Fond funciar. Decizia nr. 115/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 115/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 409/217/2014
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică de la 19 martie 2015
Completul compus din:
Președinte - A. D.
Judecător – H. I.
Judecător – T. N.
Grefier – B. C.-F.
Decizia civilă nr. 115 R
Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de recurenții T. M. și T. I. în contradictoriu cu intimatele C. L. de Fond Funciar Rădăuți Prut și C. Județeană de Fond Funciar B., împotriva sentinței civile nr. 290/21.05.2014 pronunțată de Judecătoria Darabani în dosarul nr._, având ca obiect „ contestație în anulare-fond funciar”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că dosarul se află la al doilea termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
Instanța constată s-a solicitat, potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, judecarea cauzei în lipsa părților.
Neformulându-se cereri noi, instanța constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Darabani la data de 19.03.2014 cu nr._ , contestatorii T. I. și T. Mandița au formulat contestație în anulare împotriva sentinței civile 45 din 17.01.2013 pronunțată de Judecătoria Darabani în dosarul nr._ .
Prin sentința civilă nr.290/21.05.2014, Judecătoriei Darabani a respins contestația în anulare reținând, prin raportarea la dosarul de fond în care s-a pronunțat sentința atacată, că obiectul dosarului a fost fond funciar, cererea fiind formulată de contestatori în contradictoriu cu C. L. de aplicare a legilor fondului funciar Rădăuți-Prut și C. Județeană B. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor .
În vederea soluționării cauzei, instanța ce a pronunțat sentința atacată a dispus citarea părților, citațiile fiind primite de aceștia, personal de către T. Mandița (fila 15 dosar_ ) și prin afișare la T. I..
Dovada faptului că și contestatorul T. I. a avut la cunoștință de judecata cauzei o reprezintă faptul că a trimis la dosarul cauzei, pentru termenul din 17.01.2013 - prin plic, pe care apare ca adresă a expeditorului, adresa la care s-a făcut citarea acestuia - cerere prin care arată că solicită instanței să facă judecata cauzei și în lipsa reclamanților,care nu se pot prezenta datorită condițiilor meteo nefavorabile .
Potrivit art. 317 Cod procedură civilă, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului: când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii sau când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
În cauză, instanța de fond a constatat faptul că ne aflăm în prezența unei hotărâri rămasă irevocabilă prin respingerea recursului formulat de contestatori prin decizia 1006 din 28.10.2013 pronunțată de Tribunalul B., iar în ceea ce privește procedura de citare pentru termenul când s-a judecat dosarul, aceasta a fost corect îndeplinită, părțile având termen în cunoștință așa după cum s-a detaliat mai sus.
În acest context, instanța de fond a reținut că motivul invocat de către contestatori nu poate fi reținut în cauză, iar celelalte critici aduse sentinței de fond nu constituie motive pentru contestația în anulare .
Împotriva sentinței civile nr.290/2014, contestatorii T. I. și T. Mandița au formulat recurs în termen legal, întemeiat pe disp.art.304 pct.9 C. 1865,susținând că hotărârea ,, este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii’’.
În motivare, recurenții au criticat nereținerea,în mod nelegal, de către instanța de fond a motivului de contestație reprezentat de pronunțarea sentinței civile 45/ 17.01.2013 cu nerespectarea disp. art.107 C. 1865 ,,în sensul că la judecata de fond nu au fost prezente părțile.’’
Totodată, au susținut că,deși era necesar pentru justa soluționare a cererii lor, instanța de fond nu a dispus și atașarea dosarului nr._, care ar avea aceeași cauză, și în care a fost pronunțată sentința civilă nr.498/28.10.2008, care le este favorabilă și care anulează toate celelalte hotărâri.
De asemenea, au apreciat că judecătorul care a pronunțat sentința nr.290/2014 ar fi fost incompatibil pentru că a pronunțat sentința din dosarul nr._, sentință ce le este defavorabilă, așa încât ar fi incidente disp. art.24 alin1 C..
Recurenții au expus argumente ce vizează și fondul dreptului, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate conform înscrisurilor depuse în dosar, și în special, a testamentului nr.2577/22.05.1947.
Dintre intimați, a depus întâmpinare doar C. locală de fond funciar Rădăuți – Prut, jud. B., solicitând respingerea recursului, dar și a cererii recurenților de atribuire a altor suprafețe de teren, întrucât prin titlul de proprietate nr._/1994 emis pentru suprafața de 2,91 ha, li s-a acordat suprafața de teren validată în concordanță cu cererea de reconstituire nr.2098/18.03.1991 și mențiunile din registrul agricol pentru anii 1959- 1962.
