Pretenţii. Decizia nr. 105/2013. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 105/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 15-02-2013 în dosarul nr. 8784/196/2011
Dosar nr._ OPERATOR DATE 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 105
Ședința publică din 15 februarie 2013
Completul constituit din:
Președinte: V. R.
Judecător: M. I.
Judecător: A.-M. Cășaru
Grefier A. Ș. S.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-reclamantă D. M. domiciliată în B., Calea Călărașilor, nr. 228, ., . împotriva sentinței civile nr. 3650/14.05.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. G., domiciliată în B., .. E, ., județul B., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 04.02.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și pentru a da posibilitatea recurentei să depună concluzii scrise la dosar și când instanța având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului și pentru a delibera a dispus amânarea inițială a pronunțării la data 11.02.2013 și amânarea ulterioară a pronunțării la data de 15.02.2013.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 3650/14.05.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ s-a respins acțiunea civilă în pretenții formulată de reclamanta D. M. în contradictoriu cu pârâta B. G..
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a avut în vedere următorul cadru procesual:
Reclamanta D. M. a chemat in judecată pe pârâta B. G. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâta să fie obligată la plata sumei de 5.000,00 lei și dobânda legală, reprezentând contravaloarea demersurilor făcute pentru recunoașterea dreptului de proprietate al pârâtei asupra unui teren. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a efectuat demersuri pentru recunoașterea dreptului de proprietate al reclamantei și pârâtei asupra unui teren. Reclamanta și-a întemeiat acțiunea în drept în baza art. 998 - 999 C. civ. În dovedirea cererii nu a depus la dosar înscrisuri.
Pârâta nu a depus întâmpinare.
În cauză s-a admis proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtei.
Pe baza actelor și lucrărilor dosarului, prima instanță a constatat că reclamanta nu a făcut dovada prin nici un mijloc de probă că ar fi cheltuit suma de 5000 lei în vederea recunoașterii dreptului de proprietate arătat în cerere. Deși pârâta nu s-a prezentat la interogatoriu, întrucât a fost citată prin publicitate iar pretențiile reclamantei nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă, prima instanță a apreciat interogatoriul formulat de reclamantă doar un început de dovadă.
Față de aceste considerente în temeiul art. 969 instanța a respins acțiunea civilă.
Împotriva sentinței civile astfel pronunțate în termen legal a declarat recurs reclamanta D. M. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Reiterând situația de fapt expusă în cererea de chemare în judecată, recurenta precizează că în faza judecății în fond a prezentat acte în sprijinul cererii sale, administrând și proba cu interogatoriu, probatorii care au dovedit pretențiile sale. Solicită în baza art.312 Cod procedură civilă admiterea recursului și în rejudecare admiterea acțiunii ca fondată (fila 1).
Deși a fost legal citată intimata B. G. nu a formulat întâmpinare în combaterea recursului declarat.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Potrivit consemnărilor din încheierea de ședință din 27.03.2013, în fața primei instanțe reclamanta prin avocat ales a solicitat în dovedirea acțiunii deduse judecății proba cu înscrisurile de la dosar și proba cu interogatoriul pârâtei (fila 21 ds fond ).
Or, așa cum a observat în mod corect prima instanță, recurenta –reclamantă nu a depus nici un înscris pentru dovedirea pretențiilor sale, singurele înscrisuri depuse fiind pentru dovedirea cererii de ajutor public judiciar și vizează veniturile și cheltuielile lunare ale acesteia (filele 14-15 ds fond).
Potrivit art.225 Cod procedură civilă, împrejurarea absenței pârâtei la administrarea probei cu interogatoriu nu poate constitui în mod obligatoriu o mărturisire deplină. Legiuitorul a lăsat în sarcina instanței considerarea acesteia drept o mărturisire deplină sau un început de dovadă. În lipsa oricărei alte dovezi cu care să se coroboreze, Tribunalul constată că aprecierea primei instanțe este corectă.
Față de toate aceste considerente, având în vedere și inexistența motivelor de ordine publică, în baza art.312 Cod procedură civilă instanța de control judiciar va respinge recursul declarat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă D. M. domiciliată în B., Calea Călărașilor, nr. 228, ., . împotriva sentinței civile nr. 3650/14.05.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. G., domiciliată în B., .. E, ., județul B..
Irevocabilă.
Pronunțată azi 15 februarie 2013 în ședință publică.
Președinte, Judecători, Grefier,
V. R. M. I. A.-M. Cășaru A. Ș. S.
aflat în C.O.
Vicepreședinte Tribunal
C. R.
Tehnored. I.M./19.03.2013
S.A.S./2ex.
Jud. fond S. J.
| ← Evacuare. Decizia nr. 473/2013. Tribunalul BRĂILA | Acţiune în constatare. Decizia nr. 467/2013. Tribunalul BRĂILA → |
|---|
