Pretenţii. Decizia nr. 252/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 252/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 2618/217/2013
Dosar nr._ - revendicare imobiliară -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA-I-CIVILĂ
Ședința publică din data de 26 mai 2015
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE- A. D.
Judecător – B. G.
Grefier – A. D.
Decizia nr. 252 A
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelantul A. M. - DARABANI, .. 309, J. B., în contradictoriu cu intimata R. F. PRIN AV. L. R. C. LA M. V. - DARABANI, ., J. B., împotriva sentinței civile nr. 1016 din 16.12.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Darabani având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul asistat de avocat Gagos D. ce substituie pe avocat V. G. și avocat L. R. pentru intimata lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul pricinii: apel - revendicare imobiliară, precum și modul de îndeplinire a procedurii de citare, învederând instanței că dosarul se află la primul termen de judecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat Gagos D. pentru apelantul, solicită admiterea apelului motivând că din punct de vedere a nelegalității hotărârii pronunțate de instanța de fond aceasta nu a ținut cont de faptul ca acțiunea in revendicare este o acțiune promovata de titularul dreptului de proprietate respectiv R. F. si Cărămida I., admițând o cerere formulate doar de unul; dintre coproprietari. Daca bunul se afla in coproprietate conform titlului nr._/12.12.2007, acțiunea trebuie introdusa de toti coproprietarii, acțiunea formulate numai de unul dintre ei nefiind admisibila. De asemenea un coproprietar nu poate revendica de la un tert nici cota-parte din bunul aflata la indiviziune inainte de a se face partajul. Instanța de fond nu a ținut cont de faptul ca paratul nu are calitate procesual pasiva de a fi chemat in judecatat intrucat posesia suprafeței in litigiu este exercitat de soția mea A. A., care o deține de Ia mama sa, G. Aglaîa si care la rândul ei o are de la soțul sau G. G. si care la rândul lui o are de la tatăl sau G. D., fiind in familial or o posesie utila si neviciata inca din anul 1953.
În ce privește netemeinicia instanței pronunțate de instanța de fond, titlurile de proprietate constituie doar mijloace relative de proba. Reclamanta a promovat un titlu de proprietate obținut in anul 2007(TP_/12.12.2007), desi a susținut clar in prima instanța ca nu a stăpânit niciodată acest teren in fapt, in defavoarea noastră care posedam acest teren de o perioada mult mai lunga de 30 de ani prin joncțiunea posesiilor de la autorii noștri, din anul 1953, când G. A., mama soției mele, s-a căsătorit cu G. G..
Protecția juridical si doctrina juridical au conturat mai multe reguli pentru soluționarea unor litigii privind dreptul de proprietate printre care daca numai reclamantul prezintă tilul, acțiunea va fi admisa in favoarea sa DACA TITLUL EMANA DE LA UN TERT SI ARE DATA CERTA ANTERIOARA POSESIEI PARATULUI.(noi posedam dini 953, iar ei au titlu din 2007)
Pentru ca cineva sa poată fi considerat adevăratul proprietar trebuie sa dovedească faptul ca a dobândit bunul tot de la un adevărat proprietar. Prin urmare, revendicantul ar fi ținut sa dovedească faptul ca toti transmitatorii anteriori, din autor in autor au avut calitatea de adevărați proprietari.
Sub aspectul prescripției achizitive, acțiunea in revendicare va fi respinsa in situația in care noi paratii(A. A. si A. M.) invocam dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Avocat V. G. pentru intimată solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea dispozițiilor sentinței civile nr. 1016 din 16.12.2014 a Judecătoriei Darabani, sentință ce o considerăm legală și temeinică,având în vedere că acesta posesie invocată este viciată nefiind în măsură a duce la dobândirea dreptului de proprietate în temeiul uzucapiunii.
Un prim aspect este cel relevat de martorii audiați în cauză care confirmă o alternanță a stăpânirii de fapt, noi reclamanții exercitând posesia prin mandatarul M. V. în alternanță cu pârâtul A. M., fapt ce se constitue în viciul întreruperii posesiei.
Alt aspect de invocat este cel al tulburării de drept reieșind din reconstituirea dreptului de proprietate și eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața de teren în litigiu nouă R. M. și CĂRĂMIDA I., acesta tulburare de drept constituindu-se în alt viciu al posesiei.
După deliberări,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față constată că:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Darabani la data de 28.11.2013 sub nr.nr._, reclamanta R. F. a chemat în judecată pârâtul A. M., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâtul să fie obligat să lase în deplină și liniștită posesie suprafața de 6421 mp teren situat în orașul Darabani și înscrisă în titlul de proprietate nr._ din 12.12.2007 eliberat de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B., pe numele R. F. și C. I., precum și la plata daunelor pentru lipsa de folosință a terenului, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta arată că în anul 2007 a fost eliberat titlul de proprietate nr._ prin care ei și comoștenitorului C. I. le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 6421 mp teren situat pe raza orașului Darabani, teren ce provine de la autoarea lor C. E..
