Revendicare imobiliară. Decizia nr. 145/2015. Tribunalul BOTOŞANI
Comentarii |
|
Decizia nr. 145/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 8267/193/2012
Dosar nr._ revendicare+grănițuire
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 7 aprilie 2015
Completul compus din:
Președinte - A. M.
Judecător - H. I.
Judecător - A. D.
Grefier - B. C.
Decizia civilă nr. 145 R
Pe rol pronunțarea asupra cererii de recurs formulată de pârâtul recurent T. G. L., în contradictoriu cu intimații B. G., Ș. M. M., M. R. și B. G. împotriva sentinței civile nr. 7693 din 02.06.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., având ca obiect grănițuire+revendicare.
Dezbaterile cauzei în fond au avut loc în ședința publică din 31 martie 2015 cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când la solicitarea reprezentantului intimatei M. R. de amânare a pronunțării pentru a formula concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
După deliberare,
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 05.06.2012, sub nr._, reclamantul B. G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Ș. M.-M. obligarea acesteia de a respecta linia de hotar care desparte proprietățile stabilite prin contractul de vânzare-cumpărare, dreptul de proprietate și posesia asupra fâșiei de teren pe care a acaparat-o din proprietatea sa și să-și ridice gardul construit pe proprietatea sa, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că este proprietarul suprafeței de 265,41 m.p. teren situat în B., .. 52 (actualmente .) conform noului nomenclator stradal al Municipiului B. care se învecinează cu G. Școlar Electrocontact, IUPS și restul cu proprietatea vânzătoarei pe care l-a cumpărat prin contract de vânzare-cumpărare la data de 9 nov.1996 de la A. R.-A. actualmente decedată, moștenitoare fiind fiica sa Ș. M..
A mai arătat reclamantul că Ș. M. în mod abuziv nu a respectat delimitarea dintre proprietatea sa și cea a vânzătoarei, adică zidul magaziei ce este specificat în contractul de vânzare-cumpărare, ce va rămâne drept gard despărțitor și a acaparat din proprietatea sa o fâșie de aproximativ 4 m lățime și o lungime de 18,7 m aceasta ridicând pe proprietatea sa un gard de sârmă de aproximativ 2 m înălțime.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 560 și 563 N.C.Civ.
În dovedirea acțiunii a depus înscrisuri a solicitat administrarea probei cu martorii I. M. și C. I., probe încuviințate și administrate, proba cu expertiză tehnică cadastrală, probă încuviințată și administrată, expertiza fiind efectuată de expertul C. M., care a răspuns și la obiecțiunile formulate de părți și interogatoriu civil pârâtului.
Legal citată pârâta Ș. M.-M. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât suprafața de teren revendicată nu se mai află în proprietatea sa, făcând parte dintr-o suprafață mai mare înstrăinată prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat de B.N.P. E. R. la data de 08.06.2012 către M. R., sens în care a solicitat respingerea acțiunii întrucât nu a fost formulată împotriva proprietarului terenului deși reclamantul avea obligația de a se informa asupra situației Cărții Funciare.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și arătând că mențiunile din contractul de vânzare-cumpărare referitoare la mărimea suprafeței de teren au prioritate față de mențiunile referitoare la traseul gardului legate de amplasarea magaziei – lucru dovedit prin depunerea schiței anexă la contractul de vânzare-cumpărare prin care a intrat în posesia terenului din care rezultă că din întreaga suprafață de teren cumpărată de 711,45 mp suprafața de teren arabil era de 265,41 mp. exact cât s-a înstrăinat către reclamanți.
A mai precizat pârâta că vânzarea către reclamanți a suprafeței de 265,41 mp teren în configurație asemănătoare celei din schița contractului de vânzare-cumpărare din 1991 arată intenția autoarei sale de a vinde doar terenul arabil dobândit, că linia de hotar se oprea la 2 m de magazie iar mențiunile referitoare la hotarul stabilit ca fiind zidul magaziei sunt abuziv introduse de reclamanți și că după vânzarea către reclamanți a terenului arabil de 265,41 mp au rămas proprietari pe suprafața de 446,04 mp teren intabulat în C.F. din anul 2012, terenul fiind măsurat având în vedere actualul amplasament al gardului stabilit după schița din anul 1991. A menționat pârâta că pe calea unei expertize topografice se va dovedi că reclamanții au în proprietate mai mult de 265,41 mp și nu dețin titlu pentru a solicita teren în plus, terenul de la gardul actual până la zidul magaziei fiind excedentar.
