Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 22/2016. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 22/2016 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 12-01-2016 în dosarul nr. 22/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 22/A/CC
Ședința Camerei de Consiliu din 12 ianuarie 2016
Completul apel compus din:
PREȘEDINTE: C. – M. R.
Judecător: C. D. - P.
Grefier: V. P.
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelanta . SRL, mandatar al E. FINANCE GMBH, prin reprezentant legal, împotriva încheierii de ședință pronunțată la data de 28.10.2015 de către Judecătoria B. în dosarul civil nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința Camerei de Consiliu, la prima și la a doua strigare, se constată lipsa părții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Cercetând actele și lucrările dosarului, instanța constată că, prin cererea de exercitare a căii de atac, partea apelantă a solicitat ca judecata cauzei să se desfășoare și în lipsa reprezentantului său de la dezbateri. Așa fiind, constată incidența în speță a prevederilor art. 411 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, și procedează la instrumentarea cauzei.
De asemenea, constată că, partea apelantă a îndeplinit obligația stabilită în sarcina sa prin rezoluția întocmită în data de 27.11.2015, referitoare la timbrarea cererii de apel, cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, prin depunerea la dosar a ordinului de plată, care se anulează la dosar.
Tribunalul reține că, prin cererea de apel, partea apelantă nu a invocat excepții.
Sub aspectul probațiunii, constată că, anexat cererii de apel, titularul acesteia a depus la dosar decizia Curții Constituționale a României, nr. 485/23.06.2015 și decizia Tribunalului Bacău nr. 667/15.09.2015 și practică judiciară.
Deliberând cu privire la acest aspect, instanța constată că înscrisurile menționate anterior nu reprezintă înscrisuri propriu zise ci practică judiciară, astfel că ia act de împrejurarea că în calea de atac a apelului nu fost formulate cereri în probațiune.
Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 244 Cod procedură civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și, în conformitate cu prevederile art. 394 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile asupra fondului și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față:
Constată că prin încheierea pronunțată la data de 28.10.2015 în dosarul nr._ al Judecătoriei B. a fost admisă excepția lipsei calității de reprezentant al S.C. EOS KSI ROMÂNIA S.R.L. pentru creditoarea E. FINANCE GmbH și, în consecință a fost anulată cererea de investire cu formulă executorie a contractului de credit, formulată de S.C. EOS KSI ROMÂNIA S.R.L., în calitate de mandatar al creditoarei E. FINANCE GmbH.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut in esența că, potrivit dispozițiilor art. 84 alin.1 din Codul de procedură civilă, persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii, iar în cazul dedus judecății cererea de chemare în judecată având ca obiect investirea cu formulă executorie a unui contract de credit a fost formulată și semnată, în numele creditoarei, de către S.C. EOS KSI ROMÂNIA S.R.L., persoană juridică.
Având în vedere dispozițiile legale mai sus menționate, instanța a apreciat că în cauză persoana care a formulat acțiunea în numele creditoarei nu a făcut dovada calității de reprezentant al acesteia în condițiile prevăzute de 84 alin. 1 din Codul de procedură civilă, sens în care a admis excepția lipsei calității de reprezentant al S.C. EOS KSI ROMÂNIA S.R.L. pentru creditoarea E. FINANCE GmbH și, în consecință, a anulat cererea de investire cu formulă executorie.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel mandatara creditoarei.
În dezvoltarea motivelor de apel, aceasta a arătat în esență că reprezentarea convențională a persoanelor juridice, prevăzută de art. 84 Cod procedura civila, nu își mai găsește aplicabilitatea, având în vedere Decizia nr. 485/23.06.2015 a Curții Constituționale, prin care s-a reținut că obligația reprezentării și asistării prin avocat sau consilier juridic pentru exercitarea căii de atac a recursului echivalează, pe de o parte, cu transformarea conținutului acestui drept fundamental într-o condiție de admisibilitate a exercitării unei căi de atac, iar, pe de altă parte, cu convertirea acestui drept într-o obligație, ceea ce afectează substanța dreptului la apărare, astfel cum acesta este configurat în Legea fundamentală.
A mai arătat că obligația impusă persoanelor juridice de a formula cereri doar prin intermediul avocatului sau consilierului juridic este de natură a împiedica exercitarea liberului acces la justiție ori a dreptului la apărare, deoarece exclude posibilitatea întocmirii unor astfel de acte de procedură prin alte categorii de personal de specialitate juridică, măsura nefiind proporțională cu scopul urmărit, iar avantajul public fiind nesemnificativ în raport cu gradul de afectare a drepturilor și libertăților fundamentale.
Apelanta a arătat de asemenea că, în aceste condiții, condiționarea accesului la justiție prin reprezentarea de către avocat sau consilier juridic încalcă drepturile fundamentale prevăzute de Constituția României și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și afectează interesele legitime ale persoanei, în speță fiind aplicabile și dispozițiile art. 810 din Codul civil.
În continuare, a arătat că mandatarul persoană juridică dispune de consilier juridic, iar conform art. 86 alin. 1 teza a II-a Cod procedura civila, mandatul dat unui prepus conferă acestuia dreptul de reprezentare în fața instanțelor, iar salariatul are calitatea de prepus, în speță consilierul juridic A. Ș. având putere de reprezentare atestată și de procura atașată la dosar.
Apelul a fost legal timbrat.
Analizând încheierea Judecătoriei B. în raport cu probele dosarului și cu motivele de apel, Tribunalul constată că acesta este neîntemeiat.
În primul rând, Tribunalul reține că apelanta interpretează greșit dispozițiile deciziei instanței de contencios constituțional, pe care o invocă în cuprinsul motivelor de apel.