Mai susține reclamanta că nu a stăpânit niciodată acest teren în fapt, din cauza opoziției pârâtului care stăpânește acest teren și refuză eliberarea lui cu toate eforturile de a-l convinge, acesta motivând că-l ține ca lot de folosință de la fostul C.A.P. Darabani.
În dovedire, a depus la dosar înscrisuri și anume: copie cărții de identitate, copia procurii judiciare autentificată sub nr.4159 din 23.10.2012, copia titlului de proprietate nr._/12,12,2007, adresa nr.605.026 din 15.04.2012 emisă de Poliția orașului Darabani, copia procesului –verbal din data de 06.11.2013, privind avantajele medierii (f.5-9) și a solicitat administrarea probei cu martori și expertize tehnice de specialitate topografic și agricultură.
Legal citat, pârâtul A. M. a depus întâmpinare, prin care arată că:
- suprafața de teren pe care a cultivat-o face parte din moștenirea înscrisă în certificatul de moștenitor nr. 594/24 iulie 1981 a socrului său G. G.;
- până în anul 2011 terenul a fost cultivat de soacra sa G. A., iar la de la decesul ei terenul a revenit fiicei acesteia A. A.;
- în certificatul de moștenitor sunt înscriși R. E. și G. G., reclamantul este de acord ca terenul să fie împărțit, însă titlu de proprietate este greșit întocmit și nu corespunde realității;
- după moartea soacrei sale mandatarul M. V. a distrus gardul și a arat întreaga suprafață înscrisă în titlul de proprietate, deși acea suprafață trebuia împărțită în două.
Prin sentința civilă nr. 1016 din data de 16 decembrie 2014, Judecătoria Darabani, a admis acțiunea în parte civilă în „revendicare imobiliară” introdusă de reclamanta R. F., a obligat pârâtul să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 2021 mp teren intravilan în pc 3933/2 A cu 1658 mp și în pc 3934 cu 363 mp, identificat conform raportului de expertiză în specialitatea topografie întocmit de expert tehnic ing. C. M., înregistrat la Tribunalul B., cuprins intre punctele 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12 din planul de încadrare în zonă anexa 1, raport ce face parte integrantă din prezenta. A dispus omologarea Raportului de expertiză topografică. A admis în parte cererea având ca obiect daune-interese și a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1518 lei cu titlu de daune interese, precum și suma de 4103 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta este proprietara unei suprafețe de 6421 mp înscrisă în titlul de proprietate nr._/ 12.12.2007 emis pe numele R. F. și C. I. (f. 7 ds).
Prin cererea de chemare în judecată a solicitat obligarea pârâtului să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie a suprafeței de 6421 mp teren extravilan și intravilan situat în Darabani.
Prin raportul de expertiză efectuat de expert C. M. s-a dat răspuns la obiectivele stabilite, după cum urmează:
Obiectiv: 1. Să se identifice suprafața de 6421 mp situat pe raza orașului Darabani înscrisă în T.P. nr._/2007;
Răspuns: Suprafața de 6421 mp teren situat pe raza orașului Darabani înscrisă în T.P. nr.164 170 se compune din două loturi.
- unul de 2021 mp intravilan în p.c. 3922/2 A cu 1.658 mp și în p.c. 3934 Pș cu 363 mp, delimitați în Anexa nr.1 între punctele 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12 tentă galbenă.
- al doilea de 4.400 mp înscriși în p.c. 1627/183 A cu 2200 mp, p.c. 1551/49 Pș cu 1.500 mp și 1553/189 teren neagricol, suprafața este delimitată în Anexa nr.2 punctele 1,2,3,4 și este stăpânită de reclamant, în teren reclamantul a indicat în altă parcelă fie titlul este greșit sau reclamantul a indicat din eroare în altă solă.
Obiectiv: 2. Să indicați suprafața de teren ocupată de pârât.
Răspuns: Suprafața de teren ocupată de pârât este de 2021 mp teren intravilan în p.c. 3933/2 A cu 1658 mp și în p.c. 3834 Pș cu 363 mp delimitați în anexa nr.1 între punctele 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12 tentă galbenă.
Obiectiv: 3. Să indicați categoria de folosință a terenului în litigiu și să evaluați recolta obținută de pe terenul în litigiu, în ultimii 3 ani.
Răspuns: A precizat expertul că p.c. 3933/2A cu 1658 mp arabil și p.c. 3934 Pș cu 363 mp pășuni. Nu este autorizat pentru evaluarea recoltei obținută în ultimii 3 ani.