Recursul declarat în cauză este nefondat din considerentele ce urmează.
Referitor la critica privind lipsa părților de la termenul de judecată când s-a pronunțat sentința civile 45/ 17.01.2013, se va observa, astfel cum s-a reținut și în sentința recurată, că art.317 alin.1 C. 1865 prevede că:
,, Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:
1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii;…’’.
Așadar, textul de lege nu stabilește obligativitatea prezenței părților pentru pronunțarea unei hotărâri legale, ci doar citarea acestora în conformitate cu prevederile normative – or, sub acest aspect, nu au fost formulate critici de către contestatori.
În plus, contestatorii au declarat recurs împotriva sentinței nr. 45/2013, fără a invoca nelegala lor citare așa încât, conform textului citat, nu mai aveau posibilitatea invocării acestei neregularități pe calea contestației în anulare.
În ceea ce privește cea de-a doua critică a recurenților, se va reține că, prin decizia nr.420/21.04.2009 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul B. a admis recursul declarat de C. județeană de fond funciar B. și a modificat în tot sentința civilă nr.498/28.10.2008 a Judecătoriei Darabani, în sensul respingerii ca tardive a plângerii formulată de petenta T. M. în temeiul legii fondului funciar și în considerarea testamentului autentificat sub nr. 2577/22.05.1947.
Așadar, sentința nr.498/2008 a fost modificată în totalitate, astfel încât nu poate constitui temei pentru vreo susținere a recurenților.
Mai mult decât atât, se va observa că, în soluționarea contestației în anulare cu judecarea căreia a fost învestită, instanța de fond era obligată să analizeze sentința civilă nr. 45 /17.01.2013 doar în raport cu motivele concrete invocate de contestatori și cu dispozițiile incidente ale art.317 C. 1865 – iar acestea nu includ ca motiv de contestație și eventuala existență a unor hotărâri potrivnice – așa încât neatașarea la prezenta cauză a dosarului nr._ nu este de natură să afecteze modul de soluționare a contestației în anulare.
Contrar aprecierii recurenților,în cauză nu sunt incidente disp.art. 24 alin.1 C. 1865, conform cărora:
,, Judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiași pricini în apel sau în recurs și nici în caz de rejudecare după casare.’’
Aceasta întrucât din interpretarea per a contrario a acestei norme, rezultă că judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină nu devine incompatibil să soluționeze contestația în anulare formulată împotriva acelei hotărâri – în același sens fiind Decizia nr.II/2007 pronunțată în recurs în interesul de legii de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În cauză, însă, recurenții au invocat starea de incompatibilitate a judecătorului de fond în considerarea soluției pronunțată de acesta în dosarul nr._, respectiv a sentinței civile nr.59/01.02.2011, iar această împrejurare nu se încadrează în nici una dintre ipotezele de incompatibilitate prevăzute de textul de lege citat, întrucât sentința nr.290/2014 nu a fost pronunțată în apel, în recurs ,sau în rejudecarea după casare a sentinței nr.59/2011.
Prin urmare, față de ansamblul celor ce preced, tribunalul constată că sentința recurată a fost pronunțată cu aplicarea corectă a legii, stabilindu-se în mod corect că nu sunt date condițiile de admisibilitate a contestației în anulare prevăzute de art. 317 C. 1865, așa încât, în temeiul art.312 alin.1 C. 1865, prezentul recurs urmează a fi respins ca nefondat.
Întrucât sentința atacată cu contestație nu a fost anulată, sunt lipsite de relevanță juridică argumentele expuse de recurenți ce vizează fondul dreptului, cercetarea lor fiind blocată de respingerea contestației în anulare.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenții T. Mandița, cu domiciliul în .-Prut, județul B., și T. I., cu domiciliul în municipiul S., .. 28, județul Prahova, în contradictoriu cu intimatele C. L. de Fond Funciar Rădăuți Prut, județul B. și C. Județeană de Fond Funciar B., județul B., împotriva sentinței civile nr. 290/21.05.2014 a Judecătoriei Darabani, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 martie 2015.
Președinte Judecători Grefier
A. D. H. I., T. N. B. C. F.
Red.TN /07.04.2015
Tehn. BCF/07.04.2015
Jud. fond M. M. D.
2 ex
| ← Fond funciar. Decizia nr. 118/2015. Tribunalul BOTOŞANI | Pretenţii. Decizia nr. 112/2015. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
