Fond funciar. Decizia nr. 346/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 346/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 01-09-2015 în dosarul nr. 14485/193/2013
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 1 septembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte – G. B.
Judecător – N. T.
Grefier – C. B.
Decizia civilă nr. 346 A
Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelanții petenți A. C., A. G., A. D. și B. G., toți cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul C.A. L. F. A., din București ., ..A, ., în contradictoriu cu intimatele C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. - prin prefect și C. locală de aplicare a Legii 18/1991 a Comunei Unțeni – prin primar, împotriva sentinței civile nr._/2.07.2014 a Judecătoriei B. pronunțată în dosarul nr._ , având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a pricinii au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile și obiectul pricinii și arată că apelanții au depus concluzii scrise, prin care au solicitat și judecarea cauzei în lipsă.
Instanța admite cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de apelanți, declară încheiată cercetarea procesului și reține spre soluționare cererea de apel.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, petenții A. C., A. G., A. D. și B. G. au chemat în judecată pe intimatele C. județeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. și C. locală de aplicare a Legii 18/1991 a ., solicitând modificarea titlului de proprietate nr._/1996, în sensul introducerii parcelei nr. 18 cu o suprafață de 1984 mp, teren intravilan situat în ., jud. B., și diminuarea suprafeței înscrise în . tarlaua 23 cu suprafața de 300 m.p., în . 24 cu suprafața de 534 mp, în . 24 cu suprafața de 400 m.p., și în . 23 cu suprafața de 760 m.p.
Prin sentința civilă nr._/2.07.2014, Judecătoria B. a respins cererea având ca obiect plângere la Legea fondului funciar, formulată petenții A. C., A. G., A. D. și B. G., reținând că, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 9995/25 iunie 1993, A. M. înstrăinează reclamantului A. C. suprafața de 2188 m.p. teren curte și grădină, învecinat la nord cu H. G., la sud cu drumul local la est cu C. I. și la vest cu A. G.. Vânzătoarea declară la momentul înstrăinării terenului și întocmirii contractului de vânzare cumpărare că terenul care face obiectul vânzării provine din zestrea primită de la părinți. La data de 3.04.1996 s-a emis pe numele A. C. M. titlul de proprietate nr._, reconstituindu-se acesteia în baza Legii 18/1991, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 4,8253 ha situat pe teritoriul satului Soroceni ..
Instanța de fond a observat și că reclamanții au învestit instanța cu o acțiune care privește corectarea unei erori materiale înscrise în titlul de proprietate nr._/1996, cu privire la amplasamentul suprafeței de 2188 m.p. din extravilanul comunei Unțeni jud. B., susținând că în mod greșit terenul care face obiectul vânzării a fost înscris în titlul de proprietate într-un amplasament din extravilanul satului Soroceni, și nu într-un amplasament din intravilan, așa cum este corect.
În drept, instanța de fond a reținut că potrivit art. 59 indice 1 din Legea nr. 18/1991 „îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară. Rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei județene.” Dispozițiile Legii nr.219/2012, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 789 din 23 noiembrie 2012, atribuie de la acest ultim moment competența exclusivă de analiză și soluționare pentru cererile de rectificare a titlurilor de proprietate Comisiilor județene, în cadrul procedurii administrative reglementată prin Legea nr.18/1991.
Așadar, conform textului de lege menționat, comisiile județene sunt cele abilitate să adopte hotărâri cu privire la cererile de rectificare. De precizat este si faptul ca, în acest fel nu este îngrădit liberul acces la justiție al persoanelor nemulțumite de modul de soluționare sau al lipsei soluționării, existând posibilitatea pentru acestea să conteste modul de soluționare sau lipsa soluționării cererilor de rectificare a erorilor materiale de către C. Județeană, prin intermediul plângerii reglementată de art. 53 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificări și completări, în vederea exercitării controlului jurisdicțional de către instanță.
În interpretarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de acces la justiție nu este absolut, el poate permite restricții admise implicit, întrucât, prin chiar natura sa, este reglementat de către stat. Elaborând o astfel de reglementare, statele se bucură de o anumită marjă de apreciere. Totuși, restricțiile aplicate nu pot limita accesul persoanei într-o asemenea măsură sau până într-acolo încât dreptul să fie atins în însăși substanța sa. În plus aceste restricții nu sunt conforme cu art. 6 alin 1 din Convenție decât dacă urmăresc un scop legitim și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat (a se vedea cauza L. împotriva României, definitivă la 26.04.2006, paragraful 36).
De asemenea, s-a observat că este respectat și raportul rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat, formularea cererii către organul emitent al titlului de proprietate nefiind o sarcină disproporționată față de scopul descris mai sus.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai reiterat și în cauza B. împotriva României, hotărârea din 24.05.2005, paragraful 60, că art. 6 alin 1 din Convenție nu obligă statele să supună litigiile asupra drepturilor și obligațiilor cu caracter civil unei proceduri care să respecte integral, în toate etapele, cerințele art.6. intervenția inițială a organismelor administrative sau profesionale, care au sau nu prerogative judiciare, care nu îndeplinesc toate cerințele, poate fi justificată dacă aceste organisme se supun controlului ulterior al unui organ judiciar cu competență deplină, care garantează drepturile prevăzute de art. 6 alin 1 din Convenție.
În acest sens, modul de soluționare sau chiar lipsa de soluționare a cererilor de rectificare a erorilor materiale de către C. Județeană poate fi contestată conform plângerii reglementată de art. 53 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificări și completări, în vederea exercitării controlului jurisdicțional de către instanța de judecată, fiind astfel garantat pe deplin accesul la justiție.
Prin urmare, reținând incidența reglementării evocate în precedent, instanța de fond a apreciat că îndreptarea erorii materiale la care fac referire petenții poate fi efectuată de către C. locală de fond funciar a comunei Unțeni sau de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B., după caz, desigur, la cererea părții interesate.
Petenții pretind că s-au adresat Comisiei Locale de fond funciar a comunei Unțeni jud. B. cu o cerere de modificare a titlului, dar această susținere nu are corespondent în plan probator. Simpla afirmație că această comisie refuză soluționarea unei astfel de cereri pe cale administrativă, nu este suficientă pentru a analiza cererea petenților din perspectiva dispozițiilor art. 53 din Legea 18/1991. În acest context este de subliniat că . civil împiedică anularea titlului de proprietate pe cale administrativă, nu și modificarea acestui act - această regulă fiind stabilită de art. 27 al.2 ind.2 din Legea 18/1991.
Pe de altă parte, potrivit art. 7 din Legea 165/2013 „Până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către C. de Fond Funciar a Municipiului București, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar.”
Potrivit reglementării menționate, este suspendată doar procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar. Or, în speță petenții nu solicită reconstituirea dreptului de proprietate, nu contestă întinderea suprafeței de teren pentru care s-a reconstituit numitei A. M. dreptul de proprietate, ci, în concret solicită schimbarea amplasamentului suprafeței de 2188 m.p. teren, din extravilan în intravilan, ceea ce implică eventual și schimbarea categoriei de folosință a terenului pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate.
Prin urmare, pentru a obține modificarea titlului de proprietate nr._/1996 petenții au deschisă calea procedurală prevăzută de art. 59 ind. 1 din Legea 18/1991, respectiv au dreptul de a se adresa Comisiei locale cu o cerere prin care să solicite modificarea titlului de proprietate, urmând ca ulterior să aibă acces la instanță împotriva modului de soluționare, în temeiul art. 53 din Legea 18/1991.
