Fond funciar. Decizia nr. 237/2015. Tribunalul BOTOŞANI

Comentarii

0

Decizia nr. 237/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 11-08-2015 în dosarul nr. 1672/40/2015

Dosar nr._ Contestație în anulare

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BOTOȘANI

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 237 R

Ședința publică de la 11 August 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. C.

Judecător M. U.

Judecător C. G.

Grefier R. P.

Pe rol judecarea contestației în anulare privind pe contestatoarea B. M. și pe intimații C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR A ., C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR B. - prin prefect, M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, INSTITUȚIA P. JUDEȚULUI B., S. R. - M. FINANȚELOR PUBLICE, M. A. INTERNE, având ca obiect fond funciar, împotriva deciziei numărul 53 din 09.02.2015 a Tribunalului B..

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că dosarul se află la primul termen de judecată și s-au depus la dosar concluzii scrise din partea contestatoarei prin reprezentant și din partea intimatei C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B..

Văzând că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat și că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre deliberare.

TRIBUNALUL,

Asupra contestației în anulare de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. în data de 03.08.2011 sub nr._/193/2011, petenta B. M. a chemat în judecată pe intimatele C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura județului B. - prin prefect, C. L. de aplicare a Legii fondului funciar a comunei Albești - prin primar solicitând instanței ca, prin hotărârea ce urmează a se pronunța, să dispună reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 0,28 ha grădină, situat în intravilanul loc. Albești, jud. B.; emiterea titlului de proprietate pentru terenul în suprafață de 2,28 ha, din care teren intravilan în suprafață de 0,28 ha, grădină; obligarea intimatelor la plata sumei de 2400 lei cu titlu de daune, cu cheltuieli de judecată.

În motivare petenta a arătat că este moștenitoarea soțului său - B. M., decedat în data de 14.06.1992 căruia, prin HCJ nr. 15 din 25.07.1991, i s-a reconstituit în proprietate terenul în suprafață de 2 ha extravilan, însă nu i s-a reconstituit și dreptul de proprietate asupra grădinii de 0,28 ha pe care a primit-o ca zestre de la părinții săi și pe care au deținut-o în fapt după apariția Legii nr. 18/1991. De asemenea, petenta și soțul acesteia au deținut în fapt și terenul în suprafață de 2 ha, însă de circa de 8 ani (nn - de la formularea prezentei acțiuni) nu mai dețin nicio suprafață de teren din cel reconstituit în proprietate, din culpa comisiilor de fond funciar.

În drept au fost invocate prevederile art. 9, 27 și art. 51-59 din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 247/2005, art. IV din Legea nr. 247/2005, art. 274 Vechiul Cod procedură civilă raportat la art. 52 aliniat ultim din Legea nr. 18/1991 republicată.

La termenul din 20.10.2011, petenta a formulat cerere privind completarea acțiunii introductive, prin care a solicitat punerea în posesie cu terenul în suprafață de 2 ha (nn - 1 ha 9959 mp) înscris în titlul de proprietate nr._ din 22.10.2002, punere în posesie pe vechile amplasamente redate în registrul agricol; emiterea unui titlu de proprietate ori modificarea sa administrativă, astfel încât să fie înscrise suprafețele redate în registrul agricol și să fie precizate în mod clar, explicit, vecinătățile; emiterea unui titlu de proprietate pentru terenul în suprafață de 0,15 ha, care a aparținut numitului B. G. N., socrul petentei; punerea în posesie cu terenul în suprafață de 0,15 ha, motivând că petenta a luat cunoștință de titlul de proprietate nr._ din 22.10.2002 abia după termenul de judecată din 26.09.2011, nefiindu-i comunicat legal până la aceea dată (filele 44-45 volum I).

La termenul din 15.11.2011, petenta a formulat cerere privind modificarea, completarea acțiunii introductive (filele 51-53 volum I), solicitând

• întocmirea și aducerea la cunoștință a procesului verbal de punere în posesie, precum și punerea efectivă în posesie cu terenul reconstituit în titlul de proprietate nr._ din 22.10.2002;
• emiterea unui titlul de proprietate care să includă terenul în suprafață de 0,15 ha solicitați conform Legii nr. 247/2005; întocmirea și aducerea la cunoștință a procesului verbal de punere în posesie cu această suprafață;
• acordarea de despăgubiri pentru lipsa de folosință a acestor terenuri, pentru ultimii 3 ani anteriori promovării prezentei acțiuni, evaluând aceste daune potrivit următoarei formule exemplificative: 2 ha x 600 kg/ha grâu x 0,6 lei/kg x 3 ani = 2160 lei.

