Ordin de protecţie. Decizia nr. 207/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 207/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 31-03-2015 în dosarul nr. 174/193/2015
Dosar nr._ ordin de protecție - apel
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ
Ședința Camerei de Consiliu din 28 aprilie 2015
Instanța constituită din:
Președinte – B. G.
Judecător – A. D.
Grefier – A. D.
DECIZIA CIVILĂ NR. 207
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – P. de pe lângă Tribunalul B. – procuror P. M.
La ordine judecarea apelului civil privind pe apelantul P. G. și pe intimata P. T. M., având ca obiect ordin de protecție împotriva sentinței civile nr.2638 din 10.03.2015 a Judecătoriei B..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul asistat de avocat P. R. și intimata asistată de avocat H. M. și reprezentantul Ministerului Public.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul pricinii și că procedura de citare este legal îndeplinită.
Avocat H. M., pentru intimată depune la dosar certificat medico-legal prin care face dovada că intimata a fost victima unei agresiuni.
Apărătorul apelantului depune la dosar o adresă de la Postul de Poliție Vorona prin care face dovada că apelantul există deja o interdicție pe numele apelantului, un exemplar se înmânează părții adverse, după care, nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente.
Avocat P. R., pentru apelant, solicită admiterea apelului schimbarea hotărârii atacate în sensul respingerii cererii privind emiterea unui ordin de protecție împotriva apelantului ca neîntemeiată, motivând că susținerile intimatei sunt tendențioase și neadevărate, fiind făcute cu intenția de a induce în eroare instanța de judecată, în cererea sa, arătând că a agresat-o atât fizic, cât și verbal, încă de la începutul căsătoriei, aspecte care nu sunt în concordanță cu realitatea, întrucât mariajul s-a derulat armonios. Apelantul recunoaște că a comis unele erori, pe care le regretă, însă cu siguranță acestea au fost săvârșite fiind provocat. A mai precizat apărătorul apelantului că acesta este o persoană calmă, în comunitate nu este cunoscut ca un consumator înrăit de băuturi alcoolice, așa cum rezultă din caracterizarea făcută de domnul primar A. Ș. și din înscrisurile medicale depuse la dosar, iar scandalurile care au existat între el și soția sa au fost provocate de atitudinea nepăsătoare a acesteia.
Mai susține apărătorul apelantului că instanța de fond în mod greșit a admis în parte acțiunea reclamantei, neluând în considerare faptul că pericolul creat de presupusele acte de violență nu a fost dovedit cu niciun mijloc de probă. Că, Ordinul de protecție, dat fiind natura sa restrictivă de drepturi nu poate fi luat doar în baza unor indicii, ci în baza unor probe solide de existență a unor acte de violență care să fi produs un real pericol. Ori, aceste certuri dintre apelant și soția sa au avut loc anul trecut.
Totodată solicită a se avea în vedere și faptul că nu are un alt imobil în care să locuiască, în cazul în care se dispune evacuarea acestuia de la domiciliul comun. Așa cum a arătat și în fața primei instanțe, își câștigă existența din muncile agricole și din activitățile pe care le desfășoară la biserică în zilele de sărbătoare, iar admiterea capătului de cerere privind evacuarea ar însemna, practic, să rămână pe stradă, neavând posibilitatea să își asigure hrana de zi cu zi. Apărătorul apelantului solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Apărătorul intimatei solicită respingerea apelului, păstrarea sentinței pronunțată de instanța de fond, arătând că intimata a promovat această acțiune din cauza consumului exagerat de alcool a pârâtului, fapt ce a determinat-o să părăsească domiciliul conjugal și să se mute la tatăl său. Această situație nu este una nouă, dăinuie de câțiva ani, însă intimata a tolerat această situație pentru copil. A mai susținut apărătorul intimatei că apelantul consumă excesiv alcool, fiind chiar internat la Spitalul de Psihiatrie B., din cauza alcoolului pierzându-și și serviciul. Apărătorul intimatei mai precizează că declarațiile martorilor date la instanța de fond au arătat starea de stres a intimatei, apelantul venind chiar și la tatăl reclamantei pentru a face scandal, că agresivitatea apelantului se datorează consumului de alcool. Mai arată că intimata nu are loc în casa tatălui ei să locuiască, că aceasta a suportat costurile pentru intervenția chirurgicală a pârâtului, că măsura emiterii ordinului de protecție este o măsură urgentă și necesară pentru ea și minoră. Mai precizează apărătorul intimatei că din partea apelantului există violență fizică, psihică și economică, acesta având un dosar pentru amenințare. Totodată, arată faptul că pârâtul este un consumator de băuturi alcoolice, consumând zilnic, nu ocazional, chiar și în timpul desfășurării procesului consumând alcool.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului, ca nefundat, hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. în data de 22 ianuarie 2015 sub nr._, reclamanta P. T. M. a solicitat emiterea unui ordin de protecție împotriva pârâtului P. G., în sensul de a se dispune evacuarea temporară a pârâtului din locuință, reintegrarea reclamantei și a copiilor în locuința familiei, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe de 100 metri determinate față de victimă și de copii, de reședința, locul de muncă și unitatea de învățământ a persoanei protejate, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima, încredințarea minorului P. D. C. către reclamantă.