Prin Decizia nr. 485/23.06.2015 a Curții Constituționale a României a fost admisă excepția de neconstituționalitate ridicată de Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal, din oficiu, și, respectiv, de Unitatea Administrativ - Teritorială . primar, în dosarele nr. 5._ și nr. 6._, de Unitatea Administrativ - Teritorială . dosarele nr. 5._ și nr. 5._ ale Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal și, respectiv, de Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal, din oficiu, în dosarul acestei instanțe nr. 11._ și s-a constatat că dispozițiile art. 13 alin. (2) teza a doua, ale art. 84 alin. (2), precum și ale art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cu referire la mențiunile care decurg din obligativitatea formulării și susținerii cererii de recurs de către persoanele juridice prin avocat sau consilier juridic, sunt neconstituționale.
Conform art. 84 alin. 2 Cod procedura civila, text de lege a cărui neconstituționalitate s-a constatat, la redactarea cererii și a motivelor de recurs, precum și în exercitarea și susținerea recursului, persoanele juridice vor fi asistate și, după caz, reprezentate, sub sancțiunea nulității, numai de către un avocat sau consilier juridic, în condițiile legii.
Art. 486 alin. 3 Cod procedura civila prevede că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Dispozițiile art. 82 alin. (1), art. 83 alin. (3) și ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile.
Prin urmare, Curtea a constatat neconstituționalitatea acestor dispoziții legale numai în ceea ce privește reprezentarea persoanelor juridice în calea extraordinară de atac a recursului, prevederile generale în materia reprezentării convenționale a persoanelor juridice nefiind criticate.
Apelanta omite să citeze integral prevederile art. 84 Cod procedura civila, alin. 1 al acestui text de lege prevăzând că persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii.
Această dispoziție legală se referă la reprezentarea persoanelor juridice în fața instanțelor, în general, și nu a fost constatată neconstituțională, așa încât este pe deplin aplicabilă, și, prin urmare, modalitățile de reprezentare a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată sunt exclusiv acelea prevăzute de acest text de lege, care are caracter imperativ și se interpretează restrictiv.
Prevederea legală este cuprinsă în secțiunea „Dispoziții speciale privind reprezentarea convențională”, așadar aceasta nu exclude reprezentarea legală a persoanei juridice, care se supune reglementării prevăzute de art. 209 din Codul civil, conform căruia: (1) Persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor; (2) Au calitatea de organe de administrare, în sensul alin. (1), persoanele fizice sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acționeze, în raporturile cu terții, individual sau colectiv, în numele și pe seama persoanei juridice.
Din interpretarea coroborată a acestor dispoziții legale rezultă că persoana juridică poate fi reprezentată legal sau convențional, însă în ceea ce privește reprezentarea convențională aceasta se poate realiza numai în modalitățile prevăzute de art. 84 alin. 1 Cod procedura civila, respectiv prin consilier juridic sau avocat, iar nu și printr-o altă persoană juridică.
De altfel, din conținutul procurii acordate de creditoare mandatarei rezultă că aceasta din urmă este împuternicită, între altele, să contracteze serviciile specialiștilor, acolo unde realizarea anumitor activități o impune (ex: avocați, executori judecătorești și experți), să angajeze avocați în vederea acționării în justiție a debitorilor și în vederea reprezentării mandantei în fața oricărei instanțe și în cadrul oricărei proceduri, în scopul recuperării debitelor, puteri care sunt în acord cu dispozițiile Codului de procedură civilă.
Prin urmare, mandatara ca persoană juridică nu a fost împuternicită să o reprezinte pe mandantă în instanță, ceea ce nu este posibil din punct de vedere al dispozițiilor procedurale sus-citate, ci să angajeze în acest scop avocați, care au posibilitatea legală să o reprezinte.
Tribunalul apreciază că nici dispozițiile art. 810 din Codul civil, invocate de apelantă, nu sunt aplicabile în speță, acest text prevăzând că administratorul poate sta în justiție pentru orice cerere sau acțiune referitoare la administrarea bunurilor și poate interveni în orice cerere sau acțiune având drept obiect bunurile administrate.
Formularea cererii de învestire cu formulă executorie nu se încadrează în categoria cererilor referitoare la administrarea bunurilor, textul de lege citat mai sus având caracter limitativ.
În ceea ce privește motivul de apel referitor la faptul că apelanta are angajat consilier juridic, astfel că ar fi îndeplinită cerința legală referitoare la reprezentarea persoanei juridice în această modalitate, instanța reține că, în condițiile în care apelanta însăși nu poate avea calitatea de reprezentant convențional al mandantei sale în ceea ce privește formularea cererilor în justiție, este evident că aceasta nu poate împuternici o altă persoană să exercite activități pe care însăși mandatara nu le poate exercita.
În raport cu cele ce preced, Tribunalul constată că motivele de apel sunt neîntemeiate, iar prima instanță a soluționat în mod corect cauza în temeiul excepției lipsei calității de reprezentant.
Față de aceste considerente, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedura civila, Tribunalul urmează a respinge apelul declarat de mandatara S.C. EOS KSI ROMÂNIA S.R.L. în numele creditoarei E. FINANCE GmbH, împotriva încheierii pronunțate în cauza de Judecătoria B., care va fi păstrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de apel formulată de apelanta ., prin mandatar . SRL, cu sediul în B., .. 45, cam. 10, jud. B., J40/_/13.12.2009, CUI R15089252, împotriva încheierii pronunțată in cauză de Judecătoriei B. la data de 28.10.2015, pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.01.2016.
P.,JUDECATOR,
C. – M. ROPOTACARMEN D. - P.
Grefier,
V. P.
Redactat jud. CDP/01.2016
judecător fond G. S.
3 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3/2016. Tribunalul BRAŞOV | Contestaţie la executare. Decizia nr. 7/2016. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