Prin cererea de la fila 46 dosar B. G. în calitate de soție a reclamantului B. G. a arătat că susține acțiunea formulată de acesta și dorește să figureze ca reclamantă alături de soțul său, fiind citată în această calitate.
Prin Încheierea de ședință din 27 februarie 2013 în cauză a fost introdusă M. R. în calitate de pârâtă, care legal citată a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive ținând seama de contractul de vânzare autentificat sub nr. 3893/05.07.2012 la B.N.P.A. „R. A. – A. M. V.” și înregistrărilor de la O.C.P.I. B. unde actualul proprietar al lotului nr. 2 în suprafață de 457 mp este T. G.-L. iar eventualele neconcordanțe trebuie analizate de la momentul dezlipirii inițiale întrucât vânzătoarea originară a suprafeței de 457 mp a garantat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 986 din 08.06.2012 că „până la prezentul contract nu există plângeri, proceduri judiciare, nici un fel de litigii, executări silite care se referă la teren garantând cumpărătorul contra evicțiunii și a viciilor imobilelor conform prevederilor art. 1695 și art. 1707 Cod Civil”.
În drept a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii ținând seama de lipsa calității procesuale pasive și a solicitat judecata în lipsă conform art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
În dovedirea susținerilor a atașat înscrisuri.
Față de excepția invocată de pârâta M. R. reclamanții au solicitat introducerea în cauză a numitului T. G.-L. și cât privește delimitarea proprietății sale de cea a d-nei Ș. M.-M. este foarte clară, aceasta fiind zidul comun actualmente dărâmat care va rămâne drept gard despărțitor între cele două proprietăți neexistând nici o neconcordanță în acest fel. Și că deși Ș. M.-M. cunoștea acest fapt a garantat pe cumpărătoarea M. R. contra evicțiunii și a vicii imobilelor conf. art. 1695 și art. 1707 cod civil iar la rândul său M. R. a garantat pe cumpărătorul T. G.-L. contra evicțiunii și a viciilor imobilelor.
Prin Încheierea de ședință din 26.04.2013 a fost introdus în cauză pârâtul T. G.-L. care, legal citat și prin publicitate s-a prezentat personal în instanță, i s-a luat interogatoriu civil susținerile sale fiind consemnate în procesul verbal atașat, arătând că vânzarea a fost perfectată printr-o firmă imobiliară, că terenul a fost delimitat de băiatul numitei M. și la notariat a venit și M. R. și o vecină care i-a dat accept scris pentru gaz iar M. R. i-a spus că nu există probleme cu terenul.
A mai arătat că a cumpărat terenul inițial pentru a-și construi o casă dar văzând că are probleme cu vecinii în sensul că vecina care i-a dat acceptul pentru gaz după o săptămână i-a cerut 1000 EUR și pentru că nu a vrut să-i dea a vrut să-i dea cu lopata în cap și că în această situație a renunțat la construcția casei și a scos terenul la vânzare având domiciliul în Italia.
A menționat că, gardurile nu au fost modificate de la data cumpărării și nu a făcut decât să niveleze terenul și că are . stradă iar pe laterală are gard.
În dovedirea susținerilor a depus înscrisuri.
Având în vedere că în cauză pârâta Ș. M.-M. cât și pârâta M. R. au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive excepție ce a fost unită cu fondul cauzei, instanța în raport de disp. art. 137 C.pr.civ. a analizat cu prioritate aceste excepții.
Astfel în baza probatoriului administrat în cauză s-au confirmat susținerile acestor pârâte care nu mai au calitate de proprietar și nici nu sunt deținătoare a terenului în litigiu situat în B., . care se învecinează cu reclamanții B. G. și B. G..