Pârâtul nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, fiind de acord cu concluziile expertului.
Raportul de expertiză concluzionează că pârâtul ocupă din terenul proprietatea reclamantei doar suprafața de 2021 mp teren intravilan în pc 3933/2 A cu 1658 mp și în pc 3934 cu 363 mp, delimitați în Anexa 1 între punctele 1, 2, 3,4,5,6,7,8,9,10,11,12, tentă galbenă .
Din cuprinsul raportului de expertiza în specialitatea topografie intocmit in cauza de expert tehnic judiciar C. M., inregistrat la Tribunalul B. rezulta că pârâtul, ocupă fără drept suprafața de 2021 mp intravilan în pc_/2 A.
Conform art. Art. 555 -Conținutul dreptului de proprietate privată
„(1) Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.
(2) În condițiile legii, dreptul de proprietate privată este susceptibil de modalități și dezmembrăminte, după caz” iar Art. 556 Limitele exercitării dreptului de proprietate privată prevede că „ (1) Dreptul de proprietate poate fi exercitat în limitele materiale ale obiectului său. Acestea sunt limitele corporale ale bunului care formează obiectul dreptului de proprietate, cu îngrădirile stabilite prin lege.”
Față de acestea, instanța urmează să constate că proprietar al terenului în litigiu este reclamanta, R. F..
Potrivit Art. 563 Acțiunea în revendicare „(1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.
(2) Dreptul la acțiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune altfel.
(3) Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credință, în condițiile legii, este pe deplin recunoscut.
(4) Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acțiunea în revendicare este opozabilă și poate fi executată și împotriva terțului dobânditor, în condițiile Codului de procedură civilă.”
Pentru cele anterior expuse, instanța va constata întemeiată cererea formulată de reclamanta R. F., împotriva pârâtului A. M., o va admite în parte si va obliga pârâtul să respecte reclamantei dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 2021 mp teren intravilan în pc 3933/2 A cu 1658 mp și în pc 3934 cu 363 mp, identificat conform raportului de expertiză în specialitatea topografie întocmit de expert tehnic ing. C. M., înregistrat la Tribunalul B., cuprins intre punctele 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12 din planul de încadrare în zonă anexa 1, raport ce face parte integrantă din prezenta.
Va fi omologat raportul de expertiză astfel cum a fost întocmit.
Față de cererea având ca obiect acordarea de daune-interese, instanța va avea în vedere următoarele:
Instanța reține că, pârâtul prin fapta sa ilicită, constând în ocuparea terenului proprietatea reclamantei, a adus acesteia un prejudiciu cert, constând în lipsa de folosință a bunului imobil, prejudiciu echivalent cu contravaloarea producției pe ultimii trei ani obținută de pârât prin cultivarea suprafeței de teren proprietatea reclamantei.Vinovăția pârâtului constă în încălcarea dreptului de proprietate al reclamantei, aceasta fiind împiedicată în exercitarea prerogativelor de proprietar al terenului litigios: usus, fructus și abusus.Pentru aceste considerente, instanța va omologa raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de expertul tehnic judiciar în specialitatea agricultură C. C..
Coroborând aceste concluzii cu suprafața de teren ocupată realmente de pârât, instanța urmează să admită în parte acest capăt de cerere și să oblige pârâtul să plătească reclamantei, cu titlu de daune interese suma de 1518 lei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel pârâtul A. M. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de apel apelantul A. M. a arătat că din punct de vedere a nelegalității hotărâriipronunțate de instanța de fond aceasta nu a ținut cont de faptul ca acțiunea in revendicare este o acțiune promovata de titularul dreptului de proprietate respectiv R. F. si Cărămida I., admițând o cerere formulate doar de unul; dintre coproprietari. Daca bunul se afla in coproprietate conform titlului nr._/12.12.2007, acțiunea trebuie introdusa de toti coproprietarii, acțiunea formulate numai de unul dintre ei nefiind admisibila. De asemenea un coproprietar nu poate revendica de la un tert nici cota-parte din bunul aflata laindiviziune inainte de a se face partajul. Instanța de fond nu a ținut cont de faptul ca paratul nu are calitate procesual pasiva de a fi chemat in judecatat intrucat posesia suprafeței in litigiu este exercitat de soția mea A. A., care o deține de Ia mama sa, G. Aglaîa si care la rândul ei o are de la soțul sau G. G. si care la rândul lui o are de la tatăl sau G. D., fiind in familial or o posesie utila si neviciata inca din anul 1953.
