la executare în loc să constate că și această executare silită este suspendată și prin urmare nu poate fi încuviințată.
Pe fondul cauzei, apelantul a mai arătat că U.A.T. B. asigură doar fondurile necesare funcționării Liceului Tehnologic I. Pillat D., aprobând bugetul de venituri și cheltuieli și că această instituție nu poate fi executată silit pentru plata integrală a drepturilor sale salariale, ci cel mult pentru alocarea de fonduri pentru plata celor devenite scadente conform prevederilor legale invocate anterior.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în materie, tribunalul va consta că acesta este nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente:
Este adevărat că potrivit art. 705 alin. 1 din Codul de procedură civilă dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de trei ani, dar în același timp este de subliniat că în timpul curgerii termenul de prescripție este posibil să intervină anumite cauze obiective, care să-l împiedice pe titularul dreptului de obține executarea silită să – și exercite dreptul.
Această este și situația, prevăzută de art. 1 alin. 2 din OUG nr. 71/2009, în care se arată că plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar se suspendă de drept.
Cauzele de suspendare sunt enumerate în art. 707 alin. 1 din Codul de procedură civilă unde la litera b) se arată că „cursul prescripției este suspendat pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanță sau de alt organ jurisdicțional competent”.
Față de caracterul prescripției, care apare ca o sancțiune ce intervine pentru culpa titularului dreptului la acțiune care, din neglijență sau pasivitate, nu își exercită dreptul în timp util, producerea efectelor prescripției nu –și mai găsește justificarea în situațiile în care inacțiunea nu poate fi imputată titularului dreptului la acțiune și se datorează cum este cazul de față unei suspendări legale a executării silite.
Corect a reținut prima instanță, că în cauză nu este incidentă prescripția dreptului la acțiune și că apelantul C. Județean B. este de drept în întârziere întrucât nu a respectat prevederile OUG nr. 71/2009 și nu a achitat intimaților sumele de bani stabilite prin sentința civilă nr. 675/27.04.2010 a Tribunalului B. în tranșele prevăzute prin actul normativ menționat pentru anii 2012, 2013 și 2014.
Prin urmare, instanța de control judiciar, va constata că nu sunt motive de anulare a actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. 150/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc P. D., întrucât chiar dacă există o dispoziție legală de suspendare a executării silite (OUG nr. 71/2009), în același timp există și un calendar la care trebuiau efectuate plăți, date și eșalonări pe care debitorul nu le-a respectat și pentru care poate fi urmărit silit, întrucât prin titlul executoriu a fost obligat în solidar cu Școala de arte și Meserii I. Pillat D. să plătească intimaților contravaloarea sporurilor de 100% din salariul de bază.
Pentru considerentele expuse, Tribunalul în temeiul art. 480 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat apelul declarat de contestatorul C. Județean B. împotriva sentinței civile nr. 1939/28.10.2014 a Judecătoriei D., pe care o va păstra.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de C. Județean B., împotriva sentinței civile nr. 1939 din 28 octombrie 2014, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D., având ca obiect contestație la executare, pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2015.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red./AM./07.05.2015
Judec.C. N. C.
Tehnoredactat F. A. -.M. /08.05.2015
2 exp.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 46/2015. Tribunalul BOTOŞANI | Fond funciar. Decizia nr. 118/2015. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