În plus,instanța de fond a notat și faptul că petenții nu au înțeles să solicite „nulitatea” titlului de proprietate nr._/1996 totală sau parțială și să-și întemeieze acțiunea pe vreunul dintre cazurile de nulitate prevăzute de Legea 169/1997 astfel încât instanța nu se află învestită să analizeze incidența vreunui astfel de eventual caz de nulitate. Împrejurarea că petenții nu au deschisă calea directă a unei acțiuni în justiție pentru a se dispune „modificarea titlului” nu conduce la concluzia că aceștia nu s-ar putea adresa cu o astfel de cerere către C. locală de fond funciar, care are posibilitatea și competența să aprecieze, în funcție de circumstanțele cauzei, dacă se impune revocarea sau modificarea unui titlu de proprietate cu privire la amplasamentul suprafețelor de teren reconstituite, și să formuleze propuneri în acest sens către C. județeană, fiind astfel deschisă calea unei acțiuni în justiție împotriva hotărârii Comisiei județene.
În consecință, reținând că o persoană nu are deschisă calea unei acțiuni directe la instanță prin care să solicite „modificarea” unui titlu de proprietate (putând cere în mod direct doar „nulitatea” unui astfel de titlu), instanța a apreciat că acțiunea este nefondată, respingând-o ca atare.
Împotriva sentinței civile nr._/2014,petenții A. C., A. G., A. D. și B. G. au declarat apel în termen legal,solicitând anularea acesteia și admiterea acțiunii lor.
În motivare, apelanții au arătat că, prin cererea de chemare în judecată nu au solicitat rectificarea titlului de proprietate nr._/3.04.1996 emis de pârâte și nici schimbarea amplasamentului terenului extravilan în intravilan, întrucât aceste operațiuni administrative urmau a fi efectuate de pârâte prin procedura administrativă.
Apelanții au arătat că au solicitat modificarea titlului de proprietate_/3.04.1996 emis de pârâte și ulterior anularea acestuia, întrucât terenul odată intrat în circuitul civil, pârâtele nu mai pot emite un act administrativ de modificare sau anulare a acestuia.
Apelanții au susținut și că, deși prin acțiune au solicitat modificarea și anularea titlului de proprietate emis de pârâte, instanța de fond a reținut că au formulat plângere la Legea fondului funciar, obiectul prezentei cauze fiind de fapt modificare/anulare act.
Din lucrările dosarului rezultă că intimatele sunt de acord cu acțiunea formulată, raportul de expertiză susține motivele invocate prin acțiune, iar în urma demersurilor efectuate la OCPI s-a dovedit că terenurile au intrat în circuitul civil și sunt în proprietatea lor, însă din culpa intimatelor este necesară modificarea/anularea titlului de proprietate_/3.04.1996 .
Intimatele nu au depus întâmpinare la cererea de apel.
Apelul declarat în cauză este nefondat din considerentele ce urmează.
Instanța de fond a pronunțat o soluție de respingere a acțiunii apelanților petenți, apreciind că soluționarea pretențiilor formulate de aceștia s-ar afla sub incidența disp. art. 59/1 din Legea nr.18/1991, conform cărora:
( 1) Îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară.
(2) Rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei județene’’,
apreciind că eroarea materială la care aceștia fac referire poate fi îndreptată de oficiul de cadastru, direct sau în urma unei hotărâri a comisiei județene, pronunțată la inițiativa acestora prin formularea unei cereri de rectificare a titlului adresată comisiei locale.
Însă probele cu înscrisuri și expertiză administrate în dosarul de fond arată că cererea de chemare în judecată nu putea fi soluționată în această modalitate, întrucât verificările efectuate demonstrează . în circuitul civil și existența unor suprapuneri de terenuri.
Cu toate acestea, a fost pronunțată o soluție de respingere a cererii de apel, tribunalul apreciind că respingerea acțiunii apelanților este corectă deoarece modificarea/ anularea propriului titlu de proprietate nr._/1996 nu putea fi realizată decât în cadrul procesual corect, rezultat din necesitatea cercetării legalității emiterii și a titlurilor de proprietate nr._/2012 eliberat pentru R. C. M. și nr._/1995 eliberat pentru Amortoaie V. Ș.( și actelor juridice subsecvente), în prezența titularilor drepturilor de proprietate.