În motivare, reclamanta a susținut că pârâtul a exercitat acte de violență fizică și psihică în domiciliul conjugal din .. B., scandaluri, amenințări cu moartea și injurii, a lovit copiii în repetate rânduri, copilul major P. A. fiind spitalizată din această cauză, aceste acte de violență având loc și în fața copiilor.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Se arată că, legal citat, pârâtul nu a depus întâmpinare,
Instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse și proba testimonială cu martorii D. I. și D. M., iar pentru pârât proba testimonială cu martora B. D. și proba cu înscrisuri.
Din oficiu, instanța de fond a solicitat relații de la Postul de Poliție al . Poliție al ..J. B., Primăria . Județean de Urgență Mavromati B.-Spitalul de Psihiatrie B..
Instanța de fond a procedat la audierea minorului P. D..
Judecătoria B. prin sentința civilă nr. 2638/10.03.2015 a admis în parte cererea formulată de reclamanta P. T. M., în contradictoriu cu pârâtul P. G., a dispus emiterea ordinului de protecție pentru reclamanta P. T. M., împotriva pârâtului P. G., evacuarea temporară a pârâtului P. G. din imobilul situat în ., jud. B., reintegrarea reclamantei și a copiilor în locuința familiei din ., jud. B..
A obligat pe pârâtul P. G. să păstreze o distanță minimă de 100 m față de domiciliul acestora din ., jud. B..
Durata măsurii a fost stabilită de 3 luni, de la data emiterii prezentului ordin.
A respins cererea de obligare a pârâtului la păstrarea unei distanțe minime de 100 metri față de reclamantă, copii și față de rudele acesteia.
A respins cererea de obligare a pârâtului privind interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu victima.
Potrivit de dispozițiilor art. 23 alin.1 din Legea nr. 217/2003 republicată, pentru emiterea unui ordin de protecție, este necesar a fi îndeplinite o . condiții și anume: viața, libertatea, integritatea fizică sau psihică a persoanei care solicită emiterea ordinului de protecției să fi fost pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru de familie, iar măsura să aibă caracter provizoriu și urgent.
Totodată, instanța a avut în vedere declarațiile olografe date de pârât în fața organelor de poliție, în ceea ce privește faptul că, aflat sub influența băuturilor alcoolice a provocat scandal în locuință, arătând chiar că, nu este pentru prima dată când provoacă scandal, dar și din relațiile primite de la Spitalul de Psihiatrie, din care rezultă că pârâtul a fost internat în această unitate spitalicească cu diagnosticul de Tulburare de personalitate de tip distimic și sevraj etanolic fără delirum.
De asemenea, instanța a dat relevanță și anchetei sociale depuse la dosar din care rezultă că, inițial, părintele paroh din localitatea părților a avut cuvinte de laudă la adresa pârâtului, ce au stat la baza caracterizării depusă de pârât nr. 1127/09.02.2015 ( fila 18 dosar), însă ulterior, acesta a recunoscut că, odată ce pârâtul începea să consume alcool, destul de des, devenea cu totul altă persoană cu care efectiv nu te mai puteai înțelege, avea un vocabular vulgar, devenind violent.
Instanța a reținut de asemenea, declarațiile martorilor propuși de reclamantă, D. I. (fila 43-44) și D. M. (fila 45), din care reiese fără nici un dubiu că în prezent, relația dintre cele două părți este tensionată, pârâtul o șicanează pe reclamantă prin vizitele inopinate pe care le face la domiciliul tatălui acesteia, unde reclamanta locuiește în prezent, ocazie cu care provoacă scandal. Astfel martorul D. I. a declarat că pârâtul devine violent când consumă băuturi alcoolice, relatând un episod la care a făcut și martorul parte, când pârâtul a lovit-o pe reclamantă cu pumnul în cap și că pârâtul a exercitat violențe și asupra copilului părților P. A. căreia i-a tras cu capul în față și i-a rupt nasul aceasta fiind internată la Spitalul de copii B. cu diagnosticul ,, contuzie piramidă nazală – agresiune aceasta, arătand că a fost lovită de către tatăl său, iar minorului i-a tras cu palma, acest aspect fiind relatat martorului de către copil .
S-a arătat în continuare că martora D. M., sora reclamantei a relatat faptul că a participat la violențe verbale ale pârâtului în mod direct, că nu a participat la violențe fizice exercitate de pârât, însă că a văzut-o pe reclamantă și pe copii plângând, relatând și episodul învederat de tatăl reclamantei când pârâtul a lovit-o cu pumnul pe reclamantă, cu ocazia zilei de naștere a tatălui reclamantei, această martoră declarând că știe de la copilul său, care a fost de față, că pârâtul a aruncat cu un topor mai mic spre copilul minor.