Pârâta Ș. M. M. a vândut în cursul procesului suprafața de 457 mp teren situat în B. . județul B. către cumpărătoarea pârâtă M. R. situație confirmată de contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 986 din 08.06.2012 de B.N.P. E. R..
La rândul său, după aproximativ o lună M. R. a vândut același teren pârâtului T. G.-L. prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3893 din 5.07.2012 (f.53-54 ds.) din B.N.P.A. „R. A. – A. M. V.”.
În aceste condiții, prima instanță a constatat că pârâtele Ș. M.-M. și M. R. nu au calitate procesuală pasivă în cauză, sens în care, a respins acțiunea față de aceste pârâte.
Prin sentința civilă nr. 7693 din 2 iunie 2014 Judecătoria B. a respins cererile suplimentare formulate de reclamanți prin concluziile scrise.
A admis acțiunea având ca obiect grănițuire - revendicare – obligația de a face formulată de reclamanții B. G. și B. G. în contradictoriu cu pârâtul T. G.-L. și a respins acțiunea în contradictoriu cu pârâtele Ș. M.-M. și M. R. pentru lipsa calității procesuale pasive.
A obligat pârâtul T. G.-L. să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 104 mp teren situat în B., .. 52, județul B. identificat în schița din anexa 4 a raportului de expertiză – răspuns la obiecțiuni (f.263 ds.) și delimitată prin punctele 19-20-23-4-3-19.
A obligat pârâtul să-și ridice gardul construit pe proprietatea reclamanților pe aliniamentul 19-K-3.
A stabilit linia de hotar dintre părți pe aliniamentul punctelor 20-23-4.
A obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 1600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că este învestită cu acțiune în grănițuire și revendicare și cu un capăt accesoriu privind ridicarea de construcții.
A reținut prima instanță că soții B. G. și B. G., reclamanți în cauză au dobândit prin cumpărare dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 265,41 mp situat în B., .. 52 care se învecinează cu G. Școlar Electrocontact, I.U.P.S., restul proprietății vânzătoarei A. R.-A. cu delimitarea făcută de zidul magaziei care va rămâne drept gard despărțitor și proprietate comună a vânzătorilor și cumpărătorului, amplasarea terenului fiind prevăzută în schița de plan (f.8 ds.) care face parte integrantă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2822 din 9 mai 1996 (f.6-7 ds.).
S-a mai reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4349 din 15 nov.2001 emis de B.N.P. E. R. reclamanții și-au întregit proprietatea în sensul că au mai cumpărat suprafața de 223 mp teren intravilan situat în ..N., județul B., teren care se învecinează cu B. G., alee carosabilă din ..C. Mecanex S.A., G. Școlar Electro.
Că pârâtul T. G.-L. opune reclamanților contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3894 din 05.07.2012 de B.N.P.A. „R. A. – A. M. V.” prin care a cumpărat în cursul judecății de la pârâta M. R. suprafața de 457 mp teren curți-construcții, situată în intravilanul Municipiului B., ., județul B. identificat cu nr. cadastral_ înscris în C.F._ a Municipiului B., proprietățile reclamanților B. G. și B. G. cât și a pârâtului T. G.-L. fiind identificate și delimitate prin schițele anexă la raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul C. M..
Astfel, proprietatea reclamanților B. G. și B. G. în suprafață de 265,41 m.p. a fost delimitată pe conturul punctelor 23,20,19,18, F, G, 22, H, 23, cu culoare galbenă în schița anexă la răspunsul la obiecțiuni (f.163 ds.) în aceeași schiță fiind delimitată și suprafața pârâtului T. G.-L. prin punctele 8,12,13,14,15,19,3,4,8 – culoare roșie.
A mai reținut prima instanță că expertul a stabilit linia de hotar dintre cele două proprietăți limitrofe între punctele 20-23-4 așa cum a fost trecută și în conținutul contractului cât și în schița anexă la contractul de vânzare cumpărare al reclamantului ca fiind peretele magaziei și a identificat gardul construit de pârât pe proprietatea reclamanților pe aliniamentul 19-K-3.