Aceasta întrucât, din probele aflate în dosarul de fond și a căror cercetare s-a solicitat a se realiza și pentru soluționarea cererii de apel, rezultă necesitatea lămuririi a cel puțin a următoarelor aspecte:
Înainte de întocmirea titlului de proprietate nr._/1996 cu suprafața de teren intravilan de 3653 mp, autoarea A. M. a procedat la înstrăinarea către apelanții A. C. și A. G. a unei suprafețe totale de 5637 mp teren intravilan, respectiv:
- 2188 mp către A. C., prin contractul de vânzare – cumpărare nr.9995/1993;
- 3449 mp către A. G., prin contractul de vânzare – cumpărare nr.9994/1993; potrivit mențiunilor din acest contract, doar o suprafață de 2189 mp se afla în același trup cu cea de 2188 mp vândută lui A. C., restul de 1260 aflându-se într –un trup distinct.
La rândul său, prin contractul de vânzare– cumpărare nr.1399/04.04.2005, apelantul A. G. și soția sa au vândut cumpărătorilor A. C. și Ostricean S. o casă cu suprafața de teren aferent de 3089 mp, precum și suprafața de 10.100 mp teren extravilan, situat în pc 387/14 – 6500 mp și în pc 384/38 – 3600 mp.
Potrivit clauzelor din acest contract, vânzătorii au dobândit imobilele după cum urmează:
- casa și 900 mp, prin contractul de vânzare– cumpărare nr.7738/1998 –nedepus la dosar
- suprafața de 2189 mp, prin contractul de vânzare – cumpărare nr.9994/1993
- terenul extravilan, prin moștenire de la A. M., conform certificatului de moștenitor și partaj succesoral nr.701/1996 – nedepus la dosar.
Pe de altă parte, conform înscrisurilor trimise de OCPI:
- prin titlul de proprietate nr._/15.03.2012 a fost reconstituit moștenitoarei lui Amortoaie Gh. M. – respectiv R. C. M. – dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 4,4 ha, din care 3415 mp teren intravilan, teren vândut de moștenitorii titularei către . prin contractul de vânzare– cumpărare nr.491/2012;
- iar, prin titlul de proprietate nr._/1995 a fost reconstituit pentru Amortoaie V. Ș. dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 0,84 ha, din care teren intravilan în suprafață de 900 mp în pc. 19/1.
Expertul a constatat existența a două suprapuneri de terenuri în raport cu evidențele OCPI B. și cu mențiunile din titlul de proprietate al apelanților, respectiv pentru suprafață de teren intravilan de 2189 mp și pentru suprafața de 3600 mp din pc. F 384/38, așa încât urmează ca, în raport de actul de partaj succesoral încheiat între apelanți și toate înstrăinările făcute de aceștia din terenul cuvenit de la autoarea A. M. sau dobândite prin contracte, să se stabilească conexiunile cu celelalte două titluri de proprietate și, dacă este cazul, legalitatea emiterii acestora pe vechile amplasamente.
Prin urmare, în temeiul art.480 alin.1 NCPC, prezentul apel va fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
D E CI D E
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanții A. C., A. G., A. D. și B. G.,toți cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul C.A. L. F. A. din București ., ..A, ., în contradictoriu cu intimații C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. - prin prefect și C. locală de aplicare a Legii 18/1991 a Comunei Unțeni – prin primar,împotriva sentinței civile nr._ din 2.07.2014 a Judecătoriei B..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 1.09.2015.
Președinte, Judecător Grefier
G. B. N. T. B. C.
Redt.TN 15.09.2015 v
Jud. fond.A. E.
Tehnored. BC
8 ex/..09.2015
| ← Pretenţii. Decizia nr. 349/2015. Tribunalul BOTOŞANI | Fond funciar. Decizia nr. 237/2015. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