Instanța a mai reținut din declarația martorei pârâtului, B. D., că aceasta a fost sunată de reclamantă care i-a comunicat faptul că pârâtul a devenit mai violent în ultima vreme, însă discuțiile dintre părți persistă de foarte mult timp, iar dacă reclamanta avea dreptate, a ținut cu ea și nu cu pârâtul, care era fratele ei.
Instanța a avut în vedere și declarația minorului P. D. C. care a relatat faptul că a fost bătut de pârât, ultima dată, în a treia zi de C. în anul 2014, când l-a prins de gât și l-a izbit de perete motivul fiind acela că minorul nu a vrut să-l lase pe pârât să se uite la televizor, pârâtul fiind în stare de ebrietate. Minorul a mai relatat un episod când pârâtul a strâns-o de gât pe reclamantă, tot a treia zi de C., moment în care reclamanta a plecat de acasă cu copilul, minorul arătând că anterior acestei întâmplări, au mai existat și alte momente când pârâtul a fost violent.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel, pârâtul, criticând – o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea hotărârii atacate în sensul respingerii cererii privind emiterea unui ordin de protecție împotriva apelantului ca neîntemeiată.
Consideră acesta că prima instanță în mod greșit a admis în parte acțiunea reclamantei, neluând în considerare faptul că pericolul creat de presupusele acte de violență nu a fost dovedit cu niciun mijloc de probă.
A mai arătat apelantul – pârât în motivarea cererii de apel, că dat fiind natura sa restrictivă de drepturi, ordinul de protecție nu poate fi luat doar în baza unor indicii, ci în baza unor probe solide de existență a unor acte de violență care să fi produs un real pericol, ori aceste certuri dintre el și soția sa au avut loc anul trecut, această împrejurare fiind de natură a ridica suspiciuni cu privire la starea de pericol pe care o resimte reclamanta în prezent.
Intimata - reclamantă, nu a depus întâmpinare și nu au solicitat alte probe.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța de control judiciar, constată că apelul este nefondat motivat de următoarele:
Conform prevederilor art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, republicată persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții: a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei; c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima; d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate; e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima; g) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute; h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.
Prin urmare, față de dispozițiile anterior menționate, pentru emiterea unui ordin de protecție, sunt necesar a fi îndeplinite o . condiții și anume: viața, libertatea, integritatea fizică sau psihică a persoanei care solicită emiterea ordinului de protecției să fi fost pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru de familie, iar măsura să aibă caracter provizoriu și urgent.
Or, în speță s-a făcut dovada că aceste valori legate de persoana reclamantei au fost puse în pericol într-o manieră foarte gravă încât se impune restricționarea dreptului pârâtului în a-și exercita libertățile prevăzute de lege.
Astfel din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă fără nici un dubiu că relația dintre părți este tensionată, că pârâtul devine violent pe fondul consumului de băuturi alcoolice, împrejurare în care provoacă scandaluri, proferează cuvinte jignitoare la adresa reclamantei și a copiilor, îi lovește, îi amenință.
Martorul D. I. a relatat în acest sens că a asistat la o ceartă provocată de pârât când reclamanta a fost lovită cu pumnul în cap, martorul arătând că a lovit-o șipe fiica părților – P. A. căreia i –a rupt nasul aceasta fiind internată la Spitalul de Copii cu diagnosticul „Contuzie piramidală nazală - agresiune ”, iar minorului i-a tras cu palma (acest aspect fiind relatat de către copil).
Violențele repetate ale pârâtului au fost confirmate și de sora reclamantei care a văzut –o pe reclamantă și copii plângând, această martoră cunosccând de la copilul său care a fost de față că pârâtul a aruncat cu un topor spre copilul minor.
De altfel, scenele de violență s –au repetat și după pronunțarea sentinței de fond, dovadă adresa nr._/28.04.2015 emisă de Postul de Poliție Vorona din care rezultă că în data de 3 aprilie 2015 orele14,50, reclamanta a apelat la serviciul 112 unde a sesizat că în timp ce se afla în locuința comună a fost lovită de soțul său, dosarul fiind înregistrat de P. de pe lângă Judecătoria B. pentru soluționare.
De asemenea, pentru această dată s-a depus în apel certificatul medico – legal nr. 293/01/14.04.2015 din care rezultă că în ziua de 3 aprilie 2015 a fost lovită, prezentând leziuni traumatice ce s –au putut produce prin lovire cu un corp dur.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul P. G., CNP_, domiciliat în satul și ., în contradictoriu cu reclamanta P. T. - M., domiciliată în satul și ., împotriva sentinței civile nr. 2638/10.03.2015 a Judecătoriei B., pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 28 aprilie 2015.
Președinte,Judecător,Grefier,
B. GeorgicăAionesei DanielaAnton D.
Red. jud. AD
Tehnoredactat F. A. –M./08 mai 2015
Ex. 4/
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 29/2015. Tribunalul BOTOŞANI | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 58/2015. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