De asemenea expertul a constatat că pârâtul T. G.-L. ocupă suprafața de 104 mp teren din proprietatea reclamanților, teren ce a fost identificat și delimitat în schița din anexa 4 prin punctele 19-20-23-4-3-19, teren care se regăsește și în cuprinsul contractului de vânzare cumpărare deținut de pârât.
În aceste condiții prima instanță a constatat că suprafața de 104 mp se află atât în titlul reclamantului cât și în cel al pârâtului, situație în care va triumfa titlul reclamantului, care este mai puternic pentru că provine de la proprietarul originar A. R.-A., iar titlul pârâtului a fost întocmit în cursul judecății printr-o succesiune de acte.
Cum reclamantul a făcut dovada deplină a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 104 m.p. și cum pârâtul se află în posesia acestui teren, prima instanță, în temeiul disp. art. 480, 584 și 1073 Cod civil, a admis acțiunea cu toate capetele de cerere și a obligat pârâtul T. G.-L. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 104 m.p. identificată și delimitată prin punctele 19,20,23,4,3,19.
Având în vedere că în speță grănițuirea nu a fost posibilă prin înțelegerea părților, prima instanță, în vederea curmării controverselor dintre părți, a stabilit linia de hotar dintre cele două fonduri limitrofe pe baza determinării tehnice făcută de expert pe aliniamentul notat cu 20-23-4.
Din probatoriul administrat a rezultat că în locul zidului fostei magazii care a fost demolată există un gard de sârmă construit pe proprietatea reclamantului ce a fost identificat de expert ca fiind pe aliniamentul punctelor 19, K, 3.
Pe cale de consecință, prima instanță l-a obligat pe pârâtulul T. G.-L. să-și ridice gardul construit pe proprietatea reclamantului pe aliniamentul susmenționat 19-K-3.
Totodată, instanța a respins și cererile suplimentare formulate de reclamanți prin concluziile scrise după dezbaterile asupra fondului.
Astfel reclamanții au solicitat suplimentar, anularea Cărții Funciare a pârâtului și constituirea zidului de cărămidă pe lungimea de 9,85 m ca hotar și linie comună, cereri ce nu au fost formulate în contradictoriu cu pârâtul, nu au fost legal timbrate și nu au fost supuse cercetării judecătorești.
În temeiul disp. art. 274 C.pr.civ. prima instanță a obligat pârâtul care a căzut în pretenții să plătească reclamanților suma de 1600 lei reprezentând contravaloare onorariu avocat, taxă judiciară de timbru, onorariu expert.
Împotriva acestei sentințe a declarat atât apel cât și recurs pârâtul T. G. L. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,care, prin încheierea din 31.03.2015 a fost calificată ca fiind recurs și au fost judecate împreună, întrucât motivele au fost aceleași. Recurentul pârât a solicitat admiterea recursului, schimbarea în tot a hotărârii atacate și pe cale de consecință respingerea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanții B. G. și B. G..
A apreciat pârâtul că în mod greșit instanța de fond a reținut situația de fapt dedusă judecății prin obligarea la respectarea unui hotar care, în opinia sa nu a făcut obiectul dreptului său de proprietate. A arătat că a dobândit terenul în litigiu prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3893 din 05.07.2012 de către B.N.P. Asociați „R. A.-A. M. V.", limitele proprietății fiind stabilite în urma operațiunilor de măsurare și intabulare.
Astfel cum se menționează și în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare a dobândit suprafața de 457 m.p. situată în intravilanul municipiului B., ., județul B., teren identificat cu număr cadastral_ și înscris în CF_ a municipiului B. de la vânzătoarea M. R., aceasta dobândind dreptul său de proprietate de la numita Ș. M.-M., în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 986 din 08.06.2012, în urma efectuării unei operațiuni de dezlipire.
Concomitent, a mai arătat că nu el a fost cel care a delimitat imobilul, dimpotrivă terenul a fost delimitat de către băiatul vânzătoarei, fiind asigurat că nu există niciun fel de litigii și că mai mult decât atât domiciliază în Italia, iar de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare până în prezent nu a mutat gardurile existente între proprietatea sa și a reclamanților, efectuând doar o operațiune de nivelare a terenului.