La termenul din 06.03.2012 și precizată la termenul din 30.03.2012, petenta B. M. a formulat cerere de chemare în garanție, în principal a Ministerului Administrației și Internelor, a Instituției P. județului B. și în subsidiar a Statului R. prin M. Finanțelor Publice pentru opozabilitatea hotărârii judecătorești și pentru a fi obligate, în solidar, cu comisiile de fond funciar din cauză la plata daunelor-interese solicitate și a cheltuielilor judiciare, urmare a nerespectării prevederilor legilor fondului funciar (filele 106-109, 149 volum I). În ce privește M. Administrației și Internelor s-a susținut că acesta este responsabil pentru modul în care comisiile de fond funciar își desfășoară activitatea și își îndeplinesc atribuțiile. Referitor la Instituția P. s-a menționat că aceasta are nenumărate atribuții majore cât privește coordonarea și controlul activității Comisiei județene de fond funciar și, în consecință, cât privește activitatea Comisiilor locale de fond funciar, dar și atribuții privind respectarea pe ansamblu, la nivel județean, a aplicării legilor de reconstituire a dreptului de proprietate privată cu privire la imobile, în speță de fond funciar. S-a mai precizat că, în ipoteza în care nu se vor primi considerente enumerate, petenta înțelege să cheme în garanție, pentru aceleași temeiuri de drept și de fapt, S. R. prin M. Finanțelor Publice.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. în data de 14.05.2012 sub nr._, petenta B. M. a chemat în judecată pe intimatele C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura județului B. - prin prefect, C. L. de aplicare a Legii fondului funciar a comunei Albești - prin primar solicitând instanței ca, prin hotărârea ce urmează a se pronunța:

1. să se constatate nulitatea absolută a HCJ nr. 86 din 09.03.2012, să se oblige comisiile de fond funciar să emite titlul de proprietate pe vechiul amplasament, să se oblige comisia locală de fond funciar la eliberarea procesului verbal de punere în posesie pe acest amplasament;
2. să se oblige Primarul comunei Albești la plata de daune cominatorii conform art. 64 din Legea nr. 18/1991, până la punerea în posesie în mod efectiv cu întreg terenul solicitat spre reconstituire;
3. să se acorde despăgubiri pentru lipsa de folosință a acestor terenuri - pentru ultimii 3 ani anteriori introducerii cererii de chemare în judecată;
4. În cazul în care, pe vechile amplasamente ale terenurilor care au aparținut petentei, au mai fost emise titluri de proprietate altor persoane și, în măsura în care C. locală de fond funciar Albești nu va acorda alte terenuri de aceeași valoare, petenta înțelege să solicite despăgubiri conform Titlului VI din Legea nr. 247/2005 și HG nr. 890/2005.

Prin cererea completatoare formulată pentru termenul din 30.05.2012, petenta B. M. a înțeles să cheme în judecată, în calitate de pârâți, în principal pe M. Administrației și Internelor, pe Instituția P. județului B. și în subsidiar pe S. R. prin M. Finanțelor Publice, pentru capetele de cerere 2, 3 și 4, pentru a fi obligați, în solidar cu comisiile de fond funciar, la plata daunelor interese și a cheltuielilor de judecată, urmare a nerespectării prevederilor legilor fondului funciar (filele 77-80 dosar nr._ ).

Prin cererea precizatoare depusă la termenul din 13.03.2013, petenta a arătat că va accepta modificarea propriului titlu de proprietate în condițiile art. 58 din Legea nr. 18/1991, art. III din Legea nr. 169/1997, cu condiția să îi fie acordat, în acord cu prevederile art. 10 Regulament instituit prin HG nr. 890/2005, teren de valoare echivalentă cu vechiul său amplasament din tarlaua „La Salcâmi”, teren echivalent care să fie preluat din rezerva liberă la dispoziția Comisiei locale, fie din terenul liber aflat la dispoziția ADS ori din cel aflat în cadrul unor contracte de concesiune încheiate de către ADS pentru terenuri de pe raza comunei Albești și cărora li se aplică prevederile Legii nr. 18/1991 (fila 389 volum I).