În ce privește netemeinicia instanței pronunțate de instanța de fond, titlurile de proprietate constituie doar mijloace relative de proba. Reclamanta a promovat un titlu de proprietate obținut in anul 2007(TP_/12.12.2007), desi a susținut clar in prima instanța ca nu a stăpânit niciodată acest teren in fapt, in defavoarea noastră care posedam acest teren de o perioada mult mai lunga de 30 de ani prin joncțiunea posesiilor de la autorii noștri, din anul 1953, cand G. A., mama soției mele, s-a căsătorit cu G. G..
Protecția juridical si doctrina juridical au conturat mai multe reguli pentru soluționarea unor litigii privind dreptul de proprietate printre care daca numai reclamantul prezintă tilul, acțiunea va fi admisa in favoarea sa DACA TITLUL EMANA DE LA UN TERT SI ARE DATA CERTA ANTERIOARA POSESIEI PARATULUI.(noi posedam dini 953, iar ei au titlu din 2007)
Pentru ca cineva sa poată fi considerat adevăratul proprietar trebuie sa dovedească faptul ca a dobândit bunul tot de la un adevărat proprietar. Prin urmare, revendicantul ar fi ținut sa dovedească faptul ca toti transmitatorii anteriori, din autor in autor au avut calitatea de adevărați proprietari.
Sub aspectul prescripției achizitive, acțiunea in revendicare va fi respinsa in situația in care noi paratii(A. A. si A. M.) invocam dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Analizând motivele de apel, probele și mijloacele de probă administrate în cauză, dispozițiile legale în materie, instanța de control judiciar constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Se invocă de către apelant aspectul că acțiunea în revendicare a fost formulată de către un singur coproprietar fiind astfel inadmisibilă. Ori în temeiul art. 643 din C.Civ. care statuează că „Fiecare coproprietar poate sta singur în justiție, indiferent de calitatea procesuală, în orice acțiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acțiunii în revendicare." acțiunea formulată este admisibilă, critica adusă fiind nefondată.
Se susține aspectul că instanța de fond nu a ținut cont că pârâtul apelant nu ar fi avut calitate procesuală pasivă. Ori acest aspect este invocat pentru prima dată în cererea de apel și nu a fost formulată nici o cerere de arătare a titularului dreptului. Ori în acțiunea în revendicare se urmărește înlăturarea posesiei ca și stare de fapt neconformă cu calitatea de proprietar. Acesta stare de fapt concretizată în ocuparea terenului proprietatea intimatului de către numitul A. M. a fost probată atât prin atitudinea procesuală de opoziție a pârâtului, de declarațiile martorilor care au confirmat implicarea acestuia în cultivarea terenului în litigiu, aspect ce concretizează posesia acestuia ca și stare de fapt asupra terenului, având deplină calitate procesuală pasivă.
Ultima critică adusă prin cererea de apel se referă la invocarea dobândirii proprietății în temeiul uzucapiunii ca și apărare de fond. Ori acesta apărare trebuie respinsă pentru următoarele considerente.
Pe de o parte acesta apărare se constitue de fapt într-o cerere nouă ( în fapt o cerere reconvențională), contrazicând dipozițiile de procedură privind cererile noi în căile de atac.
Pe de altă parte pentru dobândirea dreptului de proprietate în temeiul uzucapiunii este necesară o posesie caracterizată, utilă, neviciată.
Se poate observa că acesta posesie invocată este viciată nefiind în măsură a duce la dobândirea dreptului de proprietate în temeiul uzucapiunii.
Un prim aspect este cel relevat de martorii audiați în cauză care confirmă o alternanță a stăpânirii de fapt, reclamanții exercitând posesia prin mandatarul M. V. în alternanță cu pârâtul A. M., fapt ce se constitue în viciul întreruperii posesiei.
Alt aspect de invocat este cel al tulburării de drept reieșind din reconstituirea dreptului de proprietate și eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața de teren în lititgiu lui R. M. și CĂRĂMIDA I., acesta tulburare de drept constituindu-se în alt viciu al posesiei.
Față de aceste considerente, în baza art. 480 Noul Cod procedură civilă, instanța de control judiciar, va respinge ca nefondat apelul declarat de A. M., împotriva s.c. nr. 1016 din 16.12.2014 a Judecătoriei Darabani, pe care o păstrează. Va obliga apelantul A. M. să plătească intimatei R. F. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de A. M. domiciliat în oraș DARABANI, .. 309, J. B., în contradictoriu cu intimata R. F. PRIN AV. L. R. C. LA M. V. - DARABANI, ., J. B., împotriva s.c. nr. 1016 din 16.12.2014 a Judecătoriei Darabani pe care o păstrează.
Obligă apelantul A. M. să plătească intimatei R. F. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 mai 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
A. D. B. G. A. D.
Red. B.G.
Tehnored. A.D./6.07.2015
Ex. 5/9.07.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 188/2015. Tribunalul... | Validare poprire. Decizia nr. 251/2015. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