Referitor la raportul de expertiză recurentul arată că nu a fost întocmit în mod corespunzător, la momentul realizării expertizei, expertul neavând la dispoziție întreaga documentație necesară. și că la momentul stabilirii liniei de hotar dintre cele două proprietăți vecine, expertul a luat în considerare delimitarea improprie inserată în contractul de vânzare-cumpărare al reclamanților, respectiv peretele magaziei.
A mai considerat că expertul nu a analizat, în mod corespunzător, documentația tehnică care a stat la baza intabulării și întocmirii CF_ și nu a luat în considerare operațiunea de dezlipire realizată anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3893 din 05.07.2012 de către B.N.P. Asociați „R. A.-A. M. V." și nu în ultimul rând a mai arătat că raportul de expertiză conține numeroase omisiuni și contradicții, lămuririle acordate de către expert nefiind apte să conducă la o justă soluționare a cauzei.
A susținut că delimitarea nu a fost realizată de către el personal, terenul, la momentul dobândirii, fiind deja intabulat iar vânzarea s-a făcut în conformitate cu suprafața delimitată în Cartea Funciară, limitele de proprietate fiind arătate de către băiatul vânzătoarei.
Legal citat, intimatul reclamant B. G. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția de procedura privind tardivitatea declarării apelului și recursului susținând că apelantul nu a depus cererea de apel si recurs in termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii atacate, sentința civila nr. 7693 din 02 iunie 2014 fiind redactata la data de 20-11-2014 si comunicata la data de 24.11. 2014, iar cererea de recurs a fost depusa la data de 19.02.2015, depășind termenul de 15 zile de la comunicare.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea apelului si recursului considerând ca instanța de fond a analizat probatoriul administrat in cauza si a apreciat corect faptul ca paratul este obligat să lase in deplina proprietate si liniștita posesie suprafața de 104 mp din teren și să ridice gardul de pe proprietatea sa, raportul de expertiza întocmit de expertul Cimpoiesu M. fiind corect întocmit, acesta făcând referire la vânzarea-cumpărarea de către el de la proprietarul originar A. Rodîca A., a suprafeței de teren de 261.41 mp, prin dezmembrare dintru-un titlu de 711,45 mp, apelantul parat devenind proprietar în cursul judecații printr-o succesiune de acte de vânzare - cumpărare.
A arătat că prima instanță a apreciat corect că suprafața de 104 m.p. i se cuvine întrucât a cumpărat proprietatea de la originarul suprafeței de teren, iar dupa vânzarea cumpărarea intervenita între ei s-au întocmit diverse acte neconforme cu realitatea prin care proprietarul terenului de 711,45 mp a reușit să vândă o suprafața de teren pe care nu o deținea .
Mai mult, expertul a fost prezent și in sala de judecata explicând faptul că prin titlurile existente în evidentele cadastrale și din măsurători a reieșit faptul că suprafața cumpărata de el este cea corecta fiind incluși și cei 104 mp pe care parata i-a acaparat din proprietatea sa prin diverse subterfugii.
Ca atare, consideră că nu mai este necesară întocmirea unui nou raport de expertiza întrucât, din sentința apelata reiese clar că expertiza a fost întocmita conform actelor existente și din confruntarea cu actele existente în evidentele cadastrale reieșind astfel faptul ca suprafața de 104 m.p. se afla in proprietatea sa.
Prima instanța a constatat în mod corect că paratul trebuie să ridice gardul construit pe proprietatea sa dat fiind și faptul că limitarea proprietății cumpărate de el și stipulate în contractul de vânzare - cumpărare era zidul unei foste magazii pe care paratul a dărâmat-o intrând cu construcția gardului pe proprietatea sa fapt constatat prin probele existente la dosar.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Tribunalul va constata că recursul este nefondat și îl va respinge pentru cele ce în continuare se vor arăta.