La termenul din 16.04.2013, petenta a formulat precizări cu privire la suprafața de teren vizată de capătul de cerere privind acordarea dezdăunărilor pentru lipsa de folosință (fila 425 volum I). De asemenea, a depus o cerere, prin care a solicitat anularea titlului de proprietate nr._ din 10.04.2012 emis pentru terenul în suprafață de 0,15 ha (fila 428 volum I).

Prin sentința civilă nr. 2337/13.03.2014 Judecătoria B. a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimații S. R. prin M. Finanțelor Publice și M. A. de Interne.

A respins cererea de chemare în judecată formulată de petenta B. M., în contradictoriu cu intimații S. R. prin M. Finanțelor Publice, și M. A. de Interne, pentru lipsa calității procesuale pasive.

A admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de petenta B. M., în contradictoriu cu intimatele C. locală de aplicare a Legii fondului funciar a comunei Albești - prin primar și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura județului B. - prin prefect.

A obligat C. locală de aplicare a Legii fondului funciar a comunei Albești - prin primar să procedeze la punerea în posesie a petentei cu suprafața de_ mp teren, situat pe teritoriul comunei Albești, pentru care s-a emis titlul de proprietate nr._ din 22.10.2002.

A respins cererea privind reconstituirea dreptului de proprietate, precum și cererea de punere în posesie cu privire la suprafața de 0,15 ha teren, situat pe teritoriul comunei Albești, ca rămasă fără obiect.

A respins cererea privind anularea Hotărârii Comisiei Județene nr. 86 din 03.03.2012, ca neîntemeiată.

A respins celelalte pretenții, ca neîntemeiate.

A respins cererea de chemare in garanție formulată de petenta B. M., contradictoriu cu C. locală de aplicare a Legii fondului funciar a comunei Albești - prin primar și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura județului B. - prin prefect, ca neîntemeiată.

În temeiul art. 274-276 Cod procedura civilă a obligat C. locală de aplicare a Legii fondului funciar a comunei Albești - prin primar la plata către petentă a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamanta B. M., prin avocat T. C. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în considerente că în cauză sunt incidente mai multe motive de casare, cu trimitere spre rejudecare, conform art. 312 alin. 3 și 5, raportat la art,. 304 pct. 5 și 7 raportat la art. 105 alin. 2 și art. 261 din Vechiul Cod de procedură civilă, deoarece există mai multe aspecte de necercetare efectivă a fondului, ori de nemotivare care echivalează cu necercetarea fondului, dar și numeroase motive de modificare a sentinței pentru aplicarea greșită ori cu încălcarea legii

În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta – recurentă arată că în ceea ce privește cererea de modificare a titlului de proprietate nr._ /22.10.2002, instanța nu a soluționat această cerere, deoarece ea a solicitat restituirea celor 0,15 ha teren pe vechiul amplasament, respectiv să fie acordați în cuprinsul celor 0,36 ha teren în extravilan care nu se mai regăsesc pe titlu, dar figurau în registrul agricol la poziția autorului său, în tarlalele denumite „Salcâmi”sau „Coasta Hlizii”.

Mai mult decât atât, arată reclamanta că titlul de proprietate în discuție este inform în ceea ce privește înscrierea vecinătăților pentru terenul menționat, vecinătățile sunt similare deși nu sunt identice, ca și pentru suprafața de 0,896 ha din totalul de 0,3559 ha intravilan pentru care sunt deja înscrise vecinătățile.

Arată în continuarea motivării reclamanta că expertiza topo – cadastrală administrată în cauză, a fost completată dar nu s-a răspuns la obiecțiunile formulate și nici până la finalul judecății nu s-a reușit delimitarea vechiului amplasament de 1 ha .”, ceea ce denotă modul vădit neregulat de întocmire a titlului de proprietate care nu explicitează locația adevărată a terenului reconstituit.

În ceea ce privește soluționarea cererii de anulare a HCJ nr. 86/09.03.2012 și a titlului de proprietate nr._/10.04.2012 pentru suprafața de 0,15 ha teren, arată reclamanta – recurentă că în mod greșit a fost respinsă, deoarece a demonstrat prin înscrisurile depuse că este îndreptățită să primească această suprafață de teren, respectiv într – un trunchi comun de 2,15 ha, că în mod total neprofesionist, judecătorul fondului a apreciat că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile legale privind reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, când în fapt Legea nr. 1/2000 și art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, impun reconstituirea „de regulă pe vechile amplasamente”.

Mai mult decât atât, arată reclamanta – recurentă că, intimata C. L. nu a depus la dosarul cauzei vreun document din care să rezulte că ar fi convocat-o în mod legal pentru data de 14.11.2011, cu scrisoare recomandată pentru identificarea terenului de 0,15 ha propus spre reconstituire.

Prin urmare, arată reclamanta – recurentă că prima instanță a validat un act emis de Comisiile de Fond Funciar, prin care i s-a înlocuit suprafața cuvenită de 1 ha teren „La salcâmi”, cu suprafața de 1 ha alăturat celor 0,15 ha teren tocmai la granița extravilan, ceea ce denotă o necercetare efectivă a fondului cauzei și care impune casarea cu trimitere spre rejudecare.

În finalul motivării, reclamanta – recurentă a mai arătat că nelegale sunt și dispozițiile de soluționare a cererii de acordare a daunelor cominatorii cât și acordarea cheltuielilor de judecată, precum și onorariul stabilit pentru expert topo – cadastral, care a fost unul excesiv.

Prin Decizia civilă nr. 53 din 09.02.2015 Tribunalul B. a admis recursul a casat sentința civilă nr. 2337 din 13.03.2014 și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe. A reținut Tribunalul că reclamanta B. M. a formulat în principal cerere de modificare a titlului de proprietate nr._/22.10.2002, întrucât suprafața menționată pe acest titlul de proprietate nu respectă vechiul amplasament, respectiv suprafața de 1 ha teren menționată în registrul agricol în tarlaua „La salcâmi” nu se regăsește în acest titlu.

De asemenea, reclamanta a solicitat completarea titlului de proprietate mai sus – menționat cu o suprafață de teren diferență de 0,15 ha care rezultă din registrul agricol a lui B. M., soțul său, decedat la 14 iunie 1992. În esență, motivarea reclamantei este în sensul că inițial a deținut în fapt suprafața de 2 ha teren dar că ulterior nu a mai deținut nici o suprafață de teren din cel menționat pe titlu de proprietate, situație ce rezultă în mod evident din răspunsul Comisie Locale de Fond Funciar Albești, care a recunoscut o strămutare a proprietarilor dintr-o . urmare a intervenirii unui Protocol semnat cu Agrozindal S.A. Albești.

Prin urmare, instanța de recurs a constatat că în cauză se impune desemnarea unui expert cadastral care să întocmească o nouă lucrare, prin care să identifice în mod real un amplasament care să cuprindă terenul revendicat de reclamantă sau un amplasament echivalent în cazul în care vechiul amplasament nu mai este la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar, cu toate delimitările și măsurătorile necesare din punct de vedere cadastral și parcelar, pentru ca cei de la C. L. de Fond Funciar să realizeze o punere în posesie efectivă a reclamantei cu suprafața de teren moștenită de la soțul ei.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă cu prisosință faptul că persoanele cu atribuții în materie de fond funciar s-au preocupat doar de realizarea unei documentații fictive, prin întocmirea de Fișe de punere în posesie și ulterior de emiterea de titluri de proprietate, dar fără a se raporta în mod corect la o acceptare din partea reclamantei a unui amplasament oferit în compensare printr- o delimitare efectivă în teren, pentru ca reclamanta să aibă o reprezentare în fapt a suprafeței de teren pe care urmează să o aibă în proprietate.

La acest moment nu există un raport de expertiză cadastral confirmat de O.C.P.I., care să propună o suprafață de teren pentru reclamantă care să precizeze în detaliu vecinătățile și parcelele cadastrale ce vor fi incluse în titlul de proprietate al reclamantei ca reconstituire echivalentă reparatorie, pentru ca instanța de recurs să poată pronunța o decizie irevocabilă în această cale de atac.