Astfel, din probatoriul administrat în cauză, respectiv raportul de expertiză întocmit de expertul C. M. și înscrisurile reprezentate de actele de proprietate ale părților, instanța de fond a reținut că pârâtul nu respectă linia de hotar corectă între cele două proprietăți învecinate și mai mult, ocupă din proprietatea reclamanților suprafața de 104 m.p. teren, care se regăsește menționată în cuprinsul contractului de vânzare cumpărare al reclamantului, dar și în cel al pârâtului.
Pornind de la această premisă, instanța de recurs va da răspuns motivelor de recurs, arătând că practica judiciară admite în mod unanim că în situația în care ambele părți au înscrisă în titlu suprafața de teren revendicată, cum este cazul suprafeței de 104 m.p. teren, se va proceda la verificarea modului de dobândire, fiind necesar ca persoana care invocă dreptul de proprietate să probeze că autorul ei a avut în patrimoniu acest drept.
În acest context, este de observat că reclamantul intimat B. G. își dovedește dreptul de proprietate prin contractul de vânzare cumpărare, autentificat sub nr. 2822 din 9 mai 1996 încheiat cu vânzătoarea A. R. A., spre deosebire de pârâtul recurent care, își dovedește dreptul de proprietate prin contractul de vânzare cumpărare, autentificat sub nr. 986 din 8.06.2012, titlu ulterior și rezultat al unei succesiuni de vânzări cumpărări, care nu este de natură să înlăture titlul mai vechi al reclamantului care, a contractat și dobândit de la proprietarul originar A. R. A..
Această situație a fost reținută și descrisă în mod corect de instanța de fond și în mod judicios s-a dat câștig de cauză titlului reclamanților, care, de altfel, a și avut posesia terenului până la vânzarea nelegitimă a unei suprafețe de teren din proprietatea sa de către succesorii vechiului proprietar, și a probat că indiferent de transmisiunea succesivă a acestui teren, el a dobândit de la autorul originar.
Ca atare, față de valabilitatea titlurilor de proprietate, instanța de recurs va constata că operațiunea de dezlipire realizată anterior încheierii contractului de vânzare cumpărare nr. 3893 din 5.07.2012, de către B.N.P.A. „R. A. - A. M. V.” nu poate fi hotărâtoare și determinantă pentru soluționarea cauzei, deoarece, vânzătoarea a stabilit în mod unilateral limitele proprietății sale, situație de altfel cunoscută de pârâtul recurent, care a recunoscut că delimitarea imobilului a fost făcută de către băiatul vânzătoarei, dar s-a dovedit, ulterior, că vânzarea efectuată în aceste condiții încalcă dreptul de proprietate legitim dobândit al reclamanților.
Ar mai fi de subliniat că în situația în care delimitarea, respectiv granița inițială dintre proprietăți a fost menționată în titlul cu data cea mai veche, respectiv în contractul de vânzare cumpărare al reclamanților ca fiind peretele magaziei, în mod corect a stabilit prima instanță, în funcție de schițele și măsurătorile efectuate de către expert, că linia dintre proprietatea reclamanților intimați și a pârâtului recurent trebuie să fie linia pe care s-a aflat peretele magaziei și pârâtul recurent trebuie să-și ridice gardul construit pe proprietatea reclamantului.
Pentru considerentele expune, Tribunalul, în temeiul art. 312 Cod proc. civilă va respinge va nefondat recursul declarat de pârâtul recurent T. G. L., împotriva sentinței civile nr. 7693 din 02.06.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat,recursul declarat de recurentul pârât T. G. L., în contradictoriu cu intimații B. G., Ș. M. M., M. R. și B. G. împotriva sentinței civile 7693 din 2.06.2014 a Judecătoriei B., pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 aprilie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
A. M. H. I. A. D. B. C.
Plecată în C.O. semnează Plecată în C.O. semnează plecată în C.O. semnează
vicepreședintele instanței vicepreședintele instanței locțiitor prim grefier
Red.A.M./3.08.2015
Judec.I. M.
Dact.B.C./3.08.2015
2 exp.
← Grăniţuire. Decizia nr. 148/2015. Tribunalul BOTOŞANI | Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 188/2015. Tribunalul... → |
---|