De asemenea, instanța de recurs a apreciat că este obligatorie lămurirea situației juridice a suprafeței de 1 ha teren cu privire la care C. L. Albești susține că este liberă și poate fi preluată de reclamantă, dar cu privire la care reclamanta a precizat că este ocupată de o altă persoană, un expert cadastral trebuie să confirme, prin efectuarea de lucrări specifice cadastrale, întrucât deja sunt în circulație civilă două titluri de proprietate emise în favoarea reclamantei, care au inscripționate amplasamente de teren a căror situație este neclară, respectiv dacă sunt libere și în fapt, întrucât C. L. a întocmit documentația aferentă fără o acceptare și o punere efectivă în posesie, a reclamantei, cu terenul oferit în compensare.

Ca atare, în cauză se impune în temeiul art. 312 pct. 5 Cod procedură civilă, casarea cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond în vederea administrării probei cu expertiză cadastrală, având ca obiectiv verificarea suprafețelor de teren ce urmează a fi înscrise în titlul de proprietate emis pe numele reclamantei, pentru ca terenul înscris scriptic să corespundă cu vechiul amplasament cuvenit reclamantei, chiar dacă se impune o reconstituire compensatorie, dar cu precizarea vecinătăților și a tuturor detaliilor necesare emiterii unui titlu de proprietate în condiții de legalitate.

Nu poate fi primită susținerea instanței de fond că reconstituirea pe vechile amplasamente nu este obligatorie pentru comisiile de fond funciar, fiind absolut necesar ca acestea să verifice situația actuală juridică și în fapt a vechilor amplasamente și în raport de criterii obiective să propună și să ofere terenuri echivalente în compensare..

La rejudecarea fondului, judecătorul fondului va trebui să aibă în vedere precizările depuse de reclamantă în recurs, lucrările cadastrale efectuate, răspunsul Comisiei Locale de fond Funciar aflat la fila 44 dosar recurs și completarea probatoriului cu o nouă expertiză cadastrală care să identifice cu exactitate o suprafață de teren de 2,15 ha care să corespundă ca echivalent cu suprafața menționată în registrul agricol la poziția autorului reclamantei, B. M., al comunei Albești, județul B..

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare B. M. prin care a solicitat corectarea sau îndreptarea acesteia în sensul celor expuse în calea de atac formulată.

În motivare a menționat că în cuprinsul decizie de casare există anumite statuări care au la bază o greșeala materiala

Greșeala materială respectivă denaturează voința exprimata in cadrul judiciar de către reclamantă, are potențial de a denatura grav dreptul de proprietate imobiliara funciara in litigiu, si in măsura in care nu va fi corectata se poate constitui in neglijenta grava prin nesocotirea evidenta a unor norme procedurale imperative, dar si norme de fond funciar.

Astfel, cât privește cererile privind teren din TP_/22.10.2002, si 0,15 ha conex - HCJ 86/09.03.2012, precum si TP emis in baza acesteia instanța de recurs a a reținut prin eroare materiala faptul că reclamanta a solicitat in principal modificarea propriului TP. Solicitarea de modificare a propriului TP a fost formulată doar in subsidiar, doar in măsura in care nu se clarifica topocadastral si juridic situația acelui 1 Ha din vechiul amplasament „La Salcâmi", iar modificarea va fi acceptată strict condiționat de acordarea efectiva si realistă a unui teren echivalent cu vechiul amplasament

Aceasta se poate observa la fila 64 vol. II dosar fond .

Cere să se indice instanței de fond, in același context, sa identifice prin expertiza si cei 0,15 ha (suplimentari față de teren reconstituit in TP din 2002) in cuprinsul vechiului amplasament, fie „la Salcâmi", fie „Coasta Hlizii", fie teren echivalent, pentru modificare TP emis in

2012, având in vedere ca instanța de recurs a reținut in mod judicios că pretinsa acceptare din

partea reclamantei s-a realizat doar de maniera formală, nelegala si nereală de fapt, astfel incat se impune sa se traseze instanței de fond si rejudecarea cererii privind anulare HCJ 86/09.03.2012, precum si TP emis in baza acesteia.

In același context este necesar să se indice cât mai clar instanței de fond să identifice prin expertiză vechiul amplasament 1 ha „La salcâmi", si să se solicite respectiv să se statueze, de către expert dar si de către C. locala, precis situația acestui teren, daca este liber juridic, neinclus in vreun alt titlu de proprietate, si la dispoziția Comisiei locale de fond funciar. Este necesar să se indice instanței de fond că statuările privind caracterul acestui teren să fie solicitate a fi formulate in scris la dosarul cauzei atât de către expertul topocadastral, dar si de către instituția care a generat tot acest haos administrativ, refuzând sa acorde un drept de proprietate de buna-credinta pentru o suprafața de doar 2,15 ha, C. Locala de Fond Funciar Albești.

Totodată, in măsura in care C. locala ar proba conform legii ca acest 1 ha „La salcâmi" ar fi fost ocupat juridic, in mod legal, solicită Completare raport expertiza topocadastrală, raport expertiza agronomica - in măsura in care nu se va mai găsi teren disponibil in T23, p.c. 404/ll,in sensul identificării unui teren 1 ha echivalent cu vechiul amplasament al reclamantei 1 ha teren ., p.c. 421/1/5, si in același timp sa se dispună realizarea, in cadrul expertizei, a evaluării echivalentei ori non-echivalentei terenului ce se propune, raportat la vechiul amplasament (aspect solicitat si prin cererea de recurs).

Solicitările de mai sus au fost redate in rezumat, dar si cu datele topocadastrale ale litigiului, in finalul cererii de recurs, solicitându-se a se dispune către instanța de rejudecare:

1) „Completare raport expertiza topocadastrala cu identificare, delimitare, (inclusiv cu inventar coordonate geodezice in sistem Stereo 1970) 1 ha vechi amplasament ., p.c. 421/1/5 extravilan u.a.t Albești

1.1. Completare cercetare fond, in măsura neidentificarii 1 ha vechi amplasament . verificări privind situația juridica a terenului de 1 ha propus spre reconstituire prin echivalent [...]

B) In al doilea rand, instanța de recurs, desi a pronunțat decizie de casare cu trimitere spre rejudecare, nu s-a pronunțat cu privire la mai multe dintre motivele de recurs formulate (cuprinse la punctele l-ll, IV-V, VII-VIII).D. pentru care consideră că este necesar ca instanța de casare sa precizeze cat mai exact, către instanța de rejudecare, având in vedere că s-a ajuns deja la un interval de 4 ani, cu nerespectarea garantării efective a dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,15 ha, neindicarea precisa a elementelor necesare rejudecării putând echivala cu tergiversarea gravă a procesului de retrocedare a dreptului de proprietate către reclamantă, si încălcarea evidentă si cu grava neglijență a prevederilor privind celeritatea proceselor de fond funciar. Cat privește aplicarea art. 64 din L egea nr. 18/1991 cere a de dispune către instanța de fond obligarea la rejudecare cerere privind punere in posesie, cu ambele terenuri, si titluri de proprietate respective, aflate in litigiu, solicitarea ca in cadrul rejudecarii - instanța de fond sa realizeze cercetare efectiva fond si motivare, soluționare, cat privește capătul de cerere privind acordare despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenurilor din litigiu, obligarea la rejudecare, in urma pronunțării cat privește chestiunile arătate la punctele de mai sus, cat privește cererea de obligare in solidar la cheltuieli de judecata si daune reparatorii, precum si a cererii de chemare in garanție a Ministerului A. Interne, si Instituției P. județului, ori in subsidiar a Statului R. prin M. Finanțelor Publice, obligarea la rejudecarea capătului de cerere privind solicitare cheltuieli judecata, potrivit argumentelor aduse la par. V din cerere recurs.

Solicită a i se indica instanței de fond, având in vedere dispoziția instanței de recurs, de a se efectua o noua expertiza,

- de a aprecia si a dispune cu privire la reevaluarea precum si reducerea onorariului expert topocadastral C. G. -(potrivit argumentelor aduse aduse la par. V din cerere recurs), precum si la restituirea unei parti din onorariu pentru expertiza topocadastrala, având in vedere culpa sa "însemnata in producerea neregularitatilor si neclarităților însemnate din constatările expertizei, care au constituit . unul din motivele pentru dispunerea rejudecarii.

Pentru toate aceste motive solicită să se admită contestația si anulând in parte decizia contestată Tribunalul să dispună corectarea, îndreptarea acesteia in sensul detaliat la paragraful A), precum si să se completeze decizia in sensul detaliat la paragraf B).

La data de 28.07.2015 a depus întâmpinare Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași prin AFP B. prin care a cerut respingerea contestației ca inadmisibilă. A apreciat că motivele expuse de contestatoare se încadrează în prevederile art. 318 din vechiul Cod dar situația este diferită în speță întrucât instanța de recurs a dispus rejudecarea cauzei. Pe de altă parte contestatoare nu poate invoca greșeli de judecată.

La data de 07.08.2015 și C. Județeană B. a cerut respingerea contestației ca inadmisibilă întrucât pe calea aceasta nu pot fi invocate greșeli de judecată.

La data de 11.08.2015 contestatoare a precizat că această cale de atac poate privi deciziile de casare intermediare pentru motivele din teza 1 a art. 318 din vechiul Cod respectiv deciziile de admitere în parte sau în totalitate a recursului în situația celei de a doua teze a art. 318 .

Tribunalul consideră în urma analizării căii de atac că aceasta este inadmisibilă. În ceea ce privește erorile materiale care au stat la baza pronunțării deciziei raport cu prevederile art 318 teza 1 din vechiul Cod de Procedură Civilă se arată ca acestea trebuie să privească doar erori materiale de procedură care să conducă la pronunțarea unei soluții greșite de către instanța de judecată. Legiuitorul nu a pus la îndemâna persoanelor interesate calea de atac a recursului la recurs în așa fel încât pe calea contestației în anulare nu se poate critica soluția instanței de recurs pe motiv că aceasta ar fi fundamentată pe erori de judecată . Pe de altă parte pe calea contestației în anulare nu se poate solicita îndreptarea sau completarea considerentelor decizie pronunțată de instanța de recurs. Chestiunea legată de necesitatea întocmirii unui raport de expertiză cadastrală a fost antamată de către tribunal prin decizia din recurs dar potrivit articolului 315 din vechiul Cod de Procedura Civila instanța poate doar da indicații în legătură cu probele ce urmează a fi administrate și nu în legătură cu modalitatea în care se îndeplinește efectiv acest lucru . În caz contrar tribunalul în soluționarea unei cauze prin casare cu trimitere spre rejudecare, s-ar substitui practic instanței de fond în legătură cu procedura de rejudecare a cauzei .

În ceea ce privește contestația in anulare fundamentată pe a doua teză a art. 318 așa cum arată vechiul Cod de Procedură Civilă calea de atac extraordinară este admisibilă numai în măsura în care recursul a fost admis în parte sau respins în totalitate . Nu aceasta este situația în cauza de față întrucât prin Decizia nr. 53 din 9 februarie 2015 tribunalul a admis în totalitate recursul declarat de B. M. a desființat Sentința civilă 2337 în totalitate și a trimis cauza spre rejudecare . Cu alte cuvinte nu există o admitere în parte sau respingerea recursului pentru a se putea invoca prevederile art . 318 teza 2 din vechiul Cod de Procedură Civilă .

În raport cu cele consemnate tribunalul va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de petenta B. M..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea B. M., cu domiciliul în localitatea Albești, ., prin av. T. C. M. în contradictoriu cu intimații C. locală de aplicare a Legii fondului funciar a comunei Albești – prin primar și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. – prin prefect, precum și chemații în garanție M. Administrației și Internelor - Instituția P. - Județul B.,, .. 1-3, județul B. Instituția P. Județului B., S. R. prin M. Finanțelor Publice București, ., sector 5 și M. A. Interne București, .. 1 A, sector 1, împotriva deciziei civile 53 din 09.02.2015 a Tribunalului B..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 11.08.2015.

Președinte, Judecători, Grefier,

C. M. U. M., G. C. P. R.

Red.C.M./04.09.2015

Tehnored.P.R./04.09.2015

Ex.2

← Fond funciar. Decizia nr. 346/2015. Tribunalul BOTOŞANI		Legea 10/2001. Sentința nr. 911/2015. Tribunalul BOTOŞANI →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